Miercuri 28 iunie 1989
Vremea e caldă, cu cer variabil și înnourări mai accentuate în nord-vest, nord, centru și est. Cad ploi mai ales cu caracter de aversă însoțite de descărcări electrice și izolat de grindină, mai ales după-amiaza în bord-vest, nord, centru și vest. Plouă și în celelalte regiuni, dar pe arii restrânse. Pe alocuri, cantitatea de apă va depăși 25 l/m2 în decursul a 24 de ore.
La Plenara CC al PCR care începuse cu o zi înainte s-a decis „cu înflăcărare” ca Nicolae Ceaușescu să fie reales în funcția de secretar general al Partidului Comunist Român. Propunerea a fost citită în plen de Manea Mănescu în ovațiile sălii. În discursul său acesta spunea că propunerea izvorăște din dragostea, respectul și recunoștința activiștilor, „a tuturor comuniștilor, a clasei muncitoare, țărănimii și intelectualității” față de Ceaușescu, „ilustrul gânditor și militant politic” a cărui „titanică activitate revoluționară” e înscrisă în istoria națională, „în paginile sale cele mai strălucite.” Îi spune de-a dreptul că este „mândria, demnitatea și făclia revoluționară a partidului și poporului” și că realegerea „reprezintă garanția sigură a continuității procesului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate – cu poporul și pentru popor.” Ceaușescu mulțumește călduros membrilor CC „pentru hotărârea pe care au luat-o de a propune pentru discutarea în adunările de partid și la Congres a realegerii mele” iar sala l-a acoperit cu aclamații și „aplauze puternice, prelungite.” Se scandează „Ceaușescu- PCR!”; „Ceaușescu, România – stima noastră și mândria!”; „Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres!” Ceaușescu le reamintește lunga sa carieră de revoluționar, în activitatea sindicală, în cadrul tineretului comunist și în partid unde a activat „întotdeauna ca un soldat credincios al partidului, ca un fiu al poporului în rândul căruia m-am născut.” Le spune că a îndeplinit mereu sarcinile primite la partid, indiferent ce i se cerea să facă, conștient că un activist trebuie „să răspundă chemării partidului”, „să acționeze cu toate forțele sale pentru înfăptuirea politicii generale a partidului.” A lăudat poporul că este adevăratul erou al propriei istorii și a recunoscut că, pe parcursul „construcției socialismului” s-au săvârșit o serie de greșeli. „Criticând unele stări de lucruri din trecut trebuie însă să punem întotdeauna în evidență ceea ce a asigurat mersul înainte al poporului nostru și să cinstim pe acei care au făcut totul, și-au dat viața pentru măreția și libertatea întregii noastre națiuni.” Pe de altă parte, îi îndeamnă pe toți să vadă nu ce a fost rău, ci ce a fost „înălțător” în trecutul istoric al poporului căci „orice altă atitudine înseamnă, de fapt, a lovi în popor, în clasa muncitoare, în partid; înseamnă de fapt a acționa împotriva intereselor dezvoltării socialiste și comuniste, împotriva bunăstării și independenței poporului.” Este aplaudat îndelung. La microfon s-au îmbulzit lideri mai mari și mai mici (Barbu Petrescu, Ion Dincă, Mihai Marina, Nicu Ceaușescu, Cornel Pacoste, Iuliana Bucur, Eugeniu Rădulescu, Ioan Foriș, Diamanta Laudoniu, Ion Traian Ștefănescu etc.etc.) „să sublinieze deosebita însemnătate pe care o are pentru partid, pentru destinul socialist al patriei” realegerea lui Ceaușescu. În minuta plenarei publicată pe prima pagină a ziarelor se spune că vorbitorii „au subliniat deosebita însemnătate pe care o are pentru partid, pentru destinul socialist al patriei realegerea” lui Ceaușescu „și au exprimat deplina aprobare față de hotărârea de a supune dezbaterii partidului și aprobării Congresului această propunere.” Curios și hazliu e discursul lui Nicu Ceaușescu care-și firitisește tatăl pe un ton parcă mai reținut decât al celorlalți politruci. Vrea să-și asigure secretarul general, „în aceste momente de înaltă vibrație patriotică”, de sentimentele sale de „aleasă stimă și considerație” populației din Sibiu și promite că își vor dedica cu înaltă exigență comunistă, „toate forțele și energiile creatoare, întreaga noastră putere de muncă” înfăptuirii documentelor pentru Congresul al XIV-lea. Cei mai grăbiți politruci din teritoriu care au trimis o telegramă de susținere a realegerii lui Nicolae Ceauşescu au fost cei din județul Timiș. La plenară s-a hotărât convocarea Congresului al XIV-lea al Partidului Comunist Român în perioada 20-25 noiembrie 1989. A fost publicat programul adunărilor organizaţiilor de partid care să confirme realegerea lui Ceaușescu: între 1 septembrie – 15 octombrie vor avea loc adunări generale ale organizaţiilor de bază şi adunări sau conferinţe ale organizaţiilor de partid din întreprinderi, instituţii, unităţi agricole; între 5-25 octombrie 1989 vor avea loc conferinţele organizaţiilor comunale, orăşeneşti, municipale şi ale organizaţiilor de partid ale sectoarelor Capitalei; între 25 octombrie – 10 noiembrie 1989 se vor desfăşura conferinţele organizaţiilor judeţene ale partidului şi Conferinţa organizaţiei de partid a Capitalei. De asemenea, a fost adoptat „Proiectul Programului-directivă al Congresului al XIV-lea cu privire la dezvoltarea economico-socială a României” etc.etc. și Proiectul Tezelor pentru Congres. Mai apoi, Constantin Dăscălescu a prezentat un raport referitor la îndeplinirea planului pe primele șase luni și perspectiva pe întregul an 1989 și despre proiectul Planului național unic pe 1990.
Laurențiu Olan de la Scânteia tineretului vrea să afle cum e să conduci o organizație de tineret dintr-o ramură de vârf a construcției de mașini și a dat de omul potrivit la locul potrivit: sculer-matrițerul Vlăduț Barcău de la Oltcit avea 29 de ani dar gândea ca un om copt, dovedind „o putere de aprofundare a lucrurilor, o înțelegere a adevăratelor dimensiuni ale responsabilității pe care o are cu totul remarcabile.” Este membru de partid de la 22 de ani și primește ca sarcină secretariatul UTC pe întreprindere din 1985. Spune că astfel a căpătat o mare experiență de viață „în care am aflat ce importanță are faptul de a te afla în permanență nu numai printre tineri, ci în miezul problemelor cu care ei se confruntă.” Așa i-a convins pe unii tineri să lucreze în schimburi de noapte de multe ori prelungite pentru „urgentarea livrării unei importante comenzi de autoturisme către beneficiarii externi.” El spune că unul dintre principiile sale este că dacă ceri ceva cuiva trebuie să dovedești că ai făcut ceva.” Puterea exemplului personal este esențială. Per ansamblu, întreprinderea are unele restanțe dar, spune el, nu sunt produse de tineri, ci de furnizorii care nu-și onorează comenzile. El spune că organizează lunar acțiuni în sprijinul producției (muncind, cum ar veni, suplimentar și fără plată) ca aceea pomenită mai sus. În aceste acțiuni îi angrenează pe toți cei peste 2000 de tineri pentru executarea mai rapidă a comenzilor, dar și pentru recuperarea materialelor refolosibile, „până la această dată planul de muncă patriotică finanțată fiind îndeplinit în proporție de 250 %.” Dar este conștient că sunt multe de făcut și nu vrea să se îmbete cu apă rece. „Mai există tineri care înțeleg mai greu să se încadreze în disciplina de producție, care nu răspund întotdeauna, așa cum ar trebui solicitărilor.” Tot exemplul personal e sfânt. În felul acesta îi vei mobiliza pe toți. Trebuie doar să știi cum să-i iei pentru că „tinerii au multe resurse, depinde de noi cum știm să le folosim.”
La Combinatul Petrochimic Borzești, sub genericul „Consum minim, eficiență maximă”, 150 de tineri formând trei brigăzi, finalizează cu trei zile mai devreme rezerva instalațiilor poliester E1 și E2 de la Uzina de Cauciuc. La Întreprinderea de Utilaj Petrolier Târgoviște mai mult de 70 de tineri participă la elaborarea unei „Șarje a tineretului” din materialele feroase pe care tot ei le-au recuperat. Acțiunea se va concretiza și prin realizarea a patru tone de piese turnate din oțel. Comitetul Orășenesc UTC din Hârlău a organizat o masă rotundă cu tema „Eminescu, omul deplin al culturii românești”. La Galați, Comitetul județean UTC a organizat spectacolul muzical literar „Trăind Luceafărul” la Centrul de creație și cultură socialistă „Cântarea României” pentru tineret din oraș.
Tinerii botoșăneni iubitori de excursii au găzduit o complexă manifestare turistică denumită „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”... dedicată lui Eminescu. Punctul terminus al acțiunii a fost Ipoteștiul unde au sosit mii de tineri din toată țara. La concursul de orientare turistică pentru tineret „Cupa Luceafărul” au participat mulți competitori. Pe primul loc au ajuns cei din Ialomița pe locul doi, membrii cercului turistic „Vânturelnița” din Vrancea iar pe locul trei cei de la cercul turistic „Menarom” din Galați. Dar toți cei prezenți au primit diplome. Tinerii au vizitat „lacul codrilor albastru...”, „codrul de aramă”, Casa memorială de la Ipotești. Au participat cu această ocazie la spectacole omagiale desfășurate la Botoșani, cu participări artistice de excepție. Spectacolele s-au intitulat „Dor de Eminescu” și „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie...” și au fost organizate de Biroul de Turism pentru Tineret.
Nicolae Ceaușescu a primit scrisorile de acreditare ale noului ministru al Republicii Populare Democrate Coreene, Mun Biong Rok (precedentul murise în misiunea de la București) ocazie cu care diplomatul nord-coreean i-a transmis „un salut călduros și cele mai bune urări” de la Kim Ir Sen. Ambasadorul a ținut un speech în care a evocat bunele raporturi existente între cele două partide și popoare, exprimând recunoștința față de „solidaritatea manifestată pentru lupta poporului coreean privind reunificarea patriei.” La rândul său, Ceaușescu și-a exprimat convingerea unor raporturi și mai bune între cele două partide și țări și susținerea pentru soluționarea pe cale politică și negociere a tensiunilor din regiune. Au fost de față Ion Totu, ministrul Afacerilor Externe, și Dumitru Apostoiu, secretar prezidențial și al Consiliului de Stat.
Institutul Român pentru Relații Culturale cu Străinătatea a organizat în Capitală, în onoarea apropiatei sărbătoriri a Zilei naționale a Canadei, o manifestare culturală în cadrul căreia au fost prezentate impresii de călătorie din această țară și s-a vizionat un film documentar canadian, informează Agerpres. Au participat membri ai conducerii Institutului Cultural, reprezentați de la Externe, „un numeros public.” Au mai fost de față și Saul Grey, ambasadorul Canadei la București și membri ai ambasadei.
În Iugoslavia, are loc o manifestație de peste un milion de persoane pentru a comemora bătălia de la Kosovopolje, care avusese loc cu 600 de ani mai înainte.
La televizor, în jurul orei 11 se va transmite în direct cuvântarea lui Nicolae Ceaușescu, la încheierea lucrărilor Plenarei Comitetului Central al partidului. Apoi transmisia se va relua la 19.00 cu Telejurnalul, urmat a 19.25 de Valențele dezvoltării. Apoi la 19.50, Industria – programe prioritare. La 20.10 Trăim decenii de împliniri mărețe. La 20.40, Mândria de a fi cetățean al României socialiste. La 20.55, Dina marea carte a patriei. La 21.10, Înalta răspundere patriotică, revoluționară a tineretului pentru viitorul României. La 21.30, Te cântăm, iubită țară. La 21.50, Telejurnalul de noapte iar programul se închide la 22.