Joi 13 aprilie 1989
Soarele răsare la ora 6.36 și apune la ora 19.57. Vremea, spun meteorologii, va fi caldă cu cerul mai mult noros în sud-vestul țării, unde pe alocuri sunt condiții de ploaie. În tot restul țării cerul temporar noros. Maximele termice se vor plasa între 14 și 24 de grade, ceva mai ridicate în vest. Temperaturile minime de peste noapte se vor situa între patru și 12 grade.
Cele mai importante subiecte pe ordinea de zi a plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român sunt raportul referitor la starea economiei pe 1988, raportul care analizează gestionarea fondului de participare a oamenilotr muncii, evoluția prețurilor și tarifelor în anul precedent, anularea sau reeșalonarea unor datorii ale CAP-urilor, situația sistematizării teritoriului, măsuri organizatorice ale organizațiilor din teritoriu și situația organizării Congresului XIV al PCR. Dar cel mai important anunț a fost cel făcut de Ceaușescu la deschiderea lucrărilor plenarei:”Doresc să informez plenara, întregul partid și întregul nostru popor că, la sfârșitul lunii martie, ROmânia a plătit complet datoria externă.” E întrerupt de ropote de aplauze și de scandări:Ceaușescu- PCR!; Ceaușescu și poporul!; Ceaușescu-România, stima noastră și mândria! Redactorii Scânteii titrează cutremurați de respect pe prima pagină: „Într-o atmosferă de puternic entuziasm și strânsă unitate, toți cei prezenți în sală au aclamat minute în șir pentru harnicul nostru popor - constructorul ferm al socialismului - pentru gloriosul nostru partid comunist, pentru secretarul său general, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU.”
În pauze, Ceaușescu și-a găsit răgazul să primească un grup de oameni de afaceri din Statele Unite. „Luând cuvântul în cadrul întrevederii, reprezentanți ai unor firme și companii americane s-au referit la modul în care se desfășoară colaborarea cu întreprinderile de comerț exterior din România, au reliefat nivelul calitativ și de competitivitate al unor produse românești, apreciind că există o bună perspectivă pentru intensificarea conlucrării cu întreprinderi de comerț exterior din țara noastră,” se spune în comunicatul dat publicității. Ceaușescu le-a spus că stadiul relațiilor dintre România și Statele Unite este, în general, satisfăcător, dar e loc și de mai bine. Spune că pe viitor ar vrea să ajungă la nivelul pe care și l-a propus de schimburi comerciale, de cel puțin două miliarde de dolari din ambele părți „și noi considerăm că acest obiectiv este deplin posibil de realizat în doi-trei ani.” S-a investit mult în industrie, se laudă el, și situația financiară este bună. „Zilele acestea, începând de azi, vom dezbate în organismele noastre democratice problemele actuale ale economiei românești și perspectivele pentru 95 și 2000” printre acestea fiind și adoptarea unor noi măsuri, printre altele, și pentru extinderea relațiilor economice de cooperare în producție cu alte state. „Avem în vede nu să restrângem, ci să dezvoltăm mult mai mult cooperarea și schimburile economice internaționale. În acest cadru, am dori ca relațiile cu Statele Unite să cunoască și ele o dezvoltare puternică.” O singură piedică în calea acestor dorințe: va trebui să se găsească o cale de aplicare a Acordului economic din 1975, care prevede și acordarea erciprocă a clauzei națiunii celei mai favorizate, fără nicio condiție, nici de-o parte, nici de alta. La primirea oamenilor de afaceri s-au aflat de față Manea Mănescu, Gheorghe Oprea, Ștefan Andrei și alți miniștri, consilieri și experți. A fost prezent și Henry Clarke, însărcinatul interimar cu afaceri al Statelor Unite la București.
În comerțul socialist, circa trei sferturi dintre angajați sunt femei, susține Rodica Șerban în Scânteia. La Consfătuirea națională a femeilor acestea și-au propus, printre altele, să analizeze, cu simț critic și autocritic, activitatea femeilor din comerț „prin prisma înaltelor exigențe privind apărarea avutului obșteșsc, întronarea unui climat de ordine și disciplină, de corectitudine” despre care vorbise Ceaușescu în Expunerea din noiembrie 1988. În primul rând, esențial era controlul. Pe mâna vânzătoarelor sunt multe valori materiale și este esențial ca ele să fie responsabile și vigilente. Pentru a oferi aceste bunuri „cu solicitudine și politețe, cumpărătorilor”, vânzătoarele fac cursuri de perfecționare profesională (în 1989, de pildă, 76 de mii, majoritatea femei, studiază și se perfecționează în cadrul unor asemenea cursuri. Au fost testați de două ori în timpul cincinalului gestionarii, contabilii-șefi și revizorii de gestiune. „S-au organizat numeroase acțiuni educative pe tema apărării avuției obștești în reușita cărora comitetele și comisiile de femei s-au implicat cu toate forțele.”În principiu, rezultatele sunt vune dar, analizând „în spiritul exigenței revoluționare” au fost descoperite cazuri, uneori foarte grave, „de lipsă de răspundere pentru bunurile mateiale încredințate spre gestionare, de păgubire a proprietății socialiste și a populației, de încălcare a legii.” S-au dat exemple concrete, nu s-a vorbit așa, din aer. Mai toți lucrătorii comerciali sunt cinstiți, dar mai sunt unii „care consideră magazinul (...) ca o proprietate personală, de care își îngăduie să dispună după bunul plac, inclusiv înșelând pe cumpărători.” I-au găsit cu plusuri în gestiune, „prin vânzare la suprapreț, lipsă la cântar, nerespectarea rețetelor sau tehnologiilor de fabricație, introducerea ilegală de mărfuri.” S-a vorbit de tot soiul de practici care le mai băgau în buzunar un ban bun. De pildă, în cazul produselor alimentare „cu vânzare rapidă” acestea erau scăzute din inventar dar lăsate la vânzare. Apoi s-a mai discutat despre practica „dosirii mărfurilor în vederea servirii preferențiale, la suprapreț a unei „clientele alese.” De multe ori, toate acestea se întâmplă cu acceptul chiar complicitatea celor care ar trebui să controleze comerțul. De ce se întâmplă toate acestea? Simplu: pentru că persoanele sunt încadrate cu prea mare ușurință, nu sunt verificate, au moralitate îndoielnică. Dar la ce profilaxie s-au gândit autoritățile? Expuneri, discutarea unor cazuri în colectiv, judecarea la fața locului a infractorilor etc. „Faptele, realitatea dovedesc că numărul și calitatea acestor acțiuni nu se ridică încă la nivelul cerințelor. Cumpărătorii nu sunt tratați, totdeauna, cu respectul și solicitudinea cuvenite, disciplina, ordinea nu reprezintă o caracteristică generală pentru toate lumea etc.etc. astfel că trebuie să se implice mult mai mult comitetele de femei ca să adauge o tușă necesară de feminitate, ca niște gospodine ce sunt.
Organizația Pionierilor continuă să fie serbată cu torțe festive. Coman Sava îi dedică un imn în paginile României libere, că doar e vorba despre viitorul țării iar „contribuția Organizației pionierilor la educarea celor mai tinere generații ale țării în spirit patriotic, revoluționar, al cunoașterii științifice, al conduitei și moralei înaintate, al unei largi deschideri spre orizonturile culturii, a celor mai noi și mai îndrăznețe cuceriri ale civilizației contemporane” este esențială. Dar cum se concretizează această contribuție? Prin cele peste o sută de mii de cercuri de inițiere „cu caracter tehnico-aplicativ și științific”, prin cele 248 de case ale pionierilor și șoimilor patriei care au peste două milioane rei sute de mii de beneficiari. În cele peste 41 de mii de cercuri artistice (literare, de artîă plasticăși fotografică, muzicale, coregrafice...) activează peste 800 de mii de pionieri și școlari. Acolo „orice licărire de talent” este receptată cu atenție, sprijinită pentru a se contura. „În aceste adevărate laboratoare ale unei educații concertate se formează viitoarele cadre de specialiști, muncitori cu înaltă calificare, tineri exigenți, creatori, antrenați pentru cucerirea performanțelor, oameni de care are nevoie economia noastră în plin proces de modernizare.” La Festivalul Cântarea României au participat peste 77 de mii de formații artistice ale copiilor, adică aproape două milioane de pionieri. Astfel se educă în rândul copiilor „dragostea față de muncă, față de cercetarea și creația tehnico-științifică, pentru împlinirea lor spirituală și integrarea lor activă în vasta operă constructivă a timpului nostru.” Partidul așteaptă multe de la generația următoare dar asta numai „printr-un efort susținut de participare directă, entuziastă la toate marile realizări ale acestui timp (...) făurind o nouă civilizație (...) un nou mod de a fi, un nou mod de a privi în perspectivă, prefigurând țării marele viitor comunist pe care îl apropiem prin munca noastră creatoare.”
Dragostea față de muncă... Pentru Ilie Tănăsache munca este o lecție de patriotism. Se duce să afle lecția trecutului la Mausoleul de la Mateiaș, în Argeș, unde „lecția trecutului devine superbă învățătură pentru prezen, faptele trecutului temei pentru aspirația măreției viitorului.” Și cine-i putea spune mai bine toate astea decât Solomeia Bobeică, secretar al Comitetului municipal de partid Pitești. „Organizăm adevărate dezbateri pe tema iubirii de patrie, îi spune ea la locul mărturiilor istorice (...) și în egală măsură, acolo unde s-au înălțat ctitoriilor socialismului.” Căci, iubirea de patrie, îl citează ea pe Ceaușescu, „reprezintă unul din marile adevăruri ale omului. Axa lui de existență și piatră de încercare a caracterelor, a valorii umane în general. Psihologul Doina Duda care lucrează la Universitatea Cultural-științifică din oraș, organizează diverse cursuri prin întreprinderile din zonă și după 14 ani de activitate, spune că „stârnește un puternic interes și ecou dialogul despre noul destin al omului liber de azi, din țara noastră. (...) Despre saltul profesional și calitatea tot mai înaltă a produselor realizate în mare măsură cu destinația: export. În ceea ce mă privește, fat tot ce-mi stă în putință să promovez asemenea dialoguri, realitatea noastră socialistă de azi oferind nenumărate resurse ale cultivării mândriei patriotice.” Liliana Ilina, profesoară de științe sociale la Liceul Mecanic 1 Pitești, spune că toate realizările „care se leagă de trecutul nostru prin aspirația și lupta înaintașilor” reprezintă un „cabinet”e educație patriotică a tinerilor. Pentru a fi mai eficienți cu educația patriotică, organizează dialoguri cu uteciștii în cadrul „întâlnirilor de la ora 10” care au loc duminica la Palatul culturii sau în cadrul vizitelor la muzeul de istorie județean. „Asemenea acțiuni, inițiate la indicația comitetului municipal de partid (..) antrenează din ce în ce mase tot mai mari de tineri și deopotrivă modelatori de conștiință capabili să insufle respectul pentru istoria neamului, să promoveze adevărul potrivit căruia iubirea de patrie se dovedește azi prin faptele de muncă consacrate înfloririi patriei.” Pentru a-i educa pe copii prin muncă și pentru muncă, spune Cornelia Comănescu, președinta pionierilor din municipiu, se implică din plin organizațiile de partid care pun umărul la asigurarea „conținutului acțiunilor educative: întâlniri cu fruntașii în producție, la locurile cu semnificație istoricvă, organizarea de concursuri literare etc. sub semnificativul generic „Suntem copiii Epocii de Aur”, a concursurilor tradiționale de desene pe asfalt, manifestare emoționantă în care cei mai mici își dezvăluie prin imagini cum văd ei chipul țării de azi, pacea lumii, viața lor în anii luminoși ai socialismului.” Dar educație pentru muncă tot la școală, în atelierele de producție și în uzină e predată. Clasele mai mari merg în uzină iar „organizațiile de partid din uzină și cele din școală colaborează din ce în ce mai bine pentru a asigura nu numai o instruire profesională temeinică, dar și o educație patriotică sistematică,” Ileana Mateica, directoarea liceului. Se fac dialoguri la panoul fruntașilor din uzină, se discută în secții cu comuniștii care sparg normele și care le por comunica „o experiență, mândria patriotică pentru lucrul competitiv etc.” Când au discuții individuale cu membrii de partid, șefii organizației de bază îi chestionează cum se desfășoară orele, ce lecții de patriotism le-au dat micuților, „ce se gface pentru ca iubirea pentru trecutul, prezentul și viitorul comunist al patriei să prindă trainice rădăcini în conștiința tinerilor cetățeni ai României.” A fopst foarte mândră când la un test recent un elev a scris pe foaia de hârtie: „Sunt un bun cetățean, un bun patriot dacă stăpânesc bine meseria, servindu-mi astfel competent patria.”
La ambasada Republicii Populare Democrate Coreene s-au prezentat condoleanțe și s-au depus spune coroane de flori în urma încetării din viață a ambasadorului extraordinar și plenipotențiar Zo Iank Guk. Ion Dincă a fost reprezentantul lui Ceaușescu care a transmis condoleanțe. Alături de el s-a aflat șio Nicolae Mihai, adjunct de secție la CC al PCR, și Olimpia Solomonescu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe.
La Berlin a avut loc (11, 12 aprilie) ședința Comitetului miniștrilor afacerilor externe ai statelor participante la Tratatul de la Varșovia. S-a reafirmat dorința dezarmării în lume și speranța că documentul final al Reuniunii de la Viena va conține prevederi referitoare la întărirea păcii și securității în Europa și va contribui la o mai bună înțelegere și la dezvoltarea colaborării pe continent. De asemenea, statele să-și întărească relațiile pe baza unei largi cooperări reciproc-avantajoase însă cu respectarea egalității în drepturi, independenței și suveranității, neamestecului în treburile interne etc. Cu această ocazie s-a adoptat și o declarație a statelor participante la Tratatul de la Varșovia cu privire la armamentul nuclear tactic din Europa. Printre altele, URSS se angaja să nu continue „modernizarea rachetelor sale nucleare tactice.” Tot la reuniune s-a adoptat și apelul „Pentru o lume fără războaie”. URSS abia încheiase (15 februarie) retragerea din Afghanistan.
Uniunea Artiștilor Plastici anunță încetarea din viață a lui Mihai Drișcu, critic și istoric de artă, membru al Biroului secției de critică. Redactor al revistei Arta. A scris nenumărate studii despre fenomenul artistic contemporan românesc și universal. A primit premiul pentru critică al Uniunii Artiștilor Plastici.
Pe stadionul Legia din Varșovia, Polonia a învins României (2-1) în meciul amical de fotbal contând pentru preliminariile Campionatului Mondial. Primul gol a fost marcat de polonezul Urban. În repriza a doua, Sabău egalează printr-o acțiune individuală. Al doilea gol pentru gazde a fost marcat de Tarasiewicz. Și echipa de tineret a României a pierdut cu 1-0 în fața polonezilor în meciul amical care s-a disputat la Wyszck.
De vânzare „Rochie seară, neagră, modernă, canadiană bărbătească, aparat foto, stilouri, diverse obiecte casnice”; „Parbriz spate Oltcit, secreter, birou, comodă tv-bar, recamier, cuier, pendulă, fotolii pliante, mese, elemenți calorifer, căruț, aragaz, vase aramă, țevi, scări, tablă, butoi metalic”; „Deltaplan Komet, stare excepțională”; „elemenți calorifer, după ora17”; „Aragaz patru ochiuri, butelie, butelie voiaj, recamier, butoaie 200l, mașină petrol, radio Vef, mașină Albalux, ski-bob, obiecte casnice”; „Mașină tricotat, ace Brother, cartele, mașină făcut gheme, acvarii”; „KEN Getax- mașină spălat cu program, mașină cusut Ileana, vitrină Dacia, bibliotecă, birou, oglindă.”
Emisiunile tv încep la 19 cu Telejurnal. 1 Mai - raport muncitoresc. La 19.25 Pe drumul înfăptuirii noii revoluții agrare. Pământul rodește după cum este lucrat. La 19.45, Din cronica luptei patriotice, revoluționare (color) O primăvară eroică (I) La 20.05 Laureați ai Festivalului național Cântarea României (color) La 20.25 Film artistic (color). Legenda lui On Dal. Producție a studiourilor din R.P.D. Coreeană. Premieră TV. La 21.50, Telejurnalul. Programul se închide la ora 22.
La Opera Română, reprezentație cu Tosca. La Teatrul de Operetă, Prințesa circului. La Radioteleviziunea Română, sala de concerte din strada Nuferilor, Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii, dirijor Aurelian Octav Popa, solist Iancu Văduva. În sala Studio a Ateneului Român: Treptele afirmării artistice. La Ateneul Român, sala Mare, Concert simfonic. Pe scena Sălii Mari a Teatrului Național, Moștenirea, în Sala Amfiteatru, Torquato Tasso. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra în sala din bul. Schitu Măgureanu, Neînsemnații iar la Sala Studio, Dansatorul magic. La Teatrul de Comedie, Preșul. La Nottara, Karamazovii (sala din Magheru) și Amintirile Sarei Bernhardt (în Sala Studio)