19 martie 1989

Răcire de scurtă durată a temperaturii, cerul este temporar noros. Precipitații sub formă de ploaie, pe-alocuri cu caracter de aversă, în nord-estul țării. În zonele de munte precipitațiilor vor fi și sub formă de lapoviță și ninsoare. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperaturi minime între zero și zece grade (în depresiuni pot ajunge și la minus două grade) și maxime între zece și douăzeci de grade, cu mici excepții.

Oamenii din Girișu de Criș care merg în Oradea cu trenul de dimineață sunt disperați. Trenul circula de mai multe ori pe zi, dar Regionala a desființat cursa de retur de la ora 14.20. Cei trei sute de elevi plecați dis-de-dimineață la școală trebuie să aștepte trenul de la 16.20. La fel și cei care termină primul schimb la ora 14. Cu toții, vreo mie cinci sute de oameni sunt nevoiți să piardă încă două ore așteptând trenul. Locomotiva trenului care ar fi putut să-i aducă acasă, pleacă înapoi, în schimb, fără vagoane chiar sub privirile lor. Deocamdată, Regionala este surdă și poate doar articolul din presă s-o mai clintească din muțenie. În celălalt capăt al țării, Elena Grădinariu a vrut să ajungă cu fratele ei din Tg. Neamț la Fălticeni cu autobuzul. La autogară, unde s-au dus cu o oră și jumătate înainte de plecare, ca să fie siguri că prind bilete, li s-a spus că se pun în vânzare la plecarea autobuzului pentru a nu vinde mai multe decât locurile mașinii însă cei doi au venit degeaba mai devreme pentru că în fața lor au cumpărat toate biletele piloșii. Astfel că cei doi au rămas în autogară iar când s-au plâns au fost duși în biroul mișcare unde mai mulți șoferi i-au convins cu metode specifice să renunțe la plângere. Pasagera a renunțat la soluționarea cazului „date fiind condițiile, orice tentativă ar fi fost din start sortită eșecului” preferând să-și spună păsul în paginile Scânteii tineretului.

Adrian Vasilescu ne spune în Scânteia de ce înalta conștiință revoluționară, respectarea și aplicarea fermă a legilor țării sunt o expresie a patriotismului socialist. Firește, articolul vine în siajul acțiunilor partidului de după interviul lui Mircea Dinescu din Libération și după scrisorile critice ale celor șase și cea a lui Deșliu. Politrucul Scânteii explică: „Iubirea de țară este un sentiment fără vârstă. Un sentiment moștenit de la înaintași, de-a lungul întregii istorii a poporului nostru, veac după veac, generație după generație.” Mai mult decât un sentiment, patriotismul este o stare a conștiinței, stabilește scriitorul de pe prima pagină a Scânteii. „Un proces dinamizator care a dobândit sensuri profunde în anii revoluției și construcției socialiste.” Această stare de spirit este crucială pentru orientarea în perimetrul istoriei contemporane pentru că de ea sunt legate „toate mărețele realizări ale poporului român în ultimii 45 de ani de la 23 august.” Este clar că un sentiment așa măreț și complex are multiple fațete și, într-o lume în care creația este „principalul motor al progresului (...), vigilența maximă în protejarea acestor rezultate, în general apărarea intereselor națiunii, grija pentru dezvoltarea avuției naționale (...) reprezintă dimensiuni de maximă importanță a patriotismului.” A apăra aceste cuceriri reprezintă un act de supremă răspundere, a le încălca, unul de supremă trădare.

Tinerii contează, scrie Elena-Ana Cristescu pe prima pagină a Scânteii. Nu toți, desigur, ci tinerii comuniști. „Nu există problemă importantă a societății care să nu îi privească și pe tineri, să nu îi vizeze în mod nemijlocit; nu există obiectiv al înaintării patriei spre trepte superioare de civilizație și progres care să nu-i implice pe tineri, să nu solicite participarea lor cu întreaga putere de muncă și creație.” Cum ar putea fi altfel de vreme ce chiar și secretarul general a stabilit că este crucial pentru democrația socialistă ca toate categoriile de tineri, „alături de ceilalți oameni ai muncii” să participe la materializarea hotărârilor partidului?„Înflăcăratele chemări și îndemnuri adresate tinerei generații de către secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, indică drumul pe care tinerele vlăstare ale poporului trebuie să se angajeze permanent” dacă vor să împlinească „cele mai cutezătoare aspirații și idealuri pe măsura modelului comunist de muncă și viață.” Astfel că, de la înființarea organizației unice de tineret, în martie 1949, rolul tinerilor a fost tot mai important iar această istorie de patru decenii „reprezintă un prilej de a sublinia faptul că activitatea revoluționară a tinerei generații a fost profund înrâurită de prezența, începând din primii ani ai deceniului patru, în rândurile UTC și apoi în conducerea acesteia, a militantului comunist Nicolae Ceaușescu.” Și i-a organizat și păstorit cu succes, spune propagandista, astfel că se poate lăuda că „tineretul comunist a fost în primele detașamente de muncă patriotică, de la Bumbești-Livezeni și Salva-Vișeu la Canalul Dunăre Marea Neagră, la toate șantierele industriale, la dezvoltarea agriculturii, industriei, științei, culturii, tineretul a răspuns chemării partidului, și-a făcut datoria față de patrie, față de popor.”

Poltrucii de la Scânteia au urmărit cu atenție și secretă satisfacție încheierea plenarei CC al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și raportul lui Mihail Gorbaciov. Lumina venea se pare tot de la Răsărit pentru oficialii de la București care așteptau înfrigurați semne de speranță de viață lungă de la Kremlin. Plenara s-a ocupat de situația agriculturii, iar raportul lui Gorbaciov a fost dedicat politicii agrare a partidului „în condițiile actuale.” Din raportul liderului PCUS ziariștii români rețin de-a fir a păr criticile și autocriticile care confirmau că România merge și ea pe calea reformelor agriculturii și că nu de o cale lipsită de obstacole: „Realitatea este că produsele alimentare nu ne ajung. Deficitul de produse alimentare creează tensiune socială. Până în prezent, nu am reușit să rezolvăm în mod radical problema alimentară. Lucrurile se prezintă extrem de nefavorabil și în ce privește conservarea și folosirea rațională a fondului funciar,” s-ar fi plâns Gorbaciov. Apoi a subliniat faptul că resursele investite nu au eliminat diferențele satului față de oraș. La sat asistența medicală este de proastă calitate, ca și celelalte facilității comerciale sau social-culturale, „starea tehnică a fondului locativ este de 2-5 ori mai proastă decât la oraș,” iar dezvoltarea nemăsurată a orașelor și neglijarea satelor „au complicat funcționarea normală a economiei în regiuni întregi.” La sat lumea se îmbolnăvește și moare de boală mult mai repede decât în oraș. Astfel că trebuie accentuată dezvoltarea infrastructurii, construcția de case, „să fie mobilizați pe scară largă constructorii de la orașe, să se dezvolte pe toate căile construcțiile de locuințe prin metode gospodărești ca și construcții individuale” pentru a se ajunge la dublarea locuințelor date în folosință în cincinalul al 13-lea. Sunt sarcini nu ușoare, „principalul este să mergem cu consecvență înainte, potrivindu-ne fiecare pas cu interesele poporului, cu interesele socialismului.” Dacă și pentru URSS noua revoluție agrară se producea cu sughițuri și hopuri, de ce ar fi fost anormal pentru PCR să șteargă datoriile de 80 de miliarde de lei ale CAP-urilor falimentare, cum tocmai făcuse la ultima ședință a CPEx-ului?

Sub genericul „Ctitorii ale Epocii Nicolae Ceaușescu”, Comitetul de cultură și educație socialistă al județului Timiș și Asociația scriitorilor din Timișoara au organizat o vizită de documentare colectivă a unui grup de scriitori în comuna Periam, județul Timiș, „manifestare dedicată aniversării a patruzeci de ani de la începerea procesului de cooperativizare a agriculturii” ne informează România literară. Cei care le-au prezentat musafirilor realizările economice, social-culturale și edilitare ale comunei după Congresul IX al partidului au fost Neculai Dumitraș, secretar adjunct al Comitetului comunal de partid, Eufrosina Brediceanu, directoarea școlii din comună, și Ioan Stenezan, directorul întreprinderii din comună. Vizita a continua la Ferma zootehnică și la Centrul de creație și cultură socialistă Cântarea României unde a fost amenajată o expoziție de carte. Apoi, în sala Consiliului popular s-a organizat o șezătoare literară la care au participat Anghel Dumbrăveanu, Ion Arieșanu, Laurențiu Cerneț și alți membri ai Asociației scriitorilor. Scriitorii timișeni au fost și la Făget unde s-a încheiat oficial „Luna cărții la sate”. Au vorbit președintele comitetului comunal de partid, Ion Olteanu, și Alexandru Mangu, vicepreședintele Comitetului de Cultură și Educație Socialistă din Timiș. La șezătoarea literară „Satul românesc contemporan- vatră de împliniri și viață nouă” au citit Traian Iancu, directorul Uniunii Scriitorilor din RSR, Anghel Dumbrăveanu, Ion Arieșan, Ivo Muncian ș.a. precum și membri ai Cenaclului George Gârda. S-a inaugurat, de asemenea, și Expoziția permanentă de literatură din Făget. Manifestările politico-ideologice și cultural-educative au inclus și un spectacol folcloric realizat de formații din localitate laureate ale Festivalului Cântarea României. S-au dat și diplome câștigătorilor concursului „Biblioteca-factor activ în înfăptuirea orientărilor și sarcinilor stabilite de secretarul general al PCR, tovarășul Nicolae Ceaușescu, privind ridicarea nivelului profesional și de cultură al tineretului și a tuturor categoriilor de oameni ai muncii.”Și pentru că nicio faptă bună nu rămâne nerăsplătită, Anghel Dumbrăveanu, omniprezent în aceste evenimente, a fost sărbătorit la Casa de cultură din Buziaș. Acolo s-a desfășurat, în prezența autorului, un proces literar pe marginea romanului Călătorie neterminată de Anghel Dumbrăveanu realizat în colaborare cu Teatrul popular din localitate.

Vlad Andrei ne spune cum concurează în Sighișoara noile întreprinderi „Nicovala”, „Târnava”, de sticlărie și faianță, de vase emailate, de stofe, bumbac, mătase, produse ceramice și altele cu străvechile turnuri ale breslelor meșteșugărești din vremurile medievale (fierari, tăbăcari, cizmari, cojocari, măcelari etc.) Înving noul, modernul - triumfă gazetarul. „Noile cartiere muncitorești (cu peste cinci mii de apartamente), sistematizarea centrului orașului după un judicios plan de arhitectură urbană, podurile zvelte peste Târnava Mare și taluzarea acestui râu (sunt încă vii în conștiința localnicilor dramaticele inundații din anii 1970 și 1975/.../) celelalte înfăptuiri din ultimii ani (...) zidiri ale prezentului în fericită simbioză cu vestigiile medievale, fac din Sighișoara un oraș prosper, demn și frumos, cu o personalitate distinctă în constelația de localități înfloritoare ale patriei socialiste.” Și lucrurile nu se opresc aici: în Sighișoara va fi construit un nou centru de creație și cultură al sindicatelor. Dar chiar și fără, cultura clocotește în oraș, unde se desfășoară „o intensă activitate de formare și educare a spiritului revoluționar, a conștiinței socialiste pentru oamenii muncii din municipiu, mai ales pentru tineret. Acolo se găsesc alături un centru de creație și cultură al municipiului, altul al tineretului, un altul al sindicatului CFR, un muzeu de istorie, o bibliotecă,(...) o casă a pionierilor și șoimilor patriei și alte instituții de educație și cultură. Tocmai de aceea, au putut evolua pe scenă în cadrul Festivalului Cântarea României 57 de formații artistice de amatori și 30 de interpreți individuali. „Nu a fost uitată nici stimularea creației tehnico-științifice în cadrul festivalului. Președintele Comisiei inginerilor și tehnicienilor, ing. Radu Soceanu ne prezintă succint importante realizări: există în Sighișoara, pe platforma industrială, nouă cercuri de inovatori și 110 cercuri ale calității, cu 914 probleme realizate, cu 26 de inovații aplicate doar în 1988.” Dar cultura din Sighișoara nu se oprește aici: în faza municipală a Festivalului Cântarea României, s-au remarcat grupul vocal Armonia, corul de cameră, grupuri folclorice feminine și bărbătești germane, ansamblul folcloric Doina Târnavelor și câte și mai câte. Însă, crede Vlad Andrei, această enumerare ar fi incompletă dacă nu am adăuga și clubul de dezbatere politică care împreună cu formațiile reprezentative ale muncipiului a organizat un schimb de experiență și o sesiune de comunicări științifice la Alba Iulia și Constanța iar reprezentanții acestor orașe sunt așteptați la Sighișoara cu „ospitalitatea lor proverbială, asemeni tuturor românilor.”

I.D. Sîrbu scrie în jurnalul său:„Țăranii și muncii blesteamă; funcționarii și mica burghezi bârfesc. Aparatul și organele compromit, abuzând de puterea pe care o au. Când nu putem să doborâm un tiran, prin nesfârșitele jertfe, lungă răbdare și fantastică perfidie, îl facem de râsul lumii. Îl dăm în stambă, îi punem să joace Vicleimul în ziua de Paști, dar nu în târg sau în fața bisericii, ci la ONU sau în parlamentul european.”

La televizor de la 11.30 Lumea copiilor, apoi Sub tricolor, la datorie. Urmează Viața satului și la 13.00 Telex. De la 13.05 Album duminical. Programul se închide la 15 și este reluat la 19 cu Telejurnalul. Urmează Cântarea României. Omagiul țării, Conducătorului iubit. Emisiunea e realizată în colaborare cu Consiliul Culturii și Educației socialiste și cu Comitetul de cultură și educație socialistă al județului Cluj. Urmează film artistic: Într-un orășel sicilian, Telejurnalul și la 22.00 Închiderea programului.

În cinematografe rulează Vacanța cea mare, Fata Morgana, De ce are vulpea coadă, Hanul dintre dealuri, Secretul lui Nemesis, Misiune specială, Comedianta, Karel Gott, Aventurile lui Spas și Neli, Sentință suspendată.