Joi 25 mai 1989

Soarele răsare la ora .39 și apune la ora 20.47. Vremea se încălzește treptat. Cer variabil, mai mult noros în nord-vest. Ploi izolate. Pe alocuri, condiții de ceață, mai ales în vestul și centrul țării. Minimele termice se situează între patru și 14 grade iar maximele între 7 și 27 de grade, local mai ridicate.

Care e rolul universităților cultural-științifice? Important, aflăm din România liberă, de la Gheorghe Constantin, director în Consiliul Culturii și Educației Socialiste. Toate documentele partidului, spune el, subliniază cu tărie „necesitatea desfășurării unei vaste și eficiente activități politico-ideologice și cultural-educative pentru formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste a maselor” și, printre alte metode, „universitățile cultural-științifice desfășoară o susținută activitate de instrucție și educație” ale cărei principale coordonate sunt extinderea ariei de cuprindere a oamenilor muncii, îmbunătățirea și diversificarea programelor de învățământ, „adecvarea continuă a acestora la cerințele politice, sociale și economice.” Universitățile populare sunt, din punct de vedere cantitativ, un succes: în anul de învățământ 1970-1971 erau 302 universități populare cu 2128 de cursuri și 119 000 de cursanți. În anul de învățământ 1988-1989 s-a ajuns la aproape trei mii de universități cultural-științifice, cu aproape 27 de mii de cursuri „de largă diversitate tematică” frecventate de aproape nouă sute de mii de cursanți de toate vârstele, dar cei mai mulți erau „oamenii muncii angajați direct în procesul de producție, de creație”. Mai toate aceste universități cultural-științifice au cursuri, manifestări și acțiuni consacrate educației politico-ideologice și patriotice revoluționare, „formării gândirii economice și perfecționării profesionale a oamenilor muncii, lărgirii orizontului de cunoaștere, educației materialist-științifice și moral-cetățenești.” Firește, călăuzele cele mai importante sunt tezele și orientările trasate de Ceaușescu „privind intensificarea activității de educație politică, patriotică, revoluționară a maselor” astfel că universitățile cultural-științifice organizează cursuri, manifestări politico-educative și culturale care-și propun formarea sentimentelor de dragoste față de patrie, partid și popor, a prețuirii și atașamentului față de realizările obținute în opera de edificare socialistă a patriei, a hotărârii de a lupta și munci cu abnegație pentru continua ei înflorire.” Sunt, cum ar veni niște medrese, școli religioase unde se învață catehismul politic al vremurilor. Se predau și cursuri de calificare profesională în aceste universități populare care „își desfășoară activitatea în pas cu cerințele revoluției tehnico-științifice, ținând seama de implicațiile acesteia în întreaga viață economico-socială.” Astfel că aceste forme de învățământ contribuie și ele la educarea moral-cetățenească a oamenilor muncii pentru că, indiferent de profilul cursului, se insistă pe tratarea problemelor de etică și echitate socialistă, fiind puse înainte de toate „aspectele prioritare ale atitudinii înaintate față de munca și avutul obștesc, educării cursanților în spiritul dragostei față de patrie, de trecutul ei glorios, de marile împliniri ale socialismului.” Tocmai de aceea toate aceste forme de educație trebuie să fie preocupate de creșterea eficienței și calității procesului de învățământ „să adâncească, în acest scop, conlucrarea cu unitățile economice, cu stațiunile și institutele de cercetări” să nu se folosească decât de cadre recrutate din rândul specialiștilor care pot da lecțiilor un înalt nivel politic și profesional. Asta pentru a sărbători cum se cuvine cei 45 de ani de la 23 August 1944 și Congresul XIV al partidului. Iar activiștii culturali implicați în aceste activități educative jură să nu precupețească niciun efort pentru a răspunde „la cele mai înalte cote de exigență politică și profesională, obiectivelor și sarcinilor stabilite de Programul ideologic al partidului, tezelor, ideilor și orientărilor secretarului general al partidului etc.etc. cuprinse în expunerile la plenarele CC al PCR privind educarea multilaterală a personalității umane, formarea omului nou, constructor conștient și devotat al socialismului și comunismului în patria noastră.”

O troică de politruci de la Scânteia (Lucian Cristea, Gheorghe Giurgiu, Stan Ștefan) ne spune care este rostul pionieriei: formarea omului nou. Organizația Pionierilor și-a propus ca scop fundamental să intensifice educația „în spirit comunist, patriotic, revoluționar a copiilor” să-i facă să-și formeze idealuri și convingeri comuniste, să fie devotați față de partid și să-i iubească pe Nicolae și Elena Ceaușescu, pentru că el este ctitorul „epocii de mărețe împliniri” iar ea a conferit o orientare realistă, modernă învățământului și științei românești. „În centrul atenției stau formarea conștiinței socialiste, a personalității omului nou, pătruns de un puternic spirit revoluționar, cu un orizont larg de cunoaștere și o temeinică pregătire multilaterală.” Iar ca să fie educație pe deplin în spirit patriotic și revoluționar, pionierii și școlarii în general trebuie să studieze „opera revoluționară a secretarului general al partidului.” De asemenea, este extrem de important ca toți copiii să colaboreze la îndeplinirea sarcinilor școlare și pionierești. Iată și niște cazuri concrete: activitatea celor 45 de cabinete, ateliere și laboratoare de la Casa pionierilor și șoimilor patriei din Constanța, spune directorul acestei instituții, Adrian Velicu, urmărește, prin organizarea acțiunilor politico-educative de masă, „educarea patriotică, revoluționară a copiilor de toate vârstele.” Sunt metode simple, directe care au avut succes și în cazul UTC-iștilor care aspirau să devină membri de partid: pionierii se întâlnesc cu activiști de partid și de stat, cu fruntași în producție, comuniști și uteciști și dezbat teme politice, se fac concursuri, activități în marile unități industriale constănțene, pe șantierele de construcții, în muzee, copiii având astfel posibilitatea „de a cunoaște pe viu prezentul socialist al patriei și al locurilor natale, perspectivele de viitor, deschise în epoca ce poartă numele tovarășului Nicolae Ceaușescu.” Inițiați în „înaltul exemplu de muncă și viață” al lui Ceaușescu, cu tot ce înseamnă asta (teze, aprecieri, orientări cuprinse în documentele de partid, în expuneri și cuvântări) copiii află acum „cu vie și adâncă emoție și recunoștință pagini de eroism și de glorie” din istoria neamului... Ciclurile de educație s-au încheiat prin concursuri „de mare amploare”, de pildă cel care a avut ca temă „Viața și lupta revoluționară ale secretarului general al partidului” sau „Mărețele ctitorii ale Epocii Nicolae Ceaușescu”, la care au participat mii și mii de copii. Iar concepția materialist-științific a copiilor, spune metodistul Casei pionierilor, este formată și consolidată prin „teme reluate ciclic” cum ar fi „Revoluția științifico-tehnică și implicațiile ei asupra formării conștiinței omului nou”, „Univers, materie, viață”, „Natura în primejdie.” Județul Teleorman se remarcă și el prin numeroase manifestări cultural-educative în cinstea celor două evenimente politice ale anului – 45 de ani de la 23 August 1944 și Congresul al XIV-lea al partidului. Maria Miloș, șefa pionierilor din județ, spune că manifestările dedicate celor două evenimente sunt de fapt „un vibrant omagiu adus patriei și partidului, secretarului său general.” Au avut o agendă încărcată de asemenea acțiuni dar cele pe care le evocă în primul rând sunt ciclurile de manifestări „Tovarășul Nicolae Ceaușescu – ctitor de țară nouă”, „Viața și activitatea revoluționară ale tovarășului Nicolae Ceaușescu – strălucit exemplu de eroism”, „De la comuniști învățăm cutezanța”, „Patriei română, țară de eroi” la care au participat toți pionierii din județ. S-au mai organizat, sub genericul „Copiii din Câmpia Soarelui”, expoziții de pictură și fotografii , de artă populară și filatelie. La Casa pionierilor și șoimilor patriei din Alexandria a fost o explozie de zel: directorul instituției Gheorghe Pascu a raportat multe alte manifestări cultural-educative la care au luat parte peste 300 de copii cuprinși în cele patruzeci de formații care activau acolo. Spectacolele au purtat denumiri semnificative: „Pionierii în Epoca Lumină”, „Copilăria, cea mai frumoasă floare”, „Mulțumim din inimă partidului” ocazii cu care „prin vers, melodii și dans, s-a dat expresie bucuriei copiilor de a crește și a se forma ca demni cetățeni ai patriei, de a deveni constructori de nădejde ai socialismului și comunismului.” Dar și în școlile generale se lucrează din greu la condiționarea minții celor mici. La Școala generală 3 din Alexandria, doi profesori Pompilia Cioc (comandant-instructor de pionieri) și Marin Gament, directorul școlii, au pus la punct mai multe acțiuni complexe „care s-au bucurat de larga participare a pionierilor și școlarilor: Mândria de a fi pionier, Suntem copiii Epocii de Aur, Copilărie – ani de bucurie (...) manifestările constituindu-se și aici într-un imn închinat copilăriei fericite, într-o țară liberă și prosperă, în care cele mai tinere vlăstare sunt ocrotite cu dragoste, căldură și grijă părintească.” Cum ar veni, copiii nu aveau nicio scăpare. Oamenii maturi se ocupau din greu de educația lor.

Din nou panoul fruntașilor în producție după patru luni din 1989, cei care, la sfârșitul anului când se trăgea linia, ar fi putut deveni Eroi ai muncii socialiste. În domeniul extracției și preparării minereurilor pe primul loc e Mina Coranda-Certej. În cel al forajului sondelor de țiței și gaze, Schela de Foraj Târgu Ocna, Bacău. La prelucrarea lemnului, fruntaș este Combinatul de prelucrare a lemnului Râmnicu Vâlcea. În industria textilă (lână), Întreprinderea Libertatea Sibiu. În domeniul turismului, Întreprinderea balneo-climaterică Tușnad, județul Harghita. În domeniul gospodăririi de locuințe și prestări în construcții, fruntași sunt cei de la Întreprinderea pentru Administrarea Clădirilor, București.

În Berlin a avut loc între 22 și 24 mai sub președinția comandantului-șef al Forțelor Armate Unite, generalul de armată P.G. Lușev, ședința ordinară a Consiliului Militar al Forțelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varșovia, informează Agerpres. Au participat membrii Consiliului militar, trimiși ai ministerelor apărării din țările membre ale Organizației Tratatului dar lși persoane cu funcții de răspundere din organele de conducere ale Forțelor Armate Unite. La această întrunire a Consiliului s-a discutat despre unele probleme ale activității Forțelor Armate Unite, pornind de la orientarea defensivă a doctrinei militare a statelor participante la Tratatul de la Varșovia și a doctrinelor militare naționale.

Steaua a pierdut în fața echipei A. C. Milan cu 0-4 în finala Cupei Campionilor Europeni. Pentru a ajunge în finală, Steaua a învins echipele Sparta Praga, Spartak Moscova, IFK Gottebord și Galatasaray iar AC Milan a eliminat echipele Vitoșa Sofia, Steaua Roșie Belgrad, Werder Brehnen și Real Madrid. Golurile au fost marcate de Gullit în min.17 și 39 și Van Basten în min. 28 și 47. Meciul s-a jucat la Barcelona, pe stadionul Nou Camp. În cadrul campionatelor republicane de scrimă (Satu Mare) proba individuală de spadă a fost câștigată de Felix Nicolae (Steaua).

Se fac angajări: „Spitalul clinic al constructorilor din strada Măndinești, București, încadrează liftier autorizat și tehnician.” „Se caută persoane pentru ajutor menaj și îngrijire gospodărie. Oferim toate condițiile, Petcuț Marin, prin of. Salcia, com. Salcia.”

De vânzare: „Oltcit Special, excepțional, 25000 km, piese (parbriz față, spate, halou Oltcit, contra aripă Trabant), Fiat 1100, videocasete traduse. Vizibil Dimitrov (magazinul Skoda) vineri 26 mai, sâmbătă”, „Casetofon -radiocasetofon lift, doză picup, foto Polaroid, mașină cusut, mașină spălat, galerii, dubluri ferestre-uși, sobă petrol, butoaie, pilotă, lustre, rame tablouri, cuier, spirtieră, umidificator aer, razor electric”; „Pian coadă scurtă Frantz Wirth, stare excepțională, patine rotile deosebite, ușă dreapta față Skoda 100”; „Bufet vienez alămuri, cameră tineret Stejarul, birou școlar, corp bibliotecă Milcov, bibliotecă+birou+fotoliu stejar sculptat, piese Trabant”; „Casete înregistrate, aspectomat, congelator, aparat proiecție 8 mm, aspirator Taifun, teleobiectiv 135, 200, Snipper 300, Dacia 1300, 1982, caroserie și set motor nou, barcă pneumatică 4 persoane, casete audio, aparat copiat foto Opemus, obiectiv Janpol, ramă copiat, ramă electronică, uscător”; „Electromotor, volantă 1300, soluție gândaci cartofi, lupe, lunetă, binoclu, lanț pentru ferăstrău Drujba”

Se cumpără: „Televizor color, videocasete sigilate, bibliotecă, canapea extensibilă, mobilă bucătărie”; „Aparat de aer condiționat. Vând rotisor”; „Hârtie fotografică AZOCOLOR și hublou autor”; „Capotă față Dacia 1100, cuzineți cota zero, căței Chihuahua”.

La televizor, emisiunea începe la ora 19.00 cu Telejurnalul. La 19.20, Agricultura – programe prioritare. La 19.40, File de glorioasă istorie (color). Permanențe. La 20.00 Laureați ai Festivalului național „Cântarea României”. (color) La 20.35, Învățământ – cercetare – producție (color). De la sonda-școală, la sondele țării. La 21.00 Film serial (color). Cei care nu dispar. Producție a Televiziunii bulgare. Premieră pe țară. Episodul 4. La 21.50, Telejurnal. Programul se închide la ora 22.00.

În Sala de concerte a Radioteleviziunii, Concertul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii. Dirijor Paul Popescu, solist Daniel Podlovschi. La Ateneul Român în Sala Studio, Treptele afirmării artistice. Cristina-Laura Constantinescu (vioară), Doina Dacian (pian). Pe scena sălii mari a Ateneului, Concert simfonic. Dirijor: Mihai Brediceanu. Solist: Valeriu Rogacev. La Opera Română reprezentație cu Tosca. Pe scena Sălii Mari a Teatrului Național reprezentație cu Giselle a Teatrului Fantasio din Constanța. La Teatrul de Operetă s-a montat spectacolul Tinerețea unui vis. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra se joacă în sala din Schitu Măgureanu, Secretul familiei Posket și în Sala Studio, Hamlet. La Teatrul Nottara în sala din Bul. Magheru se joacă Livada de vișini iar în Sala Studio, Dansul morții. La Teatrul Mic, Cameristele. La Teatrul Foarte Mic, Bărbatul și... femeile. La Teatrul Giulești, în Sala Majestic se joacă Pescărușul. La Ion Creangă sunt programate Romanțioșii (matineu) și Pinocchio (ora 18) Pe scena Teatrului de Comedie, reprezentație a Teatrului evreiesc de stat: Cum se cuceresc femeile. În sala din Calea Victoriei a Teatrului C. Tănase, Concert de jazz (formația Sprinx din RFG). IATC are reprezentație cu Ana Lia, la Studioul de teatru Casandra.