6 aprilie 1989

Meteorologii anunță că vreme va fi caldă iar cerul variabil în est și sud-est. În rest cerul va fi mai mult noros. Vor cădea ploi, însoțite uneori de descărcări electrice în regiunile vestice, nord-vestice și centrale, izolat în restul țării. Vântul bate în câmpia de vest și în extremitatea estică slab, cu unele intensificări până la 55 km/h iar la munte cu viteze până la 80-160 km/h. Maximele termice se vor situa între 16 și 26 de grade, ușor mai ridicate în Lunca Dunării. Cele minime nocturne se situează între șapte și 17 grade.

G. Cochinescu ne prezintă în paginile Scânteii tineretului, cum arde flacăra nestinsă a romantismului revoluționar. Ni-l prezintă pe Valerian Sârbu, șeful Secției mixte de producție și prestații, fost șef al Stațiunii Sărata-Monteoru. Însă nu despre iapa pe care o țesăla sau despre ferma în care lucra venise gazetarul să vorbească, ci despre tinerețea revoluționară a lui Valerian Sârbu care, în 1948, pe când era elev, „se înscria voluntar ca brigadier și pleca, împreună cu alți 15 000 de tineri din toată țara mai întâi la Bumbești-Livezeni și apoi la Salva-Vișeu.” De ce s-a dus pe șantiere? Vremurile erau grele, iar el învățase de mic că munca l-a făcut pe om și că „ numai prin muncă poți obține ceea ce-ți este necesar, că trebuie să prețuiești bunul pe care l-ai plătit cu propriul tău efort.” La liceu a intrat în UTM și la biroul organizației de bază a aflat de șantierele naționale: ”ne-am înscris imediat, vreo sută”. Voiau să-și dovedească bărbăția „prin fapte de muncă, dorința de mai bine, patriotismul în cel mai curat sens al cuvântului.” Au ajuns pe șantier băieți și fete („fragile, slăbuțe, nu puteau măcar clinti un târnăcop din loc și totuși munceau cot la cot cu noi”), avea norme de făcut și nu-și terminau treaba decât după ce munca lor era controlată de beneficiarii de la CFR. „De multe ori lucram și noaptea. Săpam cale de un metru în zid de granit, ca să facem loc pentru exploziv, adesea aveam răni în palmă.” Îi ia în derâdere pe tinerii „de azi” de pe șantier. Sunt mai pretențioși, le-a crescut și standardul cultural. „Ei văd pe șantiere piese de teatru, li se aduc filme, au discoteci” pe când ei, au fost nevoiți să se mulțumească cu mult mai puțin „dar ne simțeam foarte bine, vă asigur.(...) Am muncit acolo din răsputeri, dăruind tot ce aveam mai bun fără a fi recompensați decât într-un singur fel, poate și cel mai valoros: sentimentul de mândrie de a fi participat la reconstrucția țării, conștiința că am făcut un gest cu adevărat patriotic, întinerind țara cu o picătură din tinerețea noastră.” Ceva-ceva tot a primit înapoi, de vreme de ani de zile a trecut dintr-un fotoliu de șef într-altul.

Inspectoratele școlare îi anunță pe copii că pentru vacanța de primăvară (care începe pe opt aprilie după ultima oră de curs și se încheie pe 16 aprilie) să nu-și facă program că unitățile de învățământ din toată țara au programe de activități recreative și de educare patriotică. De pildă, spune Agerpres, tabere în zone montane de unde se organizează excursii cu caracter documentar la locuri și monumente istorice. „Acțiunile politico-educative ce vor avea loc în cele 3500 de cluburi de vacanță se vor desfășura sub semnul aniversării a 50 de ani de la marea demonstrație patriotică, antifascistă și antirăzboinică de la 1 Mai 1939, a o sută de ani de la proclamarea zilei de 1 Mai ca zi a solidarității internaționale a celor ce muncesc.” Vor fi relevate în cadrul a numeroase expuneri, dezbateri, mese rotunde, simpozioane” rolul determinant al tovarășului și tovarășei Ceaușescu în „organizarea și desfășurarea marilor evenimente revoluționare, (...) aspecte ale glorioaselor tradiții de luptă ale poporului român, ale clasei noastre muncitoare împotriva fascismului și războiului, pentru libertate și dreptate socială, pentru apărarea independenței și suveranității patriei.” Tot în zilele de vacanță sunt programate și olimpiadele precum și manifestări cultural-artistice și educative incluse în programul Festivalului național „Cântarea României” și „Daciadei.” De asemenea sunt programate nenumărate activități de muncă patriotică „pentru înfrumusețarea localităților, restaurarea și întreținerea monumentelor istorice, colectarea materialelor refolosibile.”

Gheorghe Daragiu este la fel de încântat în paginile Scânteii tineretului, de castelul reamenajat al lui Alexandru Ioan Cuza, cât e de noile construcții din Ruginoasa. „Primarul, profesorul Florin Gâdea, are tot dreptul de a vorbi cu mândrie de comuna ce o conduce și care poartă în numele ei sonurile istoriei. Comunei i s-a decernat în 1986 titlul de Erou al Muncii Socialiste pentru drumul ei ascendent, pentru succesele pe care le-a obținut ani de-a rândul în întrecerea socialistă pentru bună gospodărire și înfrumusețare.” Este o comună mare și modernă, în care „aproape toate casele localității sunt noi, de construcție modernă iar pentru specialiștii din unitățile Ruginoasei s-au terminat nu demult trei clădiri cu 27 de apartamente.” S-au mai construit, în centrul comunei, patru complexe comerciale, o Casă a pionierilor, o farmacie, brutărie, o sală de spectacole polivalentă cu 400 de locuri, un sat de vacanță și un punct de agrement în parcul Palatului Cuza. Dar, pe lângă toate cele, la Ruginoasa, primarul s-a spetit și cu organizarea unei formații de dansuri populare, care-și câștigase deja notorietatea. „Optzeci de dansatori, în exclusivitate țărani, simt evidenta nevoie a artei, a dansului.” Și tot dansând, au câștigat la Festivalul internațional de folclor de la Zagreb locul întâi „cu horele, hangul, bătuta, băităneasca și ciobănașul.” Primarul vorbește de cei optzeci de dansatori cu mândrie și recunoștință: ei au pus Ruginoasa și pe harta Festivalului Cântarea România la care a fost laureată. Și cum de nu ar fi mândru de vreme ce el însuși, primarul, este fondator și membru al formației de dansatori și merită toată lauda alături de țăranii „ce compun formația, dar și alături de întreaga comună, pentru tot ceea ce se realizează în Ruginoasa - lucrul bine făcut, autentic, pentru a rezista în timp, ca un simbol al acestor ani luminoși pe care-i trăim.”

La Sibiu, „Cântarea României” este umbrela sub care se desfășoară o serie de acțiuni dedicate introducerii noului „în producție”, valorificării tuturor resurselor, racordării spiritului de inițiatică și cretivitate științifico-tehnică și optimizării fluxului tehnologic, care au așadar ca obiectiv „ mai buna funcționare a mașinilor, echipamentelor și utilajelor cu randament sporit.” Aici nu mai e vorba doar despre racordarea la progres, ci și un gest patriotic, explică Vlad Andrei în paginile Scânteii, unde demonstrează că doar cei care-și fac datoria la locul de muncă sunt patrioți. „Patriotismul faptei” ar fi o formă de dăruire pentru binele patriei, adică, în cele din urmă, „dăruire pentru binele fiecăruia. Spiritul revoluționar presupune și competență profesională” ne explică politrucul și de aceea muncitorii trebuie să fie specialiști în domeniul lor, „să-și formeze o profesie productivă în sfera materială” pentru a putea da randament „la nivelul parametrilor maximi de exigență și valoare.” „Înfăptuirea programelor de organizare științifică și modernizare a producției pe baza celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicei” este o temă predilectă a lui Ceaușescu și motivul principal pentru care la Sibiu se pune problema modernizării iar programul care se desfășoară sub egida Festivalului Național Cântarea României este „un program unitar de acțiuni de propagandă tehnico-știițifică, de formare a gândirii tehnice, de creație științifică” etc., patronat de Comisia județeană a inginerilor și tehnicienilor sub genericul „Protehnica”. Programul reunește toate întreprinderile importante de pe raza județului și constă în consfătuiri, mese rotunde, dezbateri, schimburi de experiență sau sesiuni științifice. Se discută despre toate etapele conceptual-organizatorice ale fluxului tehnologic și operațional dintr-o întreprindere. S-a discutat despre experimentarea unor metode eficiente de organizare științifică a locului de muncă și a procesului de producție și despre utilizarea minicalculatoarelor pentru programarea, lansarea și urmărirea operativă a producției în Întreprinderea de Bere, în cea de industrializarea cărnii, precum și în fabricile Balanța, Flamura roșie, Steaua roșie și altele. S-a mai încercat și punerea în practică a lucrărilor de diplomă a absolvenților de învățământ superior în activitatea de cercetare și s-a stabilit ca obiectiv ca „fiecare cadru tehnico-ingineresc și de specialitate să rezolve cel puțin o problemă ethnică sau de organizare, a producției și a muncii în afara sarcinilor de serviciu.” Toate acestea și multe altele ar fi, crede politrucul de la România liberă, un semn al strădaniei generale de a pune în practică „indicațiile” lui Ceaușescu, „cu privire la dezvoltarea științei și tehnologiei și la introducerea pe scară largă a progresului tehnic în toate ramurile economie naționale, în vederea realizării revoluției tehnico-științifice și a noii revoluții agrare în țara noastră.”

Comitetul orășenesc Chișinău Cris al UTC a organizat la Centrul de creație și cultură socialistă Cântarea României din localitate o expunere dezbatere pe teme „Însușirea concepției înaintate despre lume și viață- bază a formării și educării comuniste, revoluționare a tineretului.” Comitetul UTC din Întreprinderea de material rulant din Roșiorii de Vede a organizat prezentarea unei expuneri cu tema: „Tineretul, participant activ la soluționarea marilor probleme ale lumii contemporane”. Comitetul municipal UTC din Timișoara a organizat la Întreprinderea Electromotor, un simpozion cu tema:„Pagini de glorie și eroism în istoria neamului românesc.”

Luna aprilie a fost declarată luna curățeniei și înfrumusețării, iar în municipiul Cluj-Napoca a prilejuit „numeroase acțiuni gospodărești, edilitare și de înfrumusețare.” Pe la jumătatea lunii martie, comitetul executiv al consiliului popular a decis obiectivele și măsurile pe care le va aplica într-o primă etapă, adică pe parcursul lunii aprilie, dar și mai departe, până la finalul anului. Câteva zile mai târziu planul a fost dezbătut cu deputații și președinții comitetelor cetățenești din circumscripțiile electorale, cu șefii asociațiilor de locatari și cu reprezentanții organizațiilor de masă și obștești. De atunci, sâmbetele și duminicile dar și în după-amiezele lor libere, clujenii sunt convocați pe „șantierele obștești din noile cartiere Zorilor, Mănăștur, Gheorgheni, Grigorescu, Mărăști, unde au fost amenajate zone verzi, s-au plantat arbori și arbuști ornamentali, s-au reparat instalațiile de pe terenurile de joacă pentru copii.” S-au mai făcut și lucrări de amenajare pe malul Someșului, pe canalul Morii și pe râul Nadeș. De asemenea, tinerii și elevii din școlile generale și liceele Clujului au efectuat lucrări de întreținere în parcul central, parcul „Victor Babeș”, parcul de la Cetățuie și altele. În acest an, consiliul popular a decis să-i pună și mai mult la lucru pe oameni. Au planuri ambițioase: să înființeze și amenajeze noi spații verzi, să mai înființeze patru parcuri de joacă pentru copii, să planteze peste o sută de mii de pomi și arbuști ornamentali și cinci milioane de flori, „inclusiv trandafirii renumiți de Cluj-Napoca.” Mai multe stații de mașină și tramvai vor fi acoperite cu copertine, vor fi amenajate șase noi baze sportive, se vor repara vreo 15 hectare de drumuri stricate, vor repara și zugrăvi fațade, se va curăța calea ferată pe tronsonul „celor câțiva km care traversează muncipiul, vor fi finalizate intrările în oraș” și refăcute indicatoarele de circulație etc.etc.etc. Pe scurt 34 de măsuri adoptate după consultarea deputaților și comitetului executiv cu cetățenii care mânați de patos revoluționar „s-au angajat să efectueze lucrări obștești în valoare de 283 de milioane de lei.” O fac cu conștiința că e o lecție de civism, pentru că, după cum spune Virgil Lazăr în România liberă, „aspectul municipiului trebuie să constituie un titlu de mândrie pentru fiecare cetățean.”

În aceste zile I.D. Sîrbu notează în Jurnalul său: „Sunt în măsură să afirm (acum, după cinci luni de „cancer”, adică operație, radiații, chimioterapie etc.) că, exceptând anumite zone ce au scăpat până acum de mareea de primitivizare și mizerie, întregul nostru sistem sanitar suferă de o progresivă (și tot mai accentuată) felcerizare de sus în jos. Doctorii nu mai citesc (nu are rost, nu au ce, nu au timp) diagnosticele se împuținează, totul devine automatism, sărăcie rațiune minimă. Medicamentele lipsesc, evoluăm spre universalitatea ceaiului de mușețel. Un bolnav e un individ care strică statisticile, moartea și bunul Dumnezeu decid cam 75% din soarta unui suferind (și cuțitul, acolo unde e posibil.)” Apoi, după ce deplânge haosul educațional care îi duce pe oameni către destine profesionale nepotrivite spune: „Nimeni nu e, nu mai e omul potrivit la locul potrivit, toată lumea intră grămadă în licee, la facultăți după cum le pică norocul sau după cum vrea bunul Dumnezeu (care poate fi suplinit prin bani, relații, rude înalte). Dar merg mai departe și, la suferința bolnavilor greșit diagnosticați, greșit tratați, la cumplita suferință a sutelor de mii de tineri greșit orientați profesional, eu adaug, în mare ( și nu doar din motive literar-metaforice) imensa durere a poporului meu care, fără să aibă nevoie, a fost operat de libertatea sa, i s-a impus un lung și chinuitor tratament pentru lichidarea vechiului metabolism social, pentru ca, astăzi, doctorii mari să conseidere și operația, și lungul tratament ca fiind complet greșite.”

Cronicarii sportivi scriu că Steaua „a spulberat” echipa Galatasaray Istanbul câștigând cu 4-0 în meciul care a avut loc pe stadionul Steaua. Golurile au fost marcate de Ilie Dumitrescu (min.8), Hagi (min.40, dintr-un penalti), Dan Petrescu (min. 69) și Balint (min. 72). Au mai fost ocazii încă pe-atâtea dar bafta portarului sau neglijența execuțiilor au dus la ratări spectaculoase. Meciul retur va fi pe 19 aprilie pe stadionul de la Izmir (terenul din Istanbul fiind suspendat).

Sunt de vânzare „Videorecorder Sharp, aragaz butelii, cort, barcă Argeș 4, aragaz voiaj cu butelii, ceas perete. Cumpăr Player”; „Televizor colo, mașină tricotat”; „Benzi noutăți disco, radiocasetofon stereo spațial, fustă și rochie blugi 4, trusă farduri, audiocasete imprimate”; „aspirator nou, saltea lână, marmură albă, roșie, îmbrăcăminte, cazan aramă, transformator curent electric, discuri, perne”;„rochie albă, deosebită, costum adolescent, aragaz”

De cumpărat „Videorecorder digital nou, marcă consacrată, televizor color”; „Inventar apicol, familii puternice pentru primăvară. Relații urgent. Vând butelie și aparat foto Practica”; „Videorecorder. Vând masă sufragerie nouă pentru apartament bloc.”

La televizor programul începe la ora 19.00, cu Telejurnal. 1 Mai - raport muncitoresc. La 19.25 Agricultura, programe prioritare. La 19.45, File de glorioasă istorie (color). Columna - documentar de etnogeneză. La 20.05, Laureați ai Festivalului național „Cântarea României” (color). La 20.15 Tribuna experienței înaintate. Valorificarea inițiativelor muncitorești. La 20.55, Film artistic în serial (color) Doctorul Poenaru. La 21.40 Film documentar. Podurile dunărene (color) Producție a Studioului Al. Sahia. La 21.50, Telejurnalul. Programul se închide la 22.

Filarmonica George Enescu prezintă Treptele afirmării artistice: Carmen Bulat, pian, intepretează Bach, Mozart, Chopin, Marțian Negrea, Debussy în Sala Studio iar pe scena Ateneului Român seara are loc Concertul simfonic. Dirijor Antonio Firolli (Italia). Solist: Daniel Podlovschi. La Opera Română reprezentație cu Trubadurul iar la Teatrul de Operetă, Logodnicul din lună. Pe scena Sălii Mari a Teatrului Național, Teatrul Dramatic Constanța prezintă piesa Mincinosul; în sala Amfiteatru, Torquato Tasso și în Sala Atelier, Ultimul set. La Nottara, în sala din Magheru, Necazurile unui îndrăgostit. La Giulești, sala Majestic, Arta conversației. La sala Giulești, Bărbierul din Sevilla. Teatrul evreiesc de stat (în sala Teatrului de comedie) Hoțul sentimental. Teatrul Ion Creangă a programat David Copperfield. Iar studioul de teatru IATC, Dalbul pribeag.