Vineri 21 aprilie 1989

Soarele răsare la ora 6.23 și apune la ora 20.06. Vremea este relativ caldă. Cad ploi care vor avea și caracter de aversă pe arii relativ extinse și mai peste tot în țară. Vântul va sufla slab până la moderat, mai intens în sud-est cu intensificări din sector sud-estic. Pe alocuri, ceață slabă. Minimele termice se vor încadra între două și douăsprezece grade iar temperaturile maxime se vor situa între douăsprezece și 22 de grade mai ridicate în sud.

Valul de telegrame de felicitare continuă după maratonul de reuniuni la vârf și plenare. Scânteia scrie pe prima pagină că „întreaga țară a urmărit cu deosebit interes, vie satisfacție și mândrie patriotică, cu unanimă aprobare ” cuvântarea pe care o ținuse cu o zi înainte Ceaușescu de la balconul Comitetului Central pentru cei peste o sută de mii de oameni „veniți spontan” să-l felicite că lichidase datoriile externe. Și pentru că nu au încăput cu toții în piață și nu au putut fi prezenți la memorabilul discurs, au avut loc „la inițiativa și din voința colectivelor de oameni ai muncii, ale democrației muncitorești-revoluționare, adunări populare în municipii și orașe, centre muncitorești și pe mari platforme din întreaga țară.” Adunări „spontane” asemănătoare celei de la București au avut loc, cu o miraculoasă sincronizare a entuziasmului general, în județele Argeș, Botoșani, Brașov. Buzău, Cluj, Dâmbovița, Hunedoara, Olt, Suceava, Teleorman și Vrancea. Oamenii nu s-au adunat doar să se vadă în piață, ci au ridicat tribune de pe care „au subliniat deosebita valoare teoretică și practică a tezelor și orientărilor” etc.etc. Și „au evocat prefacerile înnoitoare ce au avut loc în aceste județe” după Congresul IX, „justețea politicii partidului” adunările populare punând în evidență peste tot „aceeași fierbinte și unitară voință a fiilor acestei țări ca România sub conducerea PCR și a secretarului său general (...) să dobândească noi și strălucite victorii” etc.etc.

Consiliul Politic Superior al Armatei a avut o plenară cu activul „în spiritul tezelor și ideilor cuprinse în cuvântările secretarului general al partidului” la cele mai recente întruniri la vârf, de la tribuna Marii Adunări Naționale și de la balconul Comitetului Central. La reuniunea s-a analizat „activitatea desfășurată în anul 1988 de organele și organizațiile de partid în domeniul muncii organizatorice, ideologic și politico-ideologice, de selecționare, repartizare și promovare a cadrelor, de rezolvare a scrisorilor și sesizărilor militarilor și personalului muncitor civil, pentru înfăptuirile hotărârilor Congresului al XIII-lea” etc.etc. Entuziasmați de discuții și de gândul la Ceaușescu s-au gândit să-i scrie o kilometrică telegramă comandantului suprem în care îi transmit că Armata „își îndreaptă gândurile pline de nemărginită dragoste, aleasă stimă și profundă recunoștință spre dumneavoastră, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, Erou între eroii neamului, eminent conducător al partidului și statului nostru, ilustru ctitor al României socialiste moderne, genial gânditor și om politic de înalt prestigiu internațional, luptător neînfricat pentru triumful cauzei socialismului și păcii în lume.” Nu se știe ce competențe de front aveau iluștrii generali, dar la periat nu-i întrecea nimeni. În fine, îl anunță că „oștirea a luat cunoștință cu neasemuită satisfacție și legitimă mândrie patriotică de lichidarea completă a datoriei externe, măreață victorie a României socialiste” și se bucură să constatate că în lumea aceea volatilă, cutremurată de crize și recesiune, „România este singurul stat din lume care și-a plătit integral datoria, reușind, în același timp, să realizeze cele mai grandioase obiective din întreaga sa istorie multimilenară, să ridice neîncetat nivelul de trai material și spiritual al oamenilor muncii.” În fine, îi mulțumesc în treacăt și cumva abstract și Elenei Ceaușescu și, în final, îi promit că „personalul oștirii își va mobiliza toate eforturile pentru ca anul 1989 (...) să reprezinte anul cu cele mai bune realizări obținute până în prezent, pentru ca armata să fie gata în orice moment, să apere, împreună cu întregul popor, cuceririle revoluționare, independența, suveranitatea și integritatea scumpei noastre patrii- Republica Socialistă România.”

Ion Ardeleanu explică în Scânteia cum a fost PCR organizatorul și conducătorul luptei împotriva fascismului și războiului, toți ceilalți actori politici fiind mai degrabă figuranți pe scena istoriei. „În această perioadă de grea cumpănă pentru poporul român, când însăși ființa României ca stat era grav amenințată, PCR și-a asumat cu îndrăzneală și luciditate răspunderea de a organiza și conduce la victorie lupta tuturor forțelor muncitorești și populare, patriotice și naționale a întregului nostru popor pentru eliberarea de sub dominația fascistă,” pentru că, nu-i așa, cine controlează trecutul, controlează și viitorul. E o demonstrație importantă pentru că actul de la 23 August este considerat un eveniment fondator, revoluționar și nu acceptau să-și împartă Revoluția cu niciun alt partener politic. Astfel că istoricul politruc abia de amintește de celelalte partide de pe scena politică din anii 1940 și rezervă PCR rolul de lider al mișcării de rezistență antifascistă din România care „a cuprins masele largi ale poporului.” În fine, după lupte seculare care au durat patruzeci de ani, partidul a crescut ca eroii din poveste: „ partidul nostru se înfățișează astăzi ca un partid puternic care numără peste 3,7 milioane de membri: el are puternice organizații în toate locurile de muncă și în toate domeniile de activitate, în conducerea acestora lucrând sute de mii de activiști ce reprezintă o uriașă forță în munca pentru înfăptuirea polilticii partidului și statului nostru.”

E în plină desfășurare Luna cărții în întreprinderi și instituții, ciclu de manifestări dedicat zilei de 1 Mai. Este ocazia organizării în toată țara „a unor bogate acțiuni politico-educative. În întreprinderi, instituții, centre de cultură și creație „Cântarea României”, în alte așezăminte culturale au loc prezentări de carte, întâlniri ale cititorilor cu scriitori și editori, dezbateri mese rotunde. De pildă la Întreprinderea Vulcan din București s-a desfășurat sub genericul „Zile ale editurilor” un simpozion cu tema „Apariții recente și viitoare la Editura Cartea românească. Același generic și la Întreprinderea mecanică din Timișoara unde s-au prezentat câteva volume apărute nu de multă vreme la Editura Facla. Iar pe platforma Combinatului siderurgic de la Galați a avut loc masa rotundă „Literatură română contemporană în programul Editurii Eminescu.” La Întreprinderea de prelucrare a lemnului din Târgu Mureș a fost organizat colocviul cu tema „Literatura română și a naționalităților conlocuitoare în programul Editurii Kriterion.” Pe Șantierul Naval Oltenița s-au prezentat la discuții cu publicul muncitor Radu Theodoru și Mircea Nedelciu iar la Uzina de autoturisme s-au dus Constantin Țoiu, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor și Dinu Săraru. La Centrul de cultură și creație al sindicatului Întreprinderii Metalurgice Plopeni a fost organizată o altă întâlnire dintre scriitorii Vasile Băran, Ion Grecea și Virgil Stoenescu pe tema „Izvor de inspirație – viața și munca poporului.” Au participat, aflăm din România literară, muncitori, tehnicieni și ingineri din întreprindere și cadre didactice din localitate.

Gabriel Chifu, „tânăr scriitor” cum se prezintă încă de la început, face o vizită la Combinatul chimic din Râmnicu Vîlcea să stea de vorbă cu uteciștii. Interlocutori: Constantin Ciorei secretarul UTC al Combinatului și Mariana Neniță, șefă de instalație în secția PVC. Îi place de ei: despre Ciorei spune că poate juca în orice film personajul pozitiv, dar cel mai mult o place pe Mariana despre care spune „dacă i-aș căuta un loc și un tipar existențial într-un eventual film de actualitate, ar putea fi luată drept Cenușăreasa care (..) se dovedește (...) plină de calități și neocolită de izbânzi.” Îi ține de vorbă puțin și află de la Ciorei care e cel mai important lucru realizat în viața profesională: cele mai importante sunt realizările din munca de la om la om. A organizat „seri artistice complexe, cu muzică, poezie, dans, concursuri politico-ideologice. (...) Ne preocupă îmbinarea cu grijă a muncii cu timpul liber astfel ca omul să nu-și piardă din dimensiuni, să ducă o viață echilibrată...” Mariana e mândră de încrederea arătată de Combinat care i-a dat pe mâini o instalație complicată. De aceea lucrează nonstop, uneori de la șapte dimineața până noaptea la 11. A făcut și o revizie generală a instalației operațiune de care e tare mândră. Ar fi ceva de schimbat în bine, întreabă inspirat reporterul. Șeful UTC spune că în bine ar fi de schimbat „partea muncii care ține de educarea oamenilor, să putem asigura o selecție a ceea ce e bun, să-i canalizăm pe tineri pe calea binelui și să-i învățăm să fie permanent în contact cu noul. Mariana zice doar că ar fi bine să nu fim răi și că „trebuie să ajungem la potențialul nostru maxim.” La final Gabriel Chifu, multiplu premiat pentru poezie, îi întreabă pe cei doi care ar fi imaginea poetică prin care ar descrie cel mai bine locul unde se aflau iar șeful de la UTC zice că s-ar opri la puterea muncitorilor care, după opt ore de muncă, râd și glumesc. „Este o calitate extraordinară puterea lor de a o lua a doua zi de la capăt cu munca și cu atâtea probleme de rezolvat.” Mariana e succintă ca un haiku: „Combinatul, noaptea: o feerie, o revărsare de lumini, un oraș al copiilor...” Chifu e impresionat. Ieșit la soare cumpără niște nuci, nostalgic, parcă părăsind Shambala: „E vremea să ne întoarcem acasă, fiecare cu câte o fărâmă din povestea acestui gigant.”

La Liceul Zoia Kosmodemianskaia din București s-a desfășurat Concursul de limbă latină la nivel național. Au participat cu rezultate, în majoritate foarte bune, 47 de concurenți din clasele IX-XII din 28 de județe. Premianții din clasele XI-XII au susținut și o probă de baraj pentru a se califica în lotul național care, după ce se va pregăti intensiv o lună, va participa la Concursul internațional Certament Ciceronianum care se desfășoară în a doua parte a lunii mai în Italia, la Arpino, localitatea natală a lui Cicero.

Asociația de locatari din Aleea Fizicienilor nr.23 se plânge de izvorul de apă potabilă care a apărut în spatele blocului „ca rezultat al unei conducte sparte, ce susură aici de multă vreme.” Locatarii spun că au sesizat ICAB care a trimis oameni pe teren. Aceștia „au venit, au notat, au constatat, au plecat și nu s-au mai întors. Apa continuă să curgă, spațiul verde să fie inundat iar cei care au fost la fața locului probabil că au uitat că apa nu se oprește notându-și în carnetul de evidență al defecțiunilor. Cine plătește această apă care curge pe apa sâmbetei?” Tot cam așa ceva li s-a întâmplat și locuitorilor noului cartier Aurel Vlaicu din orașul Hațeg. În noile blocuri sunt peste 2200 de apartamente, cele mai noi din oraș. Locuitorii spun că încălzirea se face cu ajutorul unei centrale termice pe gaz metan. Însă țevile de aducție a apei s-au spart și pe acolo se pierde „foarte multă apă caldă, apă ce în loc să ajungă în casele oamenilor se scurge în pământ. Din această cauză au fost deteriorate și cablurile telefonice.” Și degeaba sunt reparate pentru că apa se infiltrează din nou. Însă dezastrul nu se oprește aici pentru că „din cauza acestor pierderi de apă, consumul de gaze este mult mai mare iar cetățenii sunt puși să plătească sume destul de mari pentru încălzire.”

Hafez al-Assad îi scrie lui Ceaușescu mulțumindu-i pentru felicitările trimise de acesta cu ocazia Zilei naționale a Republicii Arabe Siriene și reînnoind urările „cele mai bune de multă sănătate și fericire personală, de prosperitate continuă pentru poporul frate al României.”

În Sala sporturilor Victoria din Ploiești începe a 32-a ediție a Campionatelor internaționale de gimnastică ale României. Participă sportivi din Belgia, Bulgaria, Canada, Cehoslovacia, Cuba, amândouă Germaniile, Finlanda, Olanda, Italia, Statele Unite, URSS și, evident, România.

De vânzare „Pavilion cu 60 de stupi familii albine robuste, municipiul Giurgiu”; „Vitrină cristal, oglindă cristal cu ramă Ruxandra, scurtă bărbătească cu mesadă 54, saltea pneumatică dublă, storcător fructe Malina”; „Sufragerie, dormitor, hol, berjeră, comodă Chipendale, mobilă diversă”; „Canapea + două fotolii stil gotic”; „Apartament ultracentral, patru camere, gaze, dormitor stil, dormitor Oxana, garnitură hol, bibliotecă, fotolii, covoare lână, picup Belcanto, Daci 300 Break, 1980, 27 000 km”

Se cumpără „Obiecte decorative și casnice vechi din metal sau porțelan”; „Câine pui de Seidenpinch veritabil alb. Vând sufragerie vieneză”; „Videorecorder Național G 15, tester auto complex, scurtă piele nouă, box maro 58.”

La televizor programul începe la 19.00 cu Telejurnal. 1 Mai -raport muncitoresc. Urmează, la 19.25, Industria – programe prioritare. La 19.45, România în lume. Documentar. La 20.05 emisiunea Copiii cântă patria și partidul (color). Program literar-muzical- coregrafic în interpretarea unor formații pionierești și ale șoimilor patriei, laureate ale Festivalului național „Cântarea României.” La 20.25, Învățământ, cercetare, producție (color) Școala și familia – parteneri în formarea la tineri a unei atitudini înaintate față de muncă. La 20.45 Socialismul științific și principiile fundamentale ale edificării noii orânduiri sociale (parțial color). Documentar. La 21.05, Din marea carte a patriei (color) Așezări vechi, orașe tinere: Târgu Frumos – Boldești – Scăeni. La 21.20 Univers, materie, viață. Emisiune de educație materialist-științifică. (color) Istoria pământului. Episodul 6. La 21.50, Telejurnalul de noapte. Emisiunea se închide la ora 22.00.