Vineri 11 august 1989

Soarele răsare la ora 6,14 și apune la ora 20.28. Vremea este predominant frumoasă cu cer variabil și cu înnorări accentuate doar în sud-estul țării. Acolo, pe alocuri, se semnalează averse de ploaie și descărcări electrice. Pe alocuri, la munte și izolat în centrul țării noaptea și dimineața se produce ceață. Temperaturile maxime se încadrează între 24 și 32 de grade, ușor mai ridicate în sud-vest. Minimele termice se vor situa între opt și 18 grade.

Nicolae Ceaușescu a convocat Plenară lărgită a Consiliului Național al agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și gospodăririi apelor. Se discută, firește, mirobolantele recorduri agricole, dar și perspectiva realizării cincinalului în patru ani și jumătate. Participă aproape cinci mii de delegați și cu toții sunt plini de respect pentru că lucrările se desfășoară la mai bine de patru decenii de la „istorica Plenară a Comitetului Central al partidului din 3-5 martie 1949, care a hotărât organizarea sectorului de stat în agricultură și trecerea la cooperativizarea agriculturii, precum și 27 de ani de la încheierea cooperativizării, act revoluționar de cea mai mare importanță pentru dezvoltarea continuă a agriculturii românești, marcând victoria socialismului în toate domeniile de activitate.” În sală se află toată protipendada agricolă: nu numai șefi de CAP și IAS, dar și primii secretari și secretarii cu problemele de agricultură ai comitetelor județene de partid, cadre cu munci de răspundere din ministere și alte instituții centrale, organizatori de partid – președinți ai consiliilor unice agroindustriale – directori generali ai direcțiilor agricole județene și tot așa. Conform agendei Elenei Ceaușescu, în această zi a participat la Plenara pe teme de agricultură dar după amiază s-a dus la Snagov unde a avut loc o ședință pe tema metalurgiei.

Pe prima pagină a ziarelor, interviul dat de Ceaușescu lui Yavuz Donat, directorul pentru Ankara al ziarului Tercuman din Turcia. Interviu aproape identic cu anterioarele semn că mare parte din întrebări erau formulate după primirea răspunsurilor. De pildă cea referitoare la „programul vast de modernizare, în special în mediul rural.” O întrebare care-l stimulează pe Ceaușescu să ia de la capăt istoria Noii revoluții agrare și a reușitelor economiei și industriei de după 1945 și, mai ales,de după 1965. „Ne propunem ca, până în anul 2000, să realizăm un înalt nivel de dezvoltare științifică, tehnică și culturală, să face astfel încât clasa noastră muncitoare să devină o clasă muncitoare intelectuală, cu un înalt nivel de cunoștințe științifice și tehnice, pe baza învățământului de 12 ani și a cursurilor de perfecționare și de ridicare a nivelului general de calificare.” Mai vrea ca până în 1995 să dea case la toată lumea (cu chirie, evident) și să schimbe fața satelor și comunelor pentru a le da muncitorilor, specialiștilor și cadrelor didactice „locuințe cu cele ce se realizează în orașe.” Chiar și întrebarea referitoare la cutremurele din spațiul socialist îl găsește cu garda ridicată: socialismul a realizat atâtea pe unde a fost aplicat! Dar trebuie să țină cont de noile cuceriri ale științei și tehnicii, să-și perfecționeze continuu formele de organizare, în toate domeniile – inclusiv în ce privește metodele de conducere a societății. România, de pildă, a inventat o mulțime de formule de organizare democratică „pentru crearea condițiilor de construire a socialismului cu poporul și pentru popor.” E drept, că toate aceste formule sunt construite piramidal și toate liniile de fugă duc tot la partid și de acolo la el, șeful suprem, însă așa funcționează centralismul democratic. Estre încrezător în viitorul socialismului și crede că, „deși e clar că au loc și unele fenomene pe care le considerăm greșite”, „partidele din țările respective, popoarele- în primul rând clasa muncitoare – vor ști să păstreze, să consolideze cuceririle și să asigure dezvoltarea societății socialiste, în forme corespunzătoare, care răspund realităților din fiecare țară, dar care presupun o societate a dreptății și echității între oameni, care să excludă asuprirea și inegalitate.” Asta înseamnă să meargă înainte, nu înapoi, cum fac alți frați de doctrină și lagăr comunist. „Tezele privind privatizarea, ceea ce înseamnă întoarcerea la formele capitaliste de proprietate, nu numa că nu pot să deschidă o perspectivă pentru progres, dar (...) vor duce societatea înapoi, spre capitalism.”

Uteciștii din Vrancea supervizați de județeana de partid au participat la inaugurarea Muzeului de lângă Mausoleul eroilor neamului de la Mărășești, „în cinstea luptelor ce s-au desfășurat pe meleagurile vrâncene în primul război mondial.” Manifestarea s-a numit „Întâlnirea tineretului cu istoria” și a fost o festivitate de o oarecare gravitate: a fost inaugurată de un moment evocator, apoi au fost depuse coroane și jerbe de flori. A avut loc, după aceea, parada subunităților militare și a detașamentelor de luptători și gărzilor patriotice și de la PTAP. A urmat un spectacol omagial intitulat „Legământ la casa eroilor neamului”. Participanții s-au dus mai apoi la Soveja pentru a vizita și mausoleul de acolo și a participa la serbarea câmpenească unde s-au produs formații artistice ale Centrului de creație și cultură socialistă din Mărășești.

Sub semnul celor „45 de trepte de progres și bunăstare” Constantin Sorescu explică în Scânteia tineretului de ce e o datorie patriotică să cunoști, să aperi și să dezvolți patrimoniul culturii naționale.” După ce constată că valorile tehnologice tind să le covârșească pe cele culturale el spune că a-ți cunoaște cultura națională în primul rând prin valorile ei reprezentative „ține de datoria ta de fiu al Patriei: altfel, nu te poți numi fiul ei. În aceste valori palpită, pentru a spune astfel, un suflet, sufletul poporului tău, pe care nu-l poți percepe decât asimilându-le și aprofundându-le. Dacă le ignori sau le abordezi superficial, în acest veac care face imposibilă cunoașterea genuină, nu poți deveni suflet în sufletul neamului tău (...), nu poți dobândi conștiința identității tale spirituale.” Nu trebuie să cazi în egocentrism cultural, desigur, dar fără să vibrezi național, nu poți degusta marea cultură, spune C. Sorescu. „A cunoaște, a apăra și a dezvolta cultura națională – iată o întreită datorie pe care Tezele pentru Congresul al XIV-lea al PCR o pun deopotrivă în fața protagoniștilor și beneficiarilor actului cultural, a generațiilor la maturitate, cu experiență cognitivă și creativă, și generațiilor tinere, care se află deocamdată în etapa inițierii spirituale.” Ce înseamnă să cunoști, să aperi și să dezvolți patrimoniul valorilor naționale aflăm dintr-un sondaj făcut în rândul poeților și interpreților de muzică populară. Cântăreața Daniela Condurache, de pildă spune că Folclorul înseamnă ceea ce suntem noi, strămoșii noștri, de unde ne tragem, vița noastră. Mara Nicoară (poetă) spune că „Satele noastre, fixate în acest punct al pământului de mii de ani, au perpetuat o senină înțelegere a vieții și morții, forme arhetipale de existență cotidiană (...) În fiecare casă de pe acest pământ românesc putem vorbi în limba lui Eminescu Numele lui este numele veșniciei limbii române. Veta Biriș, și ea cântăreață de muzică populară, spune că și-a cules cântecele eroice din gura bătrânilor din Munții Apuseni. „Mi-am zis să le cânte cineva, că e păcat să se piardă. Dar le-am luat și din cărți. Multe cântece azi populare au fost create de cineva cu școală. Mai cu seamă cele eroice despre martiri. Ele vorbesc despre toate fostele dureri politice ale Țării Ardealului.”

La Pitești se desfășoară, sub umbrela Cântării României și sub genericul Argeșule, plai cu dor”, ediția a XIX-a a concursului interjudețean de poezie patriotică, muzică populară și muzică tânără, organizat de Consiliului județean al sindicatelor Argeș și dedicat celei de-a 45 aniversări a „revoluției de eliberare socială și națională” etc.etc. și Congresului XIV. Participă creatori și interpreți de poezie patriotică și muzică tânără, precum și soliști vocali și instrumentiști de muzică populară din 30 de județe, inclusiv din București. În programul festivalului este inclus și un simpozion pe tema „Festivalul Național Cântarea României, expresie strălucită a geniului artistic al poporului român”, un spectacol de gală susținut de laureații ediției din acel an, precum și un spectacol de cântece și dansuri populare intitulat „Cânt și joc din plai străvechi.”

Doina Cornea scrie în Jurnalul ei: Trecem pe lângă cărți, oameni, idei, împrejurări fără să le auzim chemarea, asurziți parcă de zgomotele confuze ale falselor judecăți, atât de îngăduitoare față de interesele noastre de moment, de capriciile și de instinctele noastre, Pentru cucerirea spiritului este nevoie de o atentă ierarhizare a opțiunilor și de subordonarea lor unei viziuni mai înalte, precum și de curajul de a ne smulge din orizontul obnubilării cotidiene în care, treptat, ne-am obișnuit să trăim. Abia acolo, în acel spațiu dezinteresat, vom putea face experiența libertății și a trezirii spiritului la viață ”

Scânteia tineretului titrează că „în vacanță, educația nu ia vacanță.” Nu, îi urmărește pe copii și pe plajă la Năvodari unde au venit elevii laureați la Cântarea României din Colibași pentru a susține un montaj literar-muzical-coregrafic de mare succes „Istorie biruitoare, prin August, spre comuniste culmi!” Sunt cu totul vreo douăzeci de interpreți la toate vârstele copilăriei de la Alina de șase ani care este șoim al patriei, Daniela care e în clasa a doua sau Isabela care e deja în clasa a șasea. Cu toți recită înflăcărați versurile patriotice, revoluționare. S-au cunoscut mai toți în iarnă și au legat prietenii sincere repetând montajul cu care au cucerit prestigiul național.

Ministerul educației și învățământului anunță că la sfârșitul lunii august se organizează un nou concurs de admitere pentru ocuparea locurilor rămase libere la clasa a XI-a, cursuri de zi, la profilurile industrial și industrial-agricol precum și la clasa a XI-a cursuri serale la toate profilurile. Afișarea rezultatelor și redistribuirea candidaților neadmiși din lipsă de locuri la alte licee sau școli profesionale se vor face în perioada 3, 4 septembrie.

În etapa a treia a Competiției cicliste internaționale Cupa Voința (circuit pe străzile orașului Ploiești) învingător a fost Ludovic Covaci (Voința Arad). În clasamentul general individual pe primul loc este Slavomir Barul (Start Polonia) iar pe locul doi Ludovic Covaci. În clasamentul general al Marelui premiu al Federației internaționale de atletism pe primele locuri se află Marlene Ottey (Jamaica) și Sandra Farmer (SUA) cu 45 de puncte, Jane Wohlschlag (SUA), 42 de puncte și Paula Ivan (40 p.). Paula Ivan este prima în clasamentul probei de o milă urmată de Doina Levinte.

Se fac angajări: „Teleconstrucția – Valea Cascadelor încadrează gospodar pr., economist contabilitate, șef coloană, revizor tehnic pentru coloana Brașov, Craiova, Cluj și Bacău. Încadrează mecanici reparații utilaje, mecanici reparații auto, mecanic pompe de injecție, vopsitor autor, tâmplar, conducători auto, tractoriști rutieriști, mașiniști mașini terasamente și portari”; „Teatrul Dramatic Brașov organizează în ziua de 4 septembrie 1989 ora 10 la sediul instituției concurs pentru ocuparea posturilor de actrițe (limita vârstă 30 de ani), actori (limită vârstă 35 de ani), regizor artistic, pictor scenograf”; „Asociație de locatari str 13 Decembrie 1, încadrează fochist și mecanic, ambii cu indemnizație, pensionari. Oferim locuință”; „Căutăm pensionară singură cunoscătoare limba germană și cu carnet conducere autor pentru ajutor gospodăresc.”

De vânzare: „„Convenabil sufragerie Ruxandra, diferite piese mobilier, îmbrăcăminte, obiecte casnice”; „Șifonier stil cu oglindă, divan, birou damă stil”; „Bucătărie, dormeză, covoare lână, frigider, aragaz, aspirator AEG, trusă Black & Decker, Alba lux 10, casete video”; „Haine piele 54, televizor Temp, bicicletă Ucraina, microscop, televizor sport”; „Frigider Arctic mediu, aragaz, televizor Olt 151, obiecte bucătărie, antenă TV, diverse casnice”; „Obiecte fildeș, vas japonez, chinezesc, cloisoneuri, poșete piele șarpe, pantofi 34 damă, tacâmuri desert Cristofle”; „Îmbrăcăminte, încălțăminte, pălării (damă), lână, diverse obiecte”; „Mobilă albă tineret, tricicletă, cădiță, carpetă, îmbrăcăminte copii și damă 42-44, diverse obiecte”; „Pianină culoare albă, perfectă stare și casetă RA 100, pentru orgă Casio HT 3000 sau model asemănător”; „Dacia 1300, km 65 000, pianină, mobilă, vioară, bicicletă Pegas, aparat foto Miranda, frigider, aragaz, aspirator, televizor, schiuri, patine, discuri, diverse obiecte.”

Se cumpără:„ Televizor color, ceas Seiko”; „Videocasete, minicasetofon cu căști”

În Rotonda Ateneului român, Stagiunea camerală estivală – Laureați ai Festivalului național Cântarea României. Simina Ivan (soprană), Gönül Abdula (pian), Maria Simion (flaut și voce). La Teatrul de Operetă este reprezentație cu Silvia. La Rotonda scriitorilor din Grădina Cișmigiu, Teatrul Mic are reprezentație cu spectacolul de sunet și lumină Cântăm România de azi. La Teatrul Giulești, Sala Majestic, se joacă Arta conversației. La Teatrul C. Tănase, Grădina de vară Boema e spectacol cu Bună seara, Boema! Ansamblul Rapsodia Română a programat Meridiane foclorice.

Programul la televizor începe în jurul orei 11.30 cu o Transmisiune în direct de la Sala Palatului RSR, unde are loc ședința de închidere a lucrărilor Plenarei lărgite a Consiliului Național al agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și gospodăririi apelor. Programul se reia la ora 19 cu Telejurnalul. În întâmpinarea marii noastre sărbători naționale. La 19.25, Columnele demnității românești. 23 August 1944- 23 August 1989. Construim socialismul cu poporul, pentru popor. Documentar. La 19.45, România în lume. Documentar. La 20.05, Proiectul Programului-Directivă al Congresului al XIV-lea PCR însuflețitor program de ascensiune a României. Construcția de mașini. Ritmuri prioritare pentru subramurile de vârf. La 20.35, Copiii cântă patria și partidul. Program literar-muzical-coregrafic La 20.45, Învățământ – cercetare – producție. Școala românească – prezență de prestigiu în confruntările internaționale. La 21.05, Univers, materie, viață, Emisiune de educație materialist-științifică. La 21.35, Bijuterii muzicale . La 21.50, Telejurnalul de noapte și, zece minute mai târziu, programul se închide.