Buletin de știri 9 aprilie 1989

Duminică 9 aprilie 1989

Soarele răsare la 6.45 și apune la 19.50 Vremea va fi relativ închisă în nord-estul țării, cu înnorări și posibile averse de ploaie. Temperaturi maxime între 25 de grade (în sud) și 22 de grade în nord. Minimele termice nocturne se situează între șase și șapte grade. Viteza vântului este moderată (15-20km/h)

A 14-a ediție a Lunii cărții în întreprinderi și instituții a fost lansată, la nivel republican, în Centrele de cultură și creație Cântarea României ale sindicatelor de la Combinatul siderurgic Hunedoara, Întreprinderea de autoturisme Pitești și Șantierul naval Oltenița. Nenumăratele manifestări își propun ca „în întreaga lună să contribuie la intensificarea activității de atragere la studiu și lectură a oamenilor muncii, la ridicarea pregătirii lor politico-profesionale, la formarea unei concepții științifice despre lume și viață în raport cu sarcinile ce decurg din obiectivele revoluției tehnico-științifice contemporane.” Se organizează simpozioane, prezentări de cărți, întâlniri cu cititorii și editorii, recitaluri de poezie patriotică și revoluționară, concursuri literare gen „Cine știe, câștigă”, manifestări de popularizare și difuzare a cărții. Întâlnirile unde vine toată floarea scriitorimii de primă pagină în presa partidului sunt patronate de activiștii de la județeana de partid sau de de la nivel central, dar de nivel secund. De pildă, la Întreprinderea de industrializarea sfeclei de zahăr din Târgu Mureș s-a desfășurat simpozionul cu tema „Rolul cărții în formarea multilaterală a personalității umane”. Au participat Ion Horea, Platon Pardău și Silvestru Patița, lector univ. dr. Vasile Dobrescu și Florin Ciotea, vicepreședinte al Comitetului județean de cultură și educație socialistă Mureș. Cuvântul de deschidere a fost al Luciei Mali, secretarul Comitetului de partid al întreprinderii.

În săptămâna de vacanță a elevilor se desfășoară în întreaga țară „Zilele filmului pentru pionieri și elevi”, informează Agerpres. Vor fi prezentate circa 200 de „creații cinematografice (...) sub genericul Cu poporul, pentru popor, generic dat de titlul noului film de lung metraj românesc ce înfățișează marile prefaceri din România în anii Epocii Nicolae Ceaușescu” festivalul prezintă noi creații cinematografice din producția națională: Nelu, De ce are vulpea coadă, Expediția, Maria și Mirabela în Tranzistoria(...) Vor avea loc, de asemenea, dezbateri, medalioane și concursuri cinematografice, menite să contribuie la cunoașterea producției noastre artistice, la cultivarea gustului pentru frumos.”

Costin Tuchilă și Ion D. Cucu au fost în Reșița să afle mai multe despre activitatea și experiența Casei pionierilor și șoimilor patriei din localitate. Ce-și propun instructorii și ce vrea organizația de pionieri de la cei care frecventează acea instituție? Multe: integrarea organică a procesului instructiv-educativ cu cercetarea și producția, pregătirea în avans tehnologic, educația prin muncă pentru muncă asimilarea sistematică în procesul didactic, a cuceririlor științifice de vârf... toate conform parametrilor „care definesc orientarea realistă a învățământului românesc în epoca inaugurată de Congresul al IX-lea al PCR. Un rol important „în acțiunea de formare a responsabilități sociale, de făurire a conștiinței comuniste revine organizațiilor de copii și tineret.” Care e rolul Organizației de pionieri, se întreabă retoric cei doi gazetari. Organizația „oferă cadrul optim pentru cultivarea dragostei față de patrie, de popor, de partid, față de trecutul de luptă, dar și de mărețele înfăptuiri ale prezentului, în care pionierii sunt ei înșiși implicați.” Activitatea caselor pionierilor din țară reprezintă o sinteză a activităților pionierești fiind deopotrivă și centre metodice ale acestora. „În cercurile pe obiecte de învățământ, politico-ideologice, tehnico-aplicative, artistice din casele pionierilor, elevii trebuie să asimileze, pe lângă cunoștințe și deprinderi, și o experiență modelatoare (subl. Scânteia), pe care să o transmită colegilor din școlile în care învață. Casa Pionierilor din Reșita este o „ctitorie a Epocii Nicolae Ceaușescu și este un exemplu pozitiv, „[aducându-și] contribuția la îndrumarea întregii activități pionierești din județ prin organizarea sistematică(subl. Scânteia), pilduitoare, a activităților și mai ales prin munca metodică desfășurată.(subl. Scânteia)” Toate ca toate dar are „un nivel de realizare estetică mai mult decât apreciabil.” De pildă cabinetul Epoca Nicolae Ceaușescu. „Sub genericele Armonii pe verticală, Înaltul ritm al dezvoltării noastre, pionierii au ocazia să parcurgă o elocventă istorie în imagini a împlinirilor contemporane, alături de momente emoționante: primiri în pionierat, semnarea legământului pionieresc, acțiuni prilejuite de aniversări deosebite ale istorie patriei.” La fel de modern și eficient „prin concepție și realizare, este și cabinetul politico-ideologic” unde sunt urmate cronologic momente ale istorie de la formarea poporului român la perioada contemporană. Materialul propagandistic expus aici insistă „așa cum este normal” pe prezentarea de secvențe și grafice elocvente ale dezvoltării industriei constructoare de mașini, care dă notă specifică economiei județului.” Este cu totul o experiență deosebită, sunt de părere gazetarii. Casa pionierilor dă impresia de rigoare, „seriozitate și pasiune pentru fiecare aspect care contribuie la instruirea și educarea copiilor (...)” transformând casa pionierilor într-o „adevărată bijuterie a copilăriei fericite trăie de cea mai tânără generație care se pregătește, astăzi, pentru muncă și viață, cu conștiința că prin pregătire temeinică și conduită exemplară dă expresie sentimentelor de dragoste și recunoștință față de partid, față de tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, conducătorii iubiți cărora cele mai tinere vlăstare ale țării le aduc alesul lor omagiu.”

Sava Bejinaru de la Scânteia știe ce-i trebuie unui propagandist pentru a fi eficient. Pentru a îmbina teoria cu practic, parcurge un traseu inițiatic pe care-l începe la la Filatura de in și cânepă din Fălticeni. Acolo lucrează vreo patru mii de oameni mulți dintre ei absolvenții unor licee de specialitate, ceea ce înseamnă că pregătirea lor „corespunde cerințelor procesului de producție din întreprindere.” Tinerii au făcut, când erau pe băncile școlii, perioade lungi de practică productivă și s-au obișnuit astfel cu „exigențele producției”. Producția s-a înnoit aproape integral față de anul precedent „situație care a determinat comitetul de partid să aibă ca obiectiv principal al activității de propagandă perfecționarea pregătirii profesionale a lucrătoarelor.” Un subiect necesar pentru că „în 1988 unul din cinci muncitori nu și-a îndeplinit normele de producție.” O confirmă inginera Adriana Dorneanu, „secretar adjunct cu propaganda al comitetului de partid, președinte al consiliului de educație politică și cultură socialistă din unitate”. Soluția? Au desemnat pentru fiecare dintre cele patru țesătorii, în fiecare zonă, câte o țesătoare-instructor, să se ocupe de noile angajate, să le arate cum să lucreze pentru a-și îndeplini normele. „În același timp, am început să facem analize comune cu grupul nostru școlar privind preocuparea organizațiilor UTC din școală și întreprindere pentru însușirea temeinică a cunoștințelor (...) Totodată, sub egida comitetului UTC ,în unitate a fost organizată și își desfășoară cursurile o politehnică muncitorească pentru tineret cuprinzând 1890 de cursanți.” Toți tinerii sunt trimiși acolo pentru policalificare. Această formă de învățământ se desfășoară o dată la două săptămâni vreme de șase luni. „Am folosit și folosim toate mijloacele muncii politico-educative pentru a conștientiza masa tinerilor cu privire la locul și rolul lor în producție, la importanța îndeplinirii întocmai a tuturor sarcinilor de plan.” Munca propagandiștilor a fost eficientă: aproape că nu mai există muncitoare care să nu-și realizeze normele din cauza necunoașterii tehnologiilor. Pentru propagandiștii de la Unitatea forestieră din Fălticeni problema se pune altfel: cum să-i facă pe oameni să valorifice superior masa lemnoasă. Pentru aceasta a fost organizată o adunare a activului de partid în cadrul căreia a fost analizat întregul flux productiv, de la exploatare la produsul finit, „solicitându-se contribuția comuniștilor, în primul rând a specialiștilor, a muncitorilor cu înaltă calificare, la soluționarea problemelor mai dificile.” A fost o adunare unde s-au stabilit obiective pentru fiecare membru de partid, formație de muncă, atelier și secție. „Programul a fost analizat și însuși de comitetul de partid, consiliul oamenilor muncii, organizațiile de sindicat și ale UTC.” Mărioara Sandu, șefă cu propaganda la acea întreprindere, spune că vor să răspundă „prin fapte cerinței subliniate de tovarășul Nicolae Ceaușescu (...) privind valorificarea superioară a materiilor prime și materialelor și reducerea mai accentuată a consumurilor.” Totul e, spune politrucul de la Scânteia, să adaptezi munca la programul și tezele partidului. Există și alte provocări ale propagandiștilor din unitățile economice. La filatură se înregistrează mai multe absențe și comitetul de partid nu s-a prea sinchisit. „Apoi, în altă ordine de idei, consiliile de educație politică și cultură socialistă din ambele unități acordă mai puțină atenție educației materialist-științifice a oamenilor muncii, desfășurării activității cultural-distractive potrivit cerințelor acestora.” Este o deficiență pe care organizarea riguroasă adaptarea operativ a muncii la specificul producției și implicarea concretă a fiecărui membru al consiliului de educație politică și cultură socialistă în îndeplinirea răspunderilor ce îi revin pot contribui, cu siguranță, la creșterea eficienței muncii de propagandă în totalitatea ei.”

I.D. Sîrbu scrie în Jurnalul său: „Unde este calea a treia? Cum de nu a reușit Europa asta, curvă și inteligentă, să găsească o sinteză salvatoare după teza capitalist-imperialistă și antiteza marxist-stalinist-sovietică? Iată fazele pe care trebuie să le reparăm, înotând împotriva materialismului dialectic și istoric: 1) faza de autoritarism partinic; 2) faza de dictatură a proletariatului; 3) faza totalitarismului ideologic;4)faza tiraniei Șefului infailibil; 5) faza teroarei generalizate prin Frică, foame, frig.”

Glumeața Annunziata din revista Săptămâna a lui Eugen Barbu (și C.V.Tudor) spune că vestimentația feminină a fost invadată de gulerașe detașabile, care „au invadat vestimentația de acum și femeile cele mai emancipate, chiar acelea care pretindeau că nu vor să se uite... în trecut, la rochiile fastuoase și bine ticluite ale bunicelor, par a-și fi modificat părerile în sensul că au devenit adepte ale gulerelor detașabile care sunt prevăzute și pentru decolteul rotund și generos al unei rochii din pânză topită și pentru gulerul ascuțit al blaizerului din catifea imprimată, normal, cu flori. Gulerele detașabile, se spune, vor fi imbatabile vedete și pentru că aceeași rochie sau aceeași bluză (...) prin schimbarea gulerului, de alt design, își dă impresia că este un alt veșmânt.” Ar mai fi o vedetă a modei de primăvară-vară: ciorapii plasă (dresuri sau trei sferturi, adică până la genunchi) „care în această vară se vor purta, poate și în amintirea acelor timpuri când femei delicate și tandre nu știau ce să mai inventeze în materie de îmbrăcăminte, doar pentru a se înfățișa în ochii semenilor frumoasă, atrăgătoare, senzuale. Și, am uitat să vă spunem, prin scris nu prin viu-grai, că papucii-pantofi-espadrile din pânză, în diferite culori, se găsesc uneori prin magazinele urbei.”

Victor Felea scrie în Jurnalul său: „E aproape ora amiezii, Lidia bate la mașina de scris (traducerea din Miller); Cristina pregătește ceva la bucătărie, Mihai doarme. Eu îmi examinez viața (imediată) și gândurile, însă încerc să nu mai trag concluzii pesimiste. Există atâtea nemulțumiri în mine, încât aș mai putea da și altora.”

În Topul muzical alcătuit de Andrei Partoș, la secțiunea română conduce Aura Urziceanu cu Mi-am amintit de mare. Pe locul doi se află Nicu Alifantis cu Ce bine că ești iar pe trei Silvia Dumitrescu, cu melodia Gândul meu curat. Urmează Angela Similea pe locul patru cu Ninsorile cu flori, Adrian Daminescu cu Nu poți uita, și Mirabela Dauer cu Să fiu cu tine. Mențiuni onorabile Dida Drăgan, Miruna Runceanu, Mihai Pocorschi și Gabriel Cotabiță. La secția străină conduc Kylie Minogue&Jason Donovan cu Especially For You. Urmează Bobby Brown cu My Prerogative și Kim Wilde cu Four Letters Word. Apoi în ordine Phil Collins (Two Hearts), Simple Minds (Belfast Child) și Milli Vanilli (Don`t Forget My Number). La muzică populară veșnicia s-a născut la sat și situația abia neschimbată față de săptămâna anterioară. Floarea Calotă e pe primul loc cu Soare, soare, frățioare, Laura Lavric e pe doi cu După mine, măi flăcăi iar Dorel Moș pe trei cu Moațele de la Albac. Noi apariții pe listă: Frații Florea cu Să mă văd codrule-n tine și Lucreția Ciobanu cu Sună codrule și răsună.

La televizor programul începe la 11.30 cu Lumea copiilor (color). Emisiune realizată în colaborare cu Consiliul Județean Iași al Organizației Pionierilor. Tot acum, telefilmoteca de ghiozdan prezintă primul episod din Sinceritate. La 12.25, Sub tricolor, la datorie! (color) La 12.40 Viața satului (color) la 13, buletinul de știri al amiezei, Telex. La 13.05 Album duminical (color). Programul se închide la 15 și se reia la 19 cu Telejurnal. 1 Mai - raport muncitoresc. La 19.20, Cântarea României (color). Făuritorii marilor recolte. Omagiul țării conducătorului iubit. Emisiune realizată în colaborare cu Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole de Producție. La 20.25 Film artistic (color). Puterea dragostei. Producție a studiourilor sovietice. Premieră TV. La 21.30, Bijuterii muzicale (color) În interpretarea Orchestrei simfonice RTV. La 21.50, Telejurnal. Programul se închide la ora 22.