Securitatea mai inventează o spălătorie de bani pentru Extremul Orient și Oceania: Romexim, o instituție ale cărei urme se pierd în hățișurile paradisurilor fiscale unde, se zice, au dispărut „banii lui Ceaușescu.” Și au apărut banii primilor milionari de carton de după Revoluție.

Miercuri 26 aprilie 1989

Soarele răsare la ora 6.14 și apune la ora 20.13. Vremea va continua să se încălzească, iar cerul va fi în mare măsură senin. Sunt condiții de ploaie mai ales în zona vestică. Vântul va sufla slab până la moderat, cu intensificări trecătoare din sector sudic în regiunile vestice și estice. Minimele termice nocturne se vor situa între șase și 16 grade iar maximele din timpul zilei vor fi cuprinse în general între 16 și 26 de grade.

Comitetul Central UTC a organizat oportun plenara în chiar zilele în care toți omagiază cuplul Ceaușescu care, în tinerețea revoluționară, ar fi organizat un mare miting antifascist de 1 Mai 1939. S-a dovedit ulterior că era o creație fantastică a propagandei de partid însă presa și aparatul de partid deciseseră altfel. Astfel că plenara CC al UTC s-a încheiat cu o cupă de șampanie ridicată în cinstea conducătorului de stat, armată și partid, Nicolae Ceaușescu. Ocazie cu care i-au trimis firește o telegramă, să dea glas „sentimentelor de nețărmurită dragoste și adâncă recunoștință” pentru tot ce a făcut pentru toată țara Nicolae Ceaușescu, „Eroul între eroii neamului, simbol suprem al tinereții noastre revoluționare, proeminentă personalitate a lumii contemporane” etc.etc. Reuniunea a avut loc, pasămite, în climatul de „înălțătoare mândrie patriotică” determinată de anunțul plății datoriei externe și le-a dat, deopotrivă ocazia „de a vă adresa cele mai respectuoase și vii mulțumiri pentru grija statornică pe care o acordați asigurării celor mai bune condiții de muncă, învățătură și viață pentru toți tinerii țării, educării și formării lor multilaterale , în spiritul înaltelor valori ale societății noastre socialiste.” Îi mulțumesc, cum altfel? și Elenei Ceaușescu, „strălucit militant revoluționar, eminent om politic și savant de largă recunoaștere internațională” pentru contribuția adusă la elaborarea politicii partidului, la progresul educației, culturii, științei etc.etc. și se angajează „să ne intensificăm eforturile pentru realizarea exemplară a istoricelor hotărâri ale Congresului XIII” și ale altor discursuri rostite în ultima vreme, „spre binele, prosperitatea și înflorirea continuă a scumpei noastre patrii, Republica Socialistă România.”

La Brașov, în zona de agrement Noua se lucrează la amenajarea unei baze cultural-sportive și de agrement pentru tineret. Inițiator este Comitetul județean Brașov al UTC. S-a construit un complex sportiv cu terenuri de tenis pe zgură, de volei, baschet și handbal, saună, bazin, o sală „pentru lecții teoretice”. Vechiul lac, spune Petre Popovici de la Scânteia tineretului, a fost igienizat și amenajat prin betonare. Iarna poate fi transformat în patinoar. Tinerii din școlile și întreprinderile brașovene au plantat mii de puieți ornamentali, exotici, fructiferi. Ar vrea, cândva, să construiască și un hotel, un sat de vacanță, un amfiteatru, o pârtie de schi. „Uteciștii, constructorii, toți cei care lucrează aici la amenajarea bazei s-au angajat s-o dea în folosință în cinstea zilei de 1 Mai.”

Dr Viorica Pompilia Moisuc scrie în România liberă o lungă și fantezistă compunere despre „marea demonstrație patriotică, antifascistă” care s-ar fi desfășurat la 1 Mai 1939, zi în care „poporul român (...) a dat dovada profundului său patriotism și a hotărârii nestrămutate de a-și apăra pământul strămoșesc” dar și o sută de ani de când se sărbătorea această dată dovedind, crede Viorica Moisuc, că tradiția de luptă pentru dreptate, libertate națională și socială și pace este „o permanență a istoriei poporului român”. Depănând istoria acestei perioade, cumva reușește să scoată din peisaj toate celelalte partide, scoțând în evidență contribuția PCR care era la acea vreme mai degrabă o abstracțiune. PCR ar fi adresat un apel în mai către toate partidele și organizațiile democratice din România pentru unirea eforturilor pentru apărarea țării de agresiunea nazistă iar „valul de demonstrații ce au avut loc cu prilejul zilei de 1 Mai în toată țara a evidențiat starea de spirit antifascistă crescândă a maselor, patriotismul și hotărârea de a apăra independența și suveranitatea țării”, valuri mobilizate, cum altfel? de PCR care a mobilizat „masele la lupta contra pericolului fascist, pentru apărarea hotarelor și a independenței țării.” Manifestația s-ar fi desfășurat „sub semnul unității, al Frontului Unic dintre comuniști și socialiști și în organizarea și desfășurarea căreia rolul determinant l-au avut tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășa Elena Ceaușescu” și a scos în evidență cât de tare își dorea „eroica noastră clasă muncitoare” să se opună fascismului și politicii de război. „Prima manifestare puternică în Europa în semn de prostest față de actele de agresiune ale Germaniei naziste care ocupase Austria și Cehoslovacia,” după cum spune Nicolae Ceaușescu, adevăratul erou al acestui articol și, de fapt, al sărbătorii de 1 Mai și al tuturor sărbătorilor de peste an. Cum ar putea fi altfel, de vreme ce el, prin „bogăția sa de idei”, este artizanul edificării unei lumi a păcii și colaborării, al instaurării „unei noi ordini economice și politice internaționale”? Viorica Pompilia Moisuc și-a dat doctoratul în istorie în 1965, a primit premiul Academiei în 1971, a fost profesor universitar titular la Universitatea Ovidius din Constanța (specialitate Istoria contemporană a României) și la Universitatea Spiru Haret, București. A rămas pe val și după decembrie 1989. A fost senatoare pe listele Partidului România Mare din 2004 și a făcut parte din primul lot de europarlamentari români (în 2007).

De 232 de ori Ceaușescu

Gheorghe Leahu scrie în Jurnalul său: „Răsfoiesc un ziar oarecare românesc. România liberă din ziua de marți, 25 aprilie 1989. Numele lui în cele șase pagini apare de 232 de ori! Aici am ajuns!!!! De 232 ori Ceau.... într-un singur ziar.”

Altfel suna, în Săptămâna patimilor 1989, un titlu de pe prima pagină a României libere ca „La Dragoslavele, secvențe din bătălia pentru lumină”. Este vorba, de fapt, ne explică Eliade Bălan, despre șantierul hidroenergetic de la Dragoslavele. Acolo se construiește un baraj care urmează să pună în funcțiune un hidrogenerator de 7600kW. Se forează o galerie de fugă Rucăr-Dragoslavele, cu o secțiune de 24 mp și diametrul excavației de 5,4m. În total sunt peste șapte kilometri de galerie, îi explică inginerul Aurel Stan, brigadier șef adjunct. Se lucrează încet pentru că piatra este slabă și trebuie betonată imediat „aproape că fiecare metru săpat într-o astfel de scoarță fragmentată ar merita, el singur, o relatare amplă.” S-a început la capetele celor două căi în aval și amonte fără a reuși să sape mai mult de jumătate de kilometru pe sens, astfel că bătălia pentru lumină încă se mai poartă în bezna unor subterane fără sfârșit. „Se muncește atent și cu răspundere. De puterea colectivului, de mobilizarea lui depinde acum apropierea momentului de străpungere a celor două fronturi. Este un efort continuu la care sunt conectate întreaga energie și competență a oamenilor (...) angajați de fapt pe drumul greu, dar fascinant, către lumină...”

Aflăm numele altor câștigători ai întrecerii socialiste pe primul trimestru, candidați la titlul de Erou al Muncii Socialiste pe ramură. În producerea de energie hidroelectrică, pe primul lor a Întreprinderea Electrocentrale Porțile de Fier. În domeniul extracției și preparării minereurilor, Mina Coranda Certej. La metalele neferoase și rare conduce Întreprinderea de alumină, Tulcea. La prelucrarea lemnului, campioni sunt cei de la Combinatul de prelucrare a lemnului Râmnicu Vâlcea. La forajul sondelor de țiței și gaze, conduce Schela de foraj Chitila. La ulei, zahăr și produse zaharoase, Întreprinderea pentru industrializarea sfeclei de zahăr Roman. La turism, pe primul loc este Întreprinderea Balneoclimatică Tușnad. În domeniul gospodăririi de locuințe și prestări în construcții ICRAL Colentina.

Peste 28 de mii de tineri din județul Vaslui participă la acțiunile unei „Săptămâni record în recuperarea materialelor refolosibile de înfrumusețare și bună gospodărire a unităților economice și localităților”. Și-au propus să colecteze pentru valorificare, în cadrul acestei acțiuni, 55 de tone materiale feroase, 600 kg de neferoase, 10 kg de hârtie, 500 kg textile, 16 mii de sticle, 15 800 de borcane, 1 tonă de cioburi de sticlă, 500 kg de polietilenă. Ei vor face lucrări de curățenie, amenajare și înfrumusețare a unităților economice și a localităților. Comitetul județean Timiș al UTC a organizat la Centrul de creație și cultură socialistă Cântarea României o sesiune interjudețeană de comunicări tehnico-științifice pe tema „Educația moral-cetățenească și juridică a tineretului.” La Întreprinderea de motoare electrice din Pitești se desfășoară un simpozion pe tema: „Contribuția marelui nostru poet Mihai Eminescu la dezvoltarea limbii și literaturii române.”

Prin Decretul 110 se înființează „în cadrul Întreprinderii de comerț exterior Terra București din subordinea Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, Compartimentul de comerț exterior Romexim având ca obiect de activitate efectuarea operațiunilor de export, import, cooperare economică internațională, compensații și a altor activități de comerț exterior cu țările din Asia de sud-est, Japonia, Australia și Noua Zeelandă.” Acest nou departament de comerț exterior „răspunde patrimonial pentru obligațiile ce îi revin din contractele la care este parte sau din alte acte și fapte juridice legate de activitatea proprie” putând realiza și operațiuni comerciale în cont propriu. Privilegiile acestui departament misterios continuă: măsurile de utilizare rațională a personalului din unitățile socialiste (hotărâte de Decretul Consiliului de stat 367/1980 și prelungite de Decretul Consiliului de Stat 29/1989) nu se aplica posturilor din unitățile de la care se transferă personalul ce urmează a fi încadrat în Compartimentul de comerț exterior Romexim.” Terra, Romexim, Crescent... firme despre care doar arhivele dispărute ale Direcției de Informații Externe ne-ar putea da informații exact. Era erau folosite pentru a spăla și a plasa în paradisuri fiscale banii rezultați din operațiuni murdare de tip vânzare de armament. Banii acestor firme au dispărut fără a mai putea fi recuperați.

La sediul ambasadei R.P.D. Coreene a fost organizată, cu prilejul celei de-a 57 aniversări a creării Armatei Populare Coreene, o gală de film urmată de un cocktail, la invitația atașatului militar, aero și naval al Coreei de Nord Pak Zi Săk, informează Agerpres. Au participat reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Externe, activiști de partid și de stat, generali și ofițeri, ziariști. Au mai participat și atașați militari aero și navali acreditați în țara noastră.

Ambasada Republicii Democrate Germane a organizat o masă rotundă cu ocazia Zilelor germanisticii din RDG în țara noastră care se desfășurau între 8 și 12 mai. Au participat ziariști, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, cercetători, cadre didactice. Manifestarea în sine va avea un program de conferințe, dezbateri, colocvii privind limba și literatura din RDG și se va desfășura în universitățile din București, Cluj-Napoca și Timișoara.

Proba feminină a concursului internațional de gimnastică de la Ostrava a fost câștigată de Mihaela Iojiban cu 38, 65 de puncte. La băieți Grigore Cătănoiu a câștigat locul doi. La concursul special pe aparate, concursul la bârnă a fost câștigat de Florentina Câmpureanu.

La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnal. 1 Mai – raport muncitoresc. La 19.20, Idealuri împlinite (II) (color). Azi, pe locurile marii demonstrații de la 1 Mai 1939. La 19.35, Industria - programe prioritare. La 19.55, Fotbal: Grecia-România. Transmisiune directă de la Atena. (color) La 21.50, Telejurnalul iar la 22.00 se închide programul.

La Opera Română are loc un Concert cameral de muzică românească. La Teatrul de Operetă se pune în scenă Mam`zelle Nitouche. La Studioul de concerte al Radioteleviziunii române are loc Recitalul cameral al Cristinei Iordăchescu (mezzosoprană). La pian, Doina Micu. La Sala Studio a Ateneului Român Literatura contrabasului. La Muzeul de Artă RSR, Concert al Orchestrei Camerata. Pe scena Ateneului Român Integrale camerale. La Teatrul Național pe scena Sălii Mari se joacă Ioneștii. În sala Amfiteatru se joacă Contrabasul iar în sala Atelier, Act venețian. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra a programat în sala Studio Câinele grădinarului. La Teatrul de Comedie se joacă Scaiul. Nottara are pe afiș în sala din Magheru Taifun iar în sala Studio, Amintirile Sarei Bernhardt. Ansamblul artistic Rapsodia Română are un Spectacol extraordinar de cântece și dansuri populare românești. La Teatrul Ion Creangă se joacă Pistruiatul. La Țăndărică, sala din Bulevardul Țăndărică, Aventuri cu Scufița Roșie iar în sala din Piața Cosmonauților se joacă O fetiță mai cu moț pune-un căpcăun la colț și, după aceea, Anotimpurile mânzului.