Miercuri 5 aprilie 1989

Soarele răsare la ora 6.49 și apune la ora 19.47. Meteorologii spun că vremea va continua să se încălzească. Cerul e variabil cu unele înnourări, mai accentuate în nord-estul, vestul și sud-vestul țării. Acolo, pe alocuri va ploua.În sud-est și centrul țării precum și la munte ocazional se va produce ceață. Vântul va sufla slab până la moderat cu unele intensificări mai ales din sector sud-estic, în special în est și sud-est. Temperaturile maxime se vor încadra între 16 și 26 de grade, pe alocuri mai ridicate în sud iar minimele nocturne vor fi cuprinse între 4-14 grade.

Vocea Americii începe transmiterea în foileton a scrisorii critice pe care i-o adresa Dan Deșliu lui Nicolae Ceaușescu. „În numele poporului, tot felul de abuzuri – încălcarea legii, violarea Constituţiei şi a co­respondenţei private, şi neîn­de­plinirea deliberată a obliga­ţiilor asumate în cadrul conven­ţiilor internaţionale – sunt perpetuate,” scrie poetul. Și continuă: ”Ai fă­cut ca frica să domnească peste toţi. Ai reuşit să îi terorizezi pe toţi şi totuşi vrei... să fii cel mai iubit. Imposibil: frica şi iubirea nu merg împreună.”

Agerpres informează că pe șantierul de amenajare complexă a râului Argeș pentru navigație „și alte folosințe” se lucrează susținut și că „se înregistrează ritmuri ridicate” în efectuarea lucrărilor de construcție. „În cele patru noduri hidrotehnice excavațiile se apropie de final.” Brigadierii au dislocat peste 6,5 milioane de m³ de pământ. Se lucrează la finalizarea barajelor, ecluzelor, microhidrocentralelor și sistematizării rețelei rutiere și feroviare. Acest canal urmează să fie traversat de șapte poduri rutiere și unul feroviar. După calculele făcute în Cabinetul 1, este vorba despre o cale navigabilă cu un trafic de 20 milioane de tone anual. Vor fi irigate peste o sută de mii de hectare și va fi alimentată cu apă o populație de aproape 4,5 milioane de oameni, vor fi apărate de inundații 28 de localități, se vor produce 58 GWh anual. „Amenajarea pentru navigație începe de la Dunăre, din imediata apropiere a portului Oltenița, urmărește cursul Argeșului până în amonte de localitatea 30 decembrie, unde se află în construcție portul București, și continuă până în zona Cornetu, unde s-a realizat lacul de acumulare Mihăilești-Cornetu.” Râul va fi regularizat încă 20 km în amonte, până la Ogrezeni. Pe întregul curs regularizat urmează să fie cinci noduri hidrotehnice: la Oltenița, Budești, Goștinari, Copăceni și Mihăilești.

Ion Matei, care locuiește în Capitală se plânge că, odată cu terminarea lucrărilor de construcție la blocurile din cartierul Oltenița Nord, echipele de constructori și-au strâns utilajele și au plecat în altă parte, lăsând în urma lor mormane uriașe de pământ, moloz, materiale de construcție și resturi de fier. Nu erau semne că va mai veni cineva să le strângă. De asemenea, nu au fost făcute drumuri de acces (străzi, alei) printre noile construcții astfel că mașinile și pietonii se scufundă în noroi pe timp de ploaie sau în praf, dacă au curajul să treacă pe acolo. După ce a fost sesizat oficial și de zeci de ori, Consiliul popular al sectorului 4 a răspuns că întreprinderea de administrație locală IACED are obligația să execute lucrările respective și urmează să fie stabilită brigada care va executa lucrările necesare în cel mai scurt timp. Nu prea scurt, se pare, de vreme ce locuitorii din zonă și-au trimis în cele din urmă plângerea la ziar, doar-doar s-o sinchisi cineva de la primărie. În București noroaiele sunt realitatea de zi cu zi. Tudor Enache, care stătea pe Bul. Păcii, se plângea și el că unele artere de circulație din carierul Militari nu aveau trotuare și că multe nu sunt nici măcar asfaltate. El spunea că între Militari și Drumul Taberei, străzile Valea lungă, Moinești și Răsăritului sunt aproape impracticabile: mereu inundate de noroaie și gunoaie. Consiliul popular al sectorului 6 este mai optimist: între Bulevardul Păcii și calea ferată cetățenii pot circula pe orice stradă vor către bul. Păcii. E adevărat, străzile care leagă Drumul Taberei de Militari au fost închise la cererea Regionalei CFR sau pentru că au fost transformate în drumuri uzinale, așadar nu există căi de acces între cele două cartiere învecinate. Consiliul popular promite că în viitorul apropiat locuitorii cartierul Militari vor putea circula către str.Emil Bodnăraș, după ce va fi modernizată strada Moinești.

Aflăm de la Vasile Țăran, primarul comunei Sărmaș, județul Harghita, că primarul e în toate cele ce sunt. Îl însoțesc într-o zi de muncă cu gura Laurențiu Duță și Nicolae Șandru, de la Scânteia. Se duce mai întâi în satul Hodoșa care aparține de comuna lui. Trebuie să rezolve niscaiva treburi industriale. Căci Sărmașul are industrie de importanță republicană. Acolo e secția de scaune din Sărmaș a Combinatului de prelucrare a lemnului Toplița. Obiectiv stragtegic prins în planul cincinal. Au reușit să atingă parametrii proiectați înainte cu câteva luni. Confecționează scaune pliante, scaune de grădină, taburete etc. Primarul merge să vadă cum e cu cantina, să aibă muncitorii ce mânca peste zi, să nu vină cu sufertașul. Vor s-o inaugureze cu tot dichisul, dar primarul zice că nu e preocupat de festivisme, el vrea să știe cât costă ciorba, cât tocănița. Mai vrea să știe care e, pe viitor, necesarul de oameni, ca să-i trimită pe copiii din comună să meargă să facă scaune. Dar locuitorii din Sărmaș nu stau bine doar la scaune, spune primarul, ci și la agricultură, îndeletnicirea tradițională a acelei comune. Cu un an înainte, efectivele de animale ale comunei crescuseră peste plan, cu o sută și ceva de vaci și boi, 225 de porci și 190 de oi, drept urmare au crescut și livrările suplimentare pentru fondul de stat: două tone de carne în plus, 50 de mii de ouă, 700 kg de lână. La primărie se discută despre modul în care să se facă contractele pentru fondul de stat, când să fie aduși oamenii să semneze ce și cât dau din producție. Primarul știe tot: cine și cât are în bătătură, cât avea anul trecut, cât va avea peste un an. Știe de ce vor crește (trebuie să crească!) cantitățile de produse date la stat de producătorii particulari: au pajiști naturale, ia în calcul „sporul de efective din fătări” (știe câte vaci sunt gestante, cât au fătat deja în martie etc.), se ocupă ca „vârstnicii” să aibă câte un animal în curte. Îi pune pe deputații populari să controleze diverse categorii sociale, să vadă ce au și ce pot da la stat. O problemă e natalitatea scăzută a bovinelor din comună. Sunt pe locul 14 în județ. Vinovat e medicul veterinar care pierde prea mult timp făcând naveta la oraș în loc să stea zi și noapte lângă vaci, să le poarte de grijă. „În prezent se duc tratative pentru ca acest specialist, strict necesar sărmășenilor, să se mute într-unul din apartamentele din blocurile comunei. Ceea ce ar fi în interesul zootehniei, al comunei și, evident, al lui personal.” Primarul iese din ședință că mai are ceva de bifat în agendă la solicitarea plutonierul major Rusu: la ora 18 la sediul postului de miliție zece tineri din comună primesc buletinul de identitate. „E vorba de un moment civic, nu-i așa? Ar trebui să vină și primarul. O vorbă, acolo... Poți să refuzi?” La despărțire, primarul spune că speră să câștige întrecerea socialistă. De fapt, a și câștigat ceva: vatra satului este cu totul schimbată - un nou bloc de locuințe, o maternitate, o brutărie, o școală de 12 ani... Comuna lui începe să arate a oraș.

Cum au făcut locuitorii Rădăuțiului să câștige atâtea diplome de fruntași pe țară în întrecerea pentru buna gospodărire a localităților? se întreabă Neculai Roșca de la Scânteia. Simplu, îi răspunde Mihai Frunză, secretarul comitetului orășenesc de partid și primar al orașului, „am aplicat principiul subliniat de atâtea de ori de tovarășul Nicolae Ceaușescu, potrivit căruia totul realizăm cu oamenii și pentru oameni.” În acest scop au tratat cu toată seriozitatea plângerile și reclamațiile, de oriunde ar fi venit. Ca să meargă acest mecanism se consultă mereu cu oamenii, le ascultă observațiile, propunerile și sugestiile, „într-un cuvânt, programele și realizările noastre sunt rezultatul gândirii și munca lor.” Gazetarul e interesat să afle ce loc ocupă soluționarea scrisorilor și propunerilor înaintate lor de oameni. E o preocupare de bază, i se spune. Solicitările sunt făcute prin scrisori sau în cadrul audiențelor și rezolvarea lor e o preocupare de bază pentru că și astfel „se realizează o legătură mai strânsă între organizația orășenească de partid, consiliul popular și masele largi de cetățeni.” Și-apoi încrederea în partid crește dacă sunt soluționate problemele oamenilor muncii și, de asemenea, cresc și autoritatea și prestigiul cadrelor de partid și de stat. În cadrul discuțiilor individuale, una dintre principalele surse de informații pentru activul de partid și de stat, „membrii de partid sunt întrebați dacă au probleme de sesizat sau propuneri de făcut - referitoare fie la unitățile în care lucrează, fie la nivelul orașului sau al cartierului în care trăiesc - după care acestea sunt date spre soluționare organelor competente.” Se fac controale sistematice în urma cărora se întocmesc rapoarte prezentate în plenarele comitetului orășenesc de partid (trimestrial) și semestrial în sesiunile consiliului popular. Scrisorile sunt citite una după alta de secretarul comitetului orășenesc de partid, care „dă indicații” pentru modul de soluționare, apoi citește referatele de cercetare referitoare la situație și măsurile luate și e responsabil de răspunsurile care se dau solicitanților. Plângerile și solicitările care se referă la cadre de conducere sau probleme generale din oraș sunt reținute pentru a fi rezolvate personal de secretarul comitetului orășenesc de partid prin analize la fața locului. Doar e om de încredere! Cine primește solicitările și plângerile spre soluționare? mai vrea să afle gazetarul. Secretarul îi spune că le distribuie cadrelor cu munci de răspundere, ca de pildă vicepreședintele și secretarul consiliului popular, președintele consiliului local al sindicatelor, comandantului miliției locale etc. După aceea, toți aceștia îi dau raportul că de aceea e șeful local al partidului.

În Foșcani, la Combinatul de prelucrare a lemnului, după constată gazetarii de la Scânteia, lucrurile nu merg bine: după un traseu ascendent în primii trei ani ai cincinalului, productivitatea muncii gâfîie, „o evoluție, în definitiv, profund contradictorie dacă avem în vedere că tocmai în această perioadă trebuiau să se simtă din plin efectele acțiunilor de perfecționare a organizării și de modernizare a producției.” Nici directorul Combinatului, inginerul Constantin Pascu, nu vrea să accepte o creștere cu doar 1,4% a productivității și ar vrea să o crească de câteva ori deși nu prea știe cum. „Mizează pe creșterea seriilor de fabricație și pe lărgirea cooperării,” spun pe ton persiflant gazetarii. Marcel Vulpescu, responsabilul grupei de modernizări, susține că programul de redresare e cam subțire, că prevede doar măsuri cu bătaie scurtă, unele chiar fără vreo miză semnificativă „cum ar fi (...) înlocuirea mașinilor uzate fizic cu altele noi, de același tip.” Inginerul Vulpescu spune că ar trebui luate măsuri tehnice și organizatorice radicale, în finalizarea cărora trebuie „să se implice exemplar, alături de colectivul întreprinderii, însăși centrala.” Gazetarii spun că, din câte au observat, cadrele de conducere de la Focșani erau prost informate în legătură cu performanțele de vârf atinse în diferite țări în domeniul creșterii productivității muncii, al parametrilor tehnici sau al consumului de materiale. Sunt lacune pe care le-au observat cam la toate nivelurile prin Combinatul focșănean. De asemenea, pe lângă neștiință, adaugă un fel de orgoliu local: „Da, dar ei nu produc ce producem noi aici.” Gazetarii, marii inchizitori ai establishmentului din industria focșăneană, spun sec „Cât de bine se potrivește în toate aceste împrejurări înscrisul etalat pe un panou, plantat la intrarea într-o întreprindere ialomițeană: Cine dorește să rezolve o problemă găsește soluții, cine dorește să se eschiveze caută justificări.” Iar la suficiența, autocompătimirea, orgoliul șefilor din combinat se adaugă inconsistența ajutorului primit de la Centrala de Prelucrare a Lemnului București care nu coordonează după cum ar trebui eforturile oamenilor din combinat și nu are soluții pentru a-i face să crească productivitatea. Cu alte cuvinte, pentru a fi eficiente, direcția combinatului are în primul rând atribuții executorii, deciziile trebuie luate sau girate de la nivel central. Acesta e centralismul democratic în funcțiune. La nivelul întregii centrale, de altfel, spune gazetarul, creșterea productivității este derizorie („de doar câteva procente”) și ar trebui să le dea bătăi de cap șefilor. „(...)problemele sporirii rapide a productivităii muncii sunt abordate într-o manieră minoră, în maniera cârpelii pe ici pe colo a lucrurilor, pentru a obține câteva procente de creștere.” Or mergând „pe calea pașilor de melc”, nu se poate obține un salt calitativ în evoluția productivității muncii. Trebuie să te confrunți cu greu, să te perfecționezi, „să smulgi din temelii practici rutiniere înrădăcinate”, să fii îndrăzneț, un adevărat om nou al unei noi perioade istorice. „Este o bătălie care merită orice efort, pentru că în interesul prosperității țării merită să te iei la luptă și cu munții.”

Nicolae Ceaușescu, în calitatea sa de șef suprem al oștirii, i-a primit pe generalul de armată P.G. Lușev, comandant-șef al Forțelor Armate Unite ale statelor participante la Tratatul de la Varșovia și pe generalul de armată V. N. Lobov, șeful Statului Major al Forțelor Armate Unite. Cei doi i-au transmis lui Ceaușescu cele mai sincere salutări și urări de bine din partea „tovarășului Mihail Gorbaciov”, secretarul general al CC al PCUS și din partea ministrului apărării URSS, generalul de armată D.T. Iazov. Ceaușescu i-a rugat să-i transmită lui Gorbaciov salutul său călduros și „cele mai bune urări”. Cu această ocazie au avut o convorbire „care s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească.” La întâlnire au participat și general-colonel Vasile Milea, ministrul apărării naționale, și general-maior Ștefan Gușă, prim-adjunct al ministrului și șef al Marelui Stat Major. Lușev, care a fost făcut Erou al Uniunii Sovietice în 1983, a fost înainte vreme comandantul trupelor sovietice din Republica Democrată Germania și ultimul comandant al forțelor unite prin Tratatul de la Varșovia. El și-a început mandatul în fruntea trupelor statelor semnatare a Tratatului în ianuarie 1989 și l-a încheiat în 1 iulie 1991. În 1968, Vladimir Lobov a fost în fruntea unui batalion de artilerie care a capturat un aeroport în timpul invaziei Cehoslovaciei. A condus apoi un regiment de pușcași motorizați din cadrul trupelor sovietice din RDG. A deținut multe funcții militare în teritorii controlate, ocupate sau deținute de sovietici. Milea și Gușă erau generali de birou, nu prea aveau cu ce se lăuda. Marile lor fapte de armă mai au încă de așteptat. Nu mult, vreo opt luni, până în decembrie 1989.

Yasser Arafat „președintele Statului Palestina” primește o telegramă din partea lui Ceaușescu care-i adresează „cele mai sincere felicitări cu prilejul alegerii dumneavoastră în înalta funcție de președinte al Statului Palestina. Proclamarea statului palestinian independent și desemnarea dumneavoastră ca președinte al Statului Palestinian sunt evenimente de mare însemnătate pe calea înfăptuirii aspirațiilor legitime ale poporului palestinian de a trăi în pace, într-o patrie liberă și independentă.” Îl asigură apoi de sprijinul constant al RSR, al poporului român față de eforturile poporului palestinian pentru „o soluție politică globală, justă și durabilă a situației din Orientul Mijlociu. Exprim deplina convingere că dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare dintre popoarele și statele noastre este în avantajul reciproc și corespunde intereselor păcii și înțelegerii internaționale.”

La televizor, de la ora 17.30 Fotbal. Steaua-Galatasaray Istanbul în semifinalele CCE. Se transmite în direct de la Stadionul Steaua. La 19.20, Telejurnal. 1 Mai - raport muncitoresc. La 19.45, Tezele și orientările formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu - program de muncă și acțiune revoluționară (color). Clasa muncitoare - clasa conducătoare a societății noastre. Documentar. La 20.10, Industria - programe prioritare. La 20.20, Trăim decenii de împliniri mărețe. Emisiune literar-muzical-coregrafică. La ora 21.00 reportajul Mândria de a fi cetățean al României socialiste (color). Trainică zidire. La 21.15 Înalta răspundere patriotică, revoluționară a tineretului pentru viitorul României. A fi tânăr revoluționar, a fi comunist - în lumina faptelor de muncă și a comportării în societate. La 21,35 emisiunea de muzică ușoară românească Te cântăm, iubită țară (color). La 21.50 Telejurnal și la 22 închiderea programului.

La Opera Română e reprezentație de balet cu Lacul lebedelor. La Teatrul de Operetă, Conteza Maritza. La Ateneul Român Recital instrumental și Universul Artei Vocale. La Teatrul Național pe scena Sălii Mari, Teatrul dramatic Constanța pune în scenă Vânătoarea de rațe. În Sala Amfiteatru, Vassa Jeleznova iar în Sala Atelier, tot Teatrul dramatic Constanța are reprezentație cu piesa Ștefania. Teatrul Bulandra pune în scenă în sala din Schitu Măgureanu, Noțiunea de fericire iar în Sala Studio, Uriașii munților. Teatrul de Comedie, Capcana. La Nottara, în sala din Magheru, Într-o dimineață iar la Sala Studio, Ex. Cameristele se joacă la Teatrul Mic și Anonimul venețian la Teatrul Foarte Mic. Teatrul Giulești are pe afiș în Sala Majestic, Să nu-ți faci prăvălie cu scară. La Țăndărică în sala Victoria Aventuri cu Scufița Roșie și Oul buclucaș în sala din Piața Cosmonauților.