Joi 20 iulie 1989
Vreme răcoroasă cu cer variabil. Pe alocuri în estul țării și izolat în tot restul țării va ploua cu averse. Temperaturile maxime se vor situa între 18 și 26 de grade iar cele minime nocturne de la trei la 13 grade.
Prin sentinţa nr. 39 de la 20 iulie 1989 (Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, Dosar nr. 263/1989), Mircea Răceanu a fost condamnat la moarte. Diplomatul fusese arestat pentru acte de disidență la 31 ianuarie 1989 și acuzat de trădare. Mulți au considerat că era la mijloc și răzbunarea lui Ceaușescu împotriva tatălui lui Răceanu care semnase scrisoarea critică a celor 6 foști politruci staliniști. A fost ultima pedeapsă capitală pronunţată în perioada comunistă. Peste trei luni, Nicolae Ceauşescu i-a comutat pedeapsa la 20 de ani închisoare. S-a spus că a ținut cont de faptul că părinţii lui Mircea Răceanu au fost membri ai Partidului Comunist înainte de august 1944.
Cuplul Ceaușescu profită de vacanța la mare și face o vizită de lucru în județul Constanța. Au vizitat noul pod rutier de la Mangalia și mai multe unități agricole „din consiliile agroindustriale de stat și cooperatiste Albești și 23 August. Scribii partidului care consemnează această vizită spun că pe drumul către podul de la Mangalia erau mii de oameni care „au aclamat și ovaționat îndelung, scandând cu însuflețire numele patriei și partidului, al secretarului său general: Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres!” Cei doi au fost întâmpinați de prim-secretarul comitetului județean de partid Mihai Marina, Din suita prezidențială nu lipseau Vasile Milea, ministrul Apărării Naționale, Pavel Aron, ministrul transporturilor și telecomunicațiilor... Podul este o ctitorie, desigur, numai bună pentru propagandă și poze triumfaliste. Are circa 400 de metri,, 95 de metri deschidere centrală, două viaducte de acces, patru benzi de circulație rutieră și două trotuare pietonale. Are și o oarecare utilitate de care se bucură boemii amatori de litorale atipic: scurtează cu 11 km drumul între Mangalia- stațiunea 2 Mai și Vama Veche. Dar ce a contat mai mult a fost că asigura accesul constructorilor navali din Mangalia la locul lor de muncă: Fabrica de construcții și reparații de nave „2 Mai”. Podul fusese proiectat de Institutul de proiectări pentru transporturi auto, navale și aeriene București și a fost realizat de constructorii și montorii de la Antrepriza de căi ferate, drumuri și poduri, Constanța. Sunt cei care au realizat cu ajutorul militarilor, podurile de peste canalul Dunăre-Marea Neagră și de la Poarta Albă – Midia Năvodari. Ceaușescu a fost primit acolo cu pompă, navele marinei militare au arborat marele pavoaz, iar marinarii aliniați la bord l-a aclamat îndelung. Nu altfel l-au primit la IAS Albești, unde a fost prezent și ministrul agriculturii, Gheorghe David, însoțit de șefii IAS-ului și ai consiliului unic agroindustrial. Cei doi au fost întâmpinați cu pâine și sare și cu buchete de flori „oferite cu dragoste și gingășie de copii, de tineri și tinere.” Au vizitat apoi niște loturi agricole și Ceaușescu le-a mai dat țăranilor niște orientări și teze ca să facă recolte și mai bune: să crească densitatea culturilor, să se opteze pentru soiuri timpurii de hibrizi. Evaluările specialiștilor pentru următoarea recoltă de toamnă? Producții record: peste 25 de tone la porumb știuleți, 4,4 t la floarea-soarelui, 4,1 la soia și 60 t la cartofi. Pe hectar. Și la 23 August cuplul a fost primit cu entuziasm, cântece, aclamații și buchete de flori date de pionieri și șoimii patriei aduși special pe tarla. Producția de in de aici este mare dar putea fi și mai mare „dacă s-ar fi respectat riguros cerințele tehnologiei moderne a cultivării inului. Și aici recoltele viitoare arată ca în povești. S-ar putea obține cam 5 t de fasole boabe la hectar. Ceaușescu le-a trasat sarcină să însămânțeze fasolea mai timpuriu, chiar din martie că astfel s-ar putea obține recolte și mai mari ca până acum. A mai vizitat CAP Costinești, apreciind în mod deosebit culturile de sfeclă, soia și cartofi și lăudându-i pe toți și urându-le să înregistreze record peste record pentru a obține titlul de Erou al Noii Revoluții Agrare.
Uteciștii din Teleorman sunt convocați la muncă patriotică. Peste 3500 de tineri de la sate participă la întreținerea culturilor pe 750 de hectare, recoltează 850 t de fructe și legume și strâng 250 t de furaje. Și în Maramureș, o sută de tineri din Atelierul de Construcții utilaj minier Vișeul de sus, își iau angajamentul să realizeze în cadrul unor schimburi de onoare trei coșuri vibratoare separatoare de cărbune pentru Combinatul minier Valea Jiului. În orașul Slănic din județ Prahova, la secția Întreprinderii Energoutilaj a fost prezentată expunerea 23 august – piatră de hotar în istoria patriei noastre. Tinerii s-au remarcat prin prezență și participarea activă. La Muzeul literaturii române în București au avut loc mai multe manifestări sub titlul comun „Literatura contemporană și epopeea construcției socialiste în România” care a presupus vernisajul unei expoziții de carte pe această temă și un recital de poezii patriotice și revoluționare.
La Slatina s-a organizat o adunare festivă pentru sărbătorirea Zilei naționale a Republicii Populare Polonia. Au luat parte primul secretar al comitetului județean PCR din Olt, Vasile Carp, „alți reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, ai organizațiilor de masă și obștești, oameni ai muncii și reprezentanți ai ambasadei R. P. Polone la București. Au vorbit despre semnificația zilei Ion Manea, prim-secretar al Comitetului municipal Slatina și Jerzy Wozniak, ambasadorul R .P. Polone la București. Ziua Poloniei s-a serbat și la ambasadă unde a avut loc o conferință de presă. S-a vorbit despre importanța actului de la 22 iulie 1944, au fost înfățișate aspecte ale activității oamenilor muncii din Polonia, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, pentru dezvoltarea economică și socială a patriei.
Ion Dincă, prim viceprim-ministru, l-a primit pe I. V. Smislov, prim-vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării din URSS aflat în vizită în țară. Au discutat despre dezvoltarea colaborării dintre cele două țări în diferite domenii de interes comun, inclusiv în domeniul planificării economice. A fost de față Vasile Buculecea, ministru secretar de stat la Comitetul de Stat al Planificării.
De vânzare: „Video Movie National M7, rachete tenis, toate noi”; „Bibliotecă, birou, fotoliu pat, masă pliantă, televizor Dacia, covoare, mochetă, frigider Fram, două biciclete pliante import, mașină spălat Alba Lux 4”; „Dubluradiocasetofon, picup NZC 130, butelie voiaj, bicicletă pliantă, magnetofon și boxe Kashtan, aparatură bord 1310, linguafon Oxford și carpetă persană”; „Televizor Cromatic nou, congelator, valț prelucrat cauciu, presă hidraulică cauciuc-plastic, moară ciocănele, bormașină, antenă, mașină copil”; „Acordeon Weltmeister 120 bași, rochie ocazie neagră 42-44, amplituner Delia, derulator VHS, dormitor Ceahlău cu pat mijloc, roți biciletă Ucraina, oglindă venețiană, hol Costinești, semicursieră Sputnik, Pegas, casetofon auto. Cumpăr Telecolor 3007, 4106, dubluradiocasetofon Sharp 777”
Se cumpără: „Tapet, dormitor tineret, bibliotecă (rafturi), lustră”; „Căruț copil, deosebit, radiocasetofon auto, geacă piele deosebită nouă”; „Farfurie mare (tort) alb cu auriu, zgardă antiparaziți, colier agate. Vând dormitor masiv mahon, altul trandafir, două vitrine, birouaș, covor și carpetă originale, televizor Opera, discuri simfonice”
La tv programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul. La 19.25, Congresul al IX-lea, început de nouă epocă revoluționară. Activitatea ideologică, politico-educativă de formare a omului nou, cu o înaltă conștiință revoluționară, socialistă. Apoi la 19.45, Proiectul Programului-Directivă al Congresului al XIV-lea al PCR – însuflețitor program de ascensiune a României. Conservarea și ridicarea potențialului productiv al fondului funciar. La 20.05, Laureați ai Festivalului național „Cântarea României.” La 20.35, Coordonate egiptene. Documentar. La 20.45 Învățământ-cercetare-producție. Școala – ctitorie modernă a unei epoci de împliniri revoluționare. La 21.05, Timp eroic al vieții noastre. Ecranul românesc – oglindă a grandioasei deveniri în perspectiva deschisă de Congresul al IX-lea al partidului. Programul se închide după Telejurnalul de zece minute de la 21.50.
Spectacol de sunet și lumină al Teatrului Mic joacă, la Rotonda Scriitorilor din Grădina Cișmigiu: Cântăm România de azi. Teatrul evreiesc de stat pune în scenă la Teatrul Giulești (în sala Majestic) Sonata Kreutzer. Teatrul Țăndărică pe scena Teatrului de păpuși Herăstrău, Hai copii la joc. La Ansamblul artistic Rapsodia Română, Meridiane folclorice. La Teatrul satiric-muzical C. Tănase, Tempo, tempo.
În cinematografe rulează Flori de gheață; Secretul armei secrete; Maria și marea; Noiembrie, ultimul bal; Viața ca o poveste; Alo, aterizează străbunica; De la literatură la film.
Flori de gheață (1989) este un film regizat de Anghel Mora. În rolurile principale Ovidiu Iuliu Moldovan, Anda Onesa, Ileana Predescu. O idilă între medicul Cernescu și Eleonora prinși de viscol pe munte. Cei doi se rătăcesc pe munte (ca și în viață unde duc niște existențe realizate, dar fără azimut) și ajung la casa mamei Savu. E o melodramă destul de schematică cu o premieră ciudată (în plină vară) dat fiind că subiectul este tocmai gerul aproape mortal al iernii. Istoria de dragoste a celor doi nu se materializează și filmul lasă un gust amar, dar deloc neplăcut. Filmările cu succesiuni de planuri, care mizează pe alternanța vastului spațiu hibernal montan cu interiorul călduros al casei mamei Savu, unde stau lângă sobă îmbrăcați cu catrințe și cojoace protagoniștii are efecte poetice la fel ca și contrastul dintre sălbăticia din creierii munților unde se petrece mica romanță și sălbăticia orașului, cimitirul pasiunilor, opoziția dintre atemporalitatea casei dintre troiene și timpul măcinat și accelerat al vieții urbane. Opoziția dintre zăpadă și granitul pavajului. E drept, se puteau scoate din toate acestea lucruri mai bune, dar și mult mai proaste. În climatul de mediocritate al cinematografiei timpului, filmul lui Moga este evident peste medie. Ca notă marginală, este ciudat să vezi că actrița principală a filmului, Anda Onesa, are o voce de împrumut, pe cea a lui Carmen Galin. Regizorul, pare-se, a considerat că vocea Andei Onesa (altminteri o prezență cinematografică mai mult decât agreabilă) nu are langoarea pe care o presupunea personajul Eleonora. Mă rog, cu toții joacă decent, scenariul nu este mai țipător și mai nefiresc ca în alte filme (deși pe alocuri are derapaje poetizante și aere filosofice) și, pentru cei care nu pot crede că mașina Oltcit mai și mergea, filmul este mai mult decât suportabil.