Vineri 16 iunie 1989
Soarele răsare la ora 5.30 și apune la ora 21.02. Vremea este răcoroasă. Cerul variabil în în sud-vestul țării și mai mult noros în celelalte zone. Izolat în vestul țării și central dimineața se produce ceață. Cad ploi cu caracter de aversă, însoțite de descărcări electrice în cea mai mare parte a țării. În sud-vest plouă doar pe alocuri. Izolat, grindină iar cantitatea de apă poate depăși 20 l/m2. În zona de munte, la peste 2000 m, cad precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Temperaturile maxime se situează între 16 și 24 de grade iar cele minime între 6 și 16 grade.
Ceaușescu își continuă periplul pe tarlalele țării. Elicopterul îl duce în Argeș, Dâmbovița și Prahova. Mesajul e același: produceți mai mult să vă fac Eroi ai Noii Revoluții Agrare. Activiștii au de grijă ca elicopterul să aterizeze la locul stabilit, să vadă conducătorul cele mai frumoase tarlalele. Ceaușescu e în mediul lui. În Dâmbovița. la IAS Cornățelu, ajuns lângă o solă cultivată cu sfeclă de zahăr unde prașila se făcea manual, a pus mâna pe sapă și „după ce a prășit la rădăcina câtorva plante, a apreciat că pământul este bun pentru efectuarea lucrărilor de întreținere și, deci, să fie bine folosite aceste condiții.”
În Prahova, la IAS Pucheni, a fost în vervă: le-a ținut un adevărat discurs „țăranilor muncitori” și specialiștilor lăudându-i și spunându-le că e loc de mai bine. „Felicitările adresate de secretarul general al partidului, aprecierile sale, îndemnul și urarea de rezultate cât mai bune au fost primite cu bucurie de lucrătorii ogoarelor prahovene. Ei au aplaudat cu putere și au scandat numele conducătorului iubit al partidului și statului nostru.” Peste tot producții de peste opt tone/hectar la orz și peste șapte tone/hectar la grâu. Cel puțin așa era pe hectarul vizitat de Ceaușescu. Scribii care au redactat procesul-verbal al acestui turneu apreciază că vizitele au constituit „un mare ajutor în muncă pentru oamenii muncii de la sate” ajutându-i să fie mai buni pentru a întâmpina ei și întreaga țară „cu succese semnificative, Congresul al XIV-lea al partidului nostru.”
Comemorarea lui Eminescu a trecut pe planul doi, umbrită de culturile de orz și porumb. Așa cum îl știm, poetului nu i-ar fi păsat prea mult. Cei doi Ceaușești s-au ținut departe de ceremoniile centenarului deși le-au regizat prin interpuși. Pe 15 iunie i-au trimis pe Manea Mănescu, membru al CPEx al CC, vicepreședinte al Consiliului de stat, Gheorghe Oprea, prim viceprim-ministru, Ioan Totu, ministrul afacerilor externe și Barbu Petrescu, prim-secretar al Comitetului municipal București al PCR și primarul general al Capitalei la cimitirul Bellu cu coroane de flori. Tot atunci și acolo s-au depus coroane de flori din partea CC al PCR, a Consiliului de stat al guvernului RSR, Consiliului Culturii și Educației Socialiste, a Consiliului Național al Științei și Învățământului, Academiei RSR, Uniunii Scriitorilor, Consiliului Central UTC etc.etc.etc. Grupuri de pionieri au depus jerbe de flori. Au fost și particulari, dar au fost ținuți la intrare.
Constantin Priescu de la Scânteia scrie despre decizia (de dată recentă) ca secretarul comitetului de partid să cumuleze funcția politică cu cea de președinte al consiliului oamenilor muncii, spunând că este o măsură „cu conținut nou, creator, menit să confere o funcționare democratică, revoluționară organelor de conducere colectivă din întreprinderi.” Măsura ar asigura nu doar creșterea răspunderii organelor de partid în conducerea activității economice ci și „asigurarea unei funcționări cât mai bune a importantelor foruri ale democrației muncitorești revoluționare: adunarea generală, consiliul oamenilor muncii, biroul său executiv.” Întrebarea pe care și-o pune gazetarul politruc este „cum se exercită controlul de partid asupra activității consiliilor oamenilor muncii?” Răspunsul îl caută chiar la cei care beneficiază de această decizie, la secretarii de partid care sunt foarte fericiți că sunt acum la butoane și pot controla tot ce mișcă în întreprinderi. Ioan Dragu, secretar de partid la Hidromecanica – Brașov, spune că activitatea de control îmbracă mai multe forme: aceasta se exercită prin prezența secretarului de partid în fruntea controlului. Nu e doar o prezență fizică, ci una efectivă, precizează el. El avizează toate planurile de muncă trimestriale ale consiliului oamenilor muncii, putând exercita un control hotărâtor încă din stadiul de proiect. Alți membri ai comitetului de partid pot face și ei observații pe marginea materialelor și toate acestea reprezintă punctul de vedere al organului de partid, care are funcții, cum spuneam, și de conducere și de control. Acesta este momentul de concepere și orientare a activității consiliului oamenilor muncii. Dar partidul, spune secretarul PCR de la Hidromecanica Brașov, exercită un control sistematic și permanent asupra activității curente și de perspectivă „a consiliului oamenilor muncii”. Și dă un exemplu din octombrie 1988 când biroul comitetului de partid a analizat fundamentarea indicatorilor de plan pe 1989. Pe baza criticilor biroului PCR, s-a intensificat încheierea contractelor pentru că era vitală pentru producția anului care urma. A fost suficient să strângă puțin șurubul că au avut, la finalul anului, încheiate de aproape două ori mai multe contracte decât se anticipa. Alt exemplu în martie 1989 când biroul comitetului de partid a criticat stilul de muncă al cadrelor de conducere care nu găseau comenzi pentru întreaga capacitate de producție. Firește că partidul a avut din nou dreptate, s-au găsit și alte comenzi și producția a putut crește sănătos, nu pe stoc. Cadrele de conducere sunt controlate și ele cu multă atenție. De pildă, activitatea lui Toma Smarandache, președintele consiliului oamenilor muncii de la Electroputere – Craiova, a fost analizată de comitetul muncipal de partid al cărui membru este. I s-au adus multe critici și i s-au făcut recomandări: pregătirea personalului pentru a face față problemelor cu care se confruntă unitatea, creșterea exigenței personale față de cadrele de conducere și specialiști, manifestarea unei atitudini mai ferme față de cei care nu-și fac datoria și împotriva celor care mai tolerează unele acte de indisciplină. Președintele s-a supus voinței comitetului și a devenit mai pretențios și autoritar iar producția a crescut, Gazetarul crede că mai sunt multe de făcut în domeniul controlului și autocontrolului, că ar trebui ca organele de partid de la nivelul întreprinderilor și consacre mai mult timp analizării stilului de conducere, perfecționării stilului de muncă. Căci un control mai strict impune ordinea și disciplina la locul de muncă. Și cine poate face asta mai bine decât șeful organizației de bază?
Întreprinderea de foraj și exploatare a sondelor marine – Petromar Constanța i-a trimis o telegramă lui Ceaușescu în care anunță că pe 15 iunie o nouă platformă marină a început extracția hidrocarburilor de pe platoul continental românesc al Mării Negre. „Noile sonde intrate în exploatare pe platforma Jupiter asigură creșterea producției zilnice de țiței extras de întreprindere cu peste 30%” se spune în depeșa Agerpres. „În telegramă se exprimă angajamentul petroliștilor constănțeni de a acționa cu fermitate și dăruire revoluționară pentru înfăptuirea programelor de exploatare a zăcămintelor din subsolul Mării Negre, aducându-și contribuția la înflorirea multilaterală a scumpei noastre patrii.”
Uniunile județene ale Cooperativelor de producție, achiziții și desfacere a mărfurilor din toate reședințele de județ anunță că a început odată cu vacanța ediția a doua a Târgului jocurilor și al jucăriilor care se desfășoară în toate reședințele de județ și în localitățile mai importante din țară. „În această perioadă, sună comunicatul oficial, se asigură desfacerea ultimelor noutăți în materie de jocuri logice și jucării în cadrul unor expoziții cu vânzare, tonete, standuri, chioșcuri amplasate în fața magazinelor, în cămine culturale, școli, grădinițe, zone de agrement. Cu acest prilej aveți ocazia să alegeți atractive și instructive jocuri logice și jucării apărute sub emblema Jeco.”
Mai mulți locatari din strada Spătaru Preda din București au trimis petiții peste petiții, nemulțumiți de modul în care decurg lucrările la blocul în care locuiesc. „Din 1987 și până acum am tot așteptat să vină constructorii pentru a termina și scara I a blocului în care locuim. Din acest motiv avem mari neplăceri. Ca urmare terasa blocului a rămas neizolată iar în apartamente când plouă apa curge pe pereți. Instalația electrică este în pericol iar lucrurile din casă ni s-au degradat.” Locatarii blocului de la nr. 19 spun că au făcut nenumărate adrese și au fost în audiențe, dar au primit „numai promisiuni.” Nimeni nu se grăbește să facă ceva. „Ba ne-au anunțat că vor începe lucrările în luna mai, însă nimeni nu a venit să vadă nici măcar ce se întâmplă la noi.”
În România liberă se face reclamă produselor pentru întreținerea locuinței. Mircea Scripcă stă de vorbă cu Cornel Mihai, directorul Întreprinderii pentru distribuirea combustibililor solizi și a materialelor de construcții București care-i spune că furnizorii sunt în grafic cu livrarea materialelor necesare reparațiilor: primesc ciment și var hidratat de la Combinatul de lianți Câmpulung Muscel, de la Combinatul de lianți și azbociment din Medgidia primesc plăci de azbociment etc. etc. Ar fi, se pare, criză de carton bitumat pentru că Întreprinderea de materiale izolatoare Berceni a rămas datoare cu 143 de mii de m2 de material. De asemenea, Întreprinderea de construcții Bucov e datoarea cu 379 000 de bucăți de BCA. Criza durează de la începutul anului. Mai sunt și alte restanțe peste care directorul preferă să treacă discret. Le cere doar directorilor acelor întreprinderi să ia măsuri de urgență să-și onoreze contractele.
Eugen Lipinschi din București s-a lăsat tentat de reclamele pentru produsele de igienizare și întreținerea curățeniei și a făcut o vizită la Tehnometal ca să le cumpere. Nu a găsit decât „Frigodor”, un produs care promitea să elimine mirosurile neplăcute din frigider. Cumpărătorul, încântat, s-a dus acasă cu plicul însă, când s-a uitat pe spatele acestuia, a văzut că termenul de garanție expirase. Produsul fusese fabricat în 1983. „Nu pot înțelege, se jelește cumpărătorul, de ce producătorul, fabrica Victoria din Târgoviște, a mai scos pe piață un produs al cărui efect era de pe acum perimat.” Evident că nu a mai putut returna produsul pentru că pe aici și pe-atunci nu era încurajată această politică.
La Campionatele internaționale de tir ale României la proba de pistol sport a câștigat Ana Buțu urmată de Daniela Dumitrașcu și, pe trei, Corinne Ferna (Franța). La pușcă liberă 60 focuri culcat primii trei clasați au fost românii Florin Cristofor, Paul Gruia și Gabriel Tătaru.
Finala Cupei României la handbal masculin disputată în sala Floreasca a adus pe teren formațiile Steaua București și H.C. Minaur Baia Mare. Partida s-a încheiat cu 28-27 în favoarea handbaliștilor de la Steaua. În prima manșă H.C.Minaur câștigase cu 24 la 23 și a cucerit trofeul pentru că a marcat mai multe goluri în deplasare.
La concursul internațional de atletism de la Bratislava, Alina Astafei a câștigat proba de săritură în înălțime cu 1,98m. Cursa de 1500 m a fost câștigată de Viorica Ghican iar la 400 m garduri Cristiana Matei a ajuns a doua.
Se fac angajări: „Stațiunea de cercetări pentru plante medicinale și aromatice Fundulea Călărași anunță scoaterea la concurs a următoarelor posturi vacante: trei posturi ing. Agronom horticultor, două posturi biolog, două posturi farmacist sau biochimist, un post inginer mecanic, un post economist.”; „Întreprinderea de Sucuri și Răcoritoare București încadrează: mecanici frigotehniști categ. 3-6, șef birou financiar”
De vânzare: „Tv color Elcrom, frigider Zill, aragaz Modern, dormitor și bibliotecă Viorela, canapea, două fotolii, covor persan, masă extensibilă, două măsuțe”; „Skoda 120L, stare foarte bună (70 000 km), covor persan”; „Bibliotecă 5 corpuri, boxe RFT, 50W, joc mașinuțe deosebit. Cumpăr telecolor, deck, boxe 140 W, căști microfon”; „Dormitor, șifonier, discuri, galerii, cuier, diverse obiecte casnice”; „Dacia 1310, covor, combină cu dublu casetofon, discuri, binoclu, diverse obiecte”; „Casetofon Technics, stație Kenwood, boxe Unitra, casete audio, haină bizam”; „Cărămidă nouă, copertină (intrare), ușă exterioară, pat metalic, acumulator semiuzat”
La Opera Română este Seară de balet modern. La Ateneul Român, sala Studio, Tribuna tinerilor compozitori (XVIII): Daniela Stoicescu, Ioan Dobrinescu, Nicolae Teodorescu, George Oancea, George Balint, Dana Teodorescu, Arlesiana Sârghie, Ana Maria Avram. În Sala Mare a Ateneului Român, are loc un Concert vocal-simfonic, dirijat de Mircea Cristescu. La Teatrul Național în sala Mare se joacă Ultimul set iar în sala Amfiteatru, Contrabasul. La Nottara pe afiș e Micul infern (sala Magheru) și La un pas de fericire (sala Studio). La Teatrul Mic se joacă O femeie drăguță cu o floare și ferestre spre nord. La Giulești, în sala Majestic se joacă Bărbierul din Sevilla. La Teatrul Ion Creangă dimineața se joacă Nota zero la purtare iar seara Romanțioșii. Studioul de teatru Casandra al IATC a programat Regele Lear. Iar la Rapsodia Română e programat spectacolul Meridiane folclorice.
Programul la televiziune începe la ora 19.00 cu Telejurnalul. Apoi, la 19.25, „Epoca Nicolae Ceaușescu” - epoca marilor înfăptuiri revoluționare. Impetuoasa dezvoltare economico-socială și afirmarea largă, nestingherită a personalității umane. (color) Documentar. 19.45, România în lume (color). Documentar. La 20.05, Tezele și orientările formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu – program de muncă și acțiune revoluționară. La 20.25 Copiii cântă patria și partidul (color). Program literar-muzical-coregrafic. La 20.45 Învățământ-cercetare-producție (color). A construit pentru țară. Reportaj. La 21.05 Univers, materie, viață (color) Emisiune de educație materialist-științifică. La 21.35 Selecțiuni din concertul Orchestrei simfonice a Radioteleviziunii pe platforma industrială a orașului Medgidia. La 21.50 Telejurnalul de noapte. Programul se închide la 22.00.