Luni 11 septembrie 1989

Soarele răsare la ora 6.49 și apune la ora 19.34. Vremea este în general închisă în nordul, centrul și estul țării. Acolo cerul este noros. În restul țării este în general frumos, cu cer variabil. Plouă pe arii relativ extinse în sud și vest. Vântul suflă slab până la moderat cu intensificări trecătoare. Dimineața, mai ales în centrul țării și la munte se produce ceață. Temperaturi maxime între 16 și 26 de grade și minime între 16 și 18 grade.

Pe Dunăre a avut loc un accident naval în aval de Galați. Conform comunicatului de presă, o navă românească s-a ciocnit, din pricina vizibilității reduse, cu un remorcher sub pavilion bulgar. Nava românească s-a scufundat. Din cei 169 de pasageri și 10 membri ai echipajului, au fost salvate 18 persoane. Operațiunea de salvare continuă. Ceaușescu a ordonat constituirea unei comisii guvernamentale pentru a cerceta „la fața locului cauzele producerii accidentului.” Nu sunt valabile alte informații deși e una dintre cele mai mari catastrofe navale din istoria României. Nici cum se numeau cele două ambarcațiuni, nici numele celor dispăruți, nici reacția părții bulgare, nici comisii rogatorii, nici opinii de experți sau fotografii de la fața locului. Nimic. Informația este publicată la rubrica Agenda zilei, în ultimele pagini ale gazetelor, seacă și fără alte informații. S-a aflat mult mai târziu că nava Mogoșoaia s-a ciocnit cu împingătorul bulgar Petar Karamincev. Accidentul a avut loc într-un loc numit Cotu Pisicii, în dreptul milei 79. Au murit, de fapt, peste două sute de persoane dintre care 42 de copii. Copiii nu plăteau bilet și nu fuseseră prinși în statistica oficială. (Mai mult, aici și aici)

Înainte de Congres, Marius Georgescu evocă în România liberă „mărețele ctitorii”. Nu putea lipsit „magistrala albastră a Capitalei”, adică Dâmbovița sistematizată despre care reporterii spun înlăcrimați de emoție că sunt „ctitorii care vor dăinui peste veacuri, (...) mărturii vii ale capacității și vocației constructive ale poporului nostru, ale voinței sale nestrămutate de a făuri o societate demnă, puternică, societatea socialistă.” Amenajarea complexă a Dâmboviței a fost decisă în 5 iulie 1985 când în cadrul ședinței CPEx s-au analizat și aprobat propunerile privind amenajarea râului Dâmbovița. „În zona vestică a orașului se va crea o acumulare care asigură apă curată pentru Dâmbovița, apărarea municipiului împotriva inundațiilor, precum și un mare lac de agrement pentru locuitorii Bucureștiului,” scria în acel document. Care continua cu pasajul esențial. „Se prevede, de asemenea, amenajarea în continuare a râului Dâmbovița de la Podul Vitan până la stația de epurare Glina, pentru navigație și asigurarea legăturii acestuia cu traseul Canalului București- Dunăre.” În 12 iulie 1985 s-a aprobat Decretul 201 privind măsurile începerii amenajării Dâmboviței. Ceaușescu, se zice, a propus despărțirea apelor. Adică apa industrială sau menajeră circulă printr-o casetă în subteran, în vreme ce deasupra sunt apele curate ale râului într-o nouă albie betonată. Câteva zile mai târziu, de-a lungul celor 10 km ai Dâmboviței între Ciurel și Vitan își fac apariția muncitorii care încep să realizeze cele „două râuri suprapuse.” Pe 28 septembrie 1985 se deschide la Ciurel Șantierul Național al Tineretului unde vin brigadieri din toată țara pentru a amenaja lacul Dâmbovița. Sunt în general tineri scoși din producție sau de la școală, în cicluri de câte două luni, cu program de lagăr de muncă (stau în campus, au program fix de muncă și cifre de plan, nu au voie în oraș) .„Pe marele șantier s-a muncit fără întrerupere, zi și noapte, indiferent de condițiile meteorologice”. În 21 august 1986 (adică în cinstea zilei de 23 August, cum ar veni) „apele râului pătrund pe fundul imensei albii a lacului Dâmbovița, locul de unde cea mai iubită apă a bucureștenilor își va începe noul itinerar din inima Capitalei.” Lacul are o suprafață de 220 ha, o capacitate de 20 milioane m³ de apă și o adâncime maximă de 10 m. Ceaușescu veghea de aproape și a vizitat neobosit lucrările (a fost prezent pe șantierul de amenajare de peste 120 de ori). La 31 martie 1987 se dădea în folosință primul tronson al amenajării cu o lungime de circa 3,2 km, adică de la Ciure, la Podul Eroilor. Nimic nu a stat în calea constructorilor și au făcut măcel prin conductele de canalizare, apă, electricitate, telefoane, gaze a căror schemă/hartă nu o avea nimeni. Au fost nevoiți să le refacă și să le redirecționeze pe toate. Apoi în 4 decembrie 1987, în cinstea Conferinței naționale PCR, constructorii au încheiat lucrările la ultimul tronson (Mihai Bravu – Vitan Bârzești). Dar lucrul nu s-a încheiat. Brigadieri trec la construcția unui alt tronson de opt kilometri între Vitan și Glina și, pe traseu, Șantierul Tineretului lucrează un alt lac de acumulare, Lacul Văcărești care ocupă o suprafață de 150 de hectare și are o capacitate de 10 milioane de m³. În august 1988 încep lucrările la portul Glina. Construcția trebuie realizată simultan cu tronsonul de canal Vitan-Glina. În mai 1989 constructorii raportează că au încheiat lucrările de amenajare în zona portului Glina. Acesta ocupă opt hectare iar luciul de apă are ok adâncime de 3,5 m. Mai sunt lucrări adiacente în curs de realizare: nodul hidrotehnic Tânganu, podul rutier de la Glina, amenajarea unei noi albii cu o lățime de 70 de m și o adâncime de max 3,5 m. De asemenea, se lucra intens la amenajarea râului Colentina pe o lungime de doi km de la lacul Cernica, până la confluența cu Dâmbovița. Reporterul încheie cumva extatic și apoteotic: „Am încercat să refacem din amonte în aval noul drum al Dâmboviței prin inima Capitalei, Un vis mai vechi a devenit realitate. El se datorește tovarășului Nicolae Ceaușescu (...) din a cărui inițiativă s-a declanșat ofensiva de anvergură de făurire a unui nou destin bătrânului râu bucureștean. Noua Dâmboviță înseamnă cutezanță, îndrăzneală și inteligență, forță creatoare, pasiune, hărnicia și sudoarea frunților a mii de constructori, a zeci de mii de cetățeni ai Bucureștiului. O grandioasă ctitorie, durată pentru cei de azi și pentru generațiile viitoare în cea mai strălucită epocă a istoriei noastre, Epoca Nicolae Ceaușescu.”

E toamnă iar, și iar se numără bobocii hipertrofici ai agriculturii socialiste: la cartofii de toamnă se sparg recorduri peste recorduri. La CAP Tușnad s-au făcut 67,24 tone/ha. Tot în Harghita, la CAP Cozmeni producția raportată a fost de 66,327 tone/ha. În Bihor, aceleași cifre uriașe (aproape de recordurile mondiale). La CAP Tarcea, 67,15 tone/ha. La CAP Diosig, 66,23 tone/ha. Dar recordul absolut e înregistrat la Arad unde CAP Măderat raportează că a obținut 85,37 tone/ha. În județul Vrancea, la IAS Măicănești producția e cam tot pe-acolo: 85,11 tone/ha. Teleormanul nu se lasă mai prejos. IAS Turnu Măgurele raportează 83,2 tone la hectar. Și la soia producția raportată în general de telegramele triumfătoare trimise lui Ceaușescu este uneori de două ori mai mare decât media producției altor agriculturi. În Argeș, CAP Slobozia raportează 5,25 tone/ha. În Vâlcea, CAP Voicești a raportat 5,2 tone/ha. La floarea-soarelui producțiile sunt, de asemenea, fantastice. În Timiș, la IAS Sânnicolau Mare, 5,91 tone/ha și la CAP Ghilad, 5,89 tone/ha. În Satu Mare la CAP Culciu, 5,825 tone/ha. În Bihor, la CAP Episcopia Bihor, 5,675 tone/ha etc. Producția de floarea-soarelui de anul trecut când România a fost pe primul loc în agricultura UE a fost de 2,9 tone/ha (amănunte aici, unde sunt și alte statistici interesante). În telegrama adresată lui Ceaușescu se spune că „forțele umane și mecanice din aceste unități sunt concentrate la strângerea și valorificarea superioară a legumelor și fructelor, recoltarea și depozitarea unor cantități cât mai mari de furaje, eliberarea suprafețelor de resturile vegetale ” și alte munci de sezon. Oamenii muncii, agricultori sau doar locuitori din zone agricole, „se angajează să acționeze cu fermitate, în spirit revoluționar, pentru a obține cele mai bune rezultate în toate sectoarele de producție agricolă” ca să întâmpine cum se cade marele eveniment, Congresul XIV.

România liberă explică, sub semnătura prof, universitar dr. Gheorghe P. Apostol, de ce învățământul este „o importantă forță de producție a societății noastre”. În primul și cel mai important rând pentru că s-a generalizat învățământul de 12 ani, după cum anunțase Ceaușescu și în cincinalul 1991-1995 învățământul va asigura pregătirea profesională a aproape două milioane de persoane iar la cursurile de reciclare vor participa peste 3,2 milioane de persoane anual. „Documentele pentru Congresul XIV al PCR pun un accent deosebit pe educarea militant-revoluționară a elevilor și studenților” pe dezvoltarea „la toți tinerii” a iubirii față de patrie, partid și popor, trăsăturile patriotismului și umanismului socialist, un spirit de înaltă responsabilitate comunistă și cetățenească, de angajare activă, revoluționară în muncă, în procesul de edificare a noii orânduiri,” după cum spunea Elena Ceaușescu la Plenara Consiliului Național al Științei (noiembrie, 1988). Pentru ca fluxul de elevi și absolvenți să corespundă „dezvoltării economico-sociale” a țării, ponderea învățământului superior tehnic, a celui agricol și economic a crescut la 80% la nivelul populației universitare față de 60% cât era în anul școlar 1965-1966, anul unu al noii ordini sociale și economice românești (era anul Congresului IX). În toată perioada din primul an al regimului ceaușist și cel de-al 24-lea școala românească a format pentru toate domeniile de activitate economico-socială peste 3,4 milioane de muncitori și maiștri și peste 625 de mii de specialiști cu pregătire superioară. „În prezent, preocuparea fundamentală a învățământului este de a realiza, așa cum subliniază secretarul general al partidului, o adevărată revoluție în nivelul profesional, științific, tehnic și cultural al pregătirii cadrelor, precum și în mentalitatea, în felul de a gândi al oamenilor.” Date fiind imperativele revoluției tehnico-științifice contemporane, „învățământul a devenit ca și știința și în strânsă legătură cu ea, o importantă forță de producție a societății noastre.” Integrarea educației cu cercetarea și producția, rodul concepției lui Ceaușescu, a devenit o realitate, „un proces complex, profund revoluționar.” Gheorghe P. Apostol, înalt funcționar în Ministerul Educației, profesor la ASE, nu este același cu stalinistul Gheorghe Apostol, semnatar al Scrisorii celor 6. Scrie singur sau în colaborare ante și post-Revoluție manuale de economie (Capitalismul contemporan, 1973, Circuitul economic mondial. Noua ordine economică internațională, 1977, Interdependențe economice internaționale, 2000 etc.), adaptându-și ca mulți alții discursul vituperant anticapitalist la cerințele economiei de piață.

Arhitectul Gheorghe Leahu scrie în Jurnalul său: „Mari evenimente politico-sociale se petrec în Ungaria pluripartidă, în Polonia, unde noul guvern e dominat de reprezentanții Solidarității, în URSS unde au loc mari mișcări de democratizare și de câștigare a drepturilor național în Țările Baltice și mai ales în Moldova zisă sovietică, în Basarabia, în Chișinăul meu natal. La noi nu se suflă nicio vorbă Toate buletinele încep stupid, cu enumerarea telegramelor trimise de CAP-uri care au realizat anul acesta recolta mari de floarea-soarelui, porumb, cartofi etc. Ceea ce-i un aspect revoltător în transmisiile noastre este faptul că li se impune și copiilor, din ce în ce mai pregnant, să-i proslăvească în cuvinte nemaiîntâlnite în nicio limbă de ple glob pe ei doi, osanale, adulații, mulțumiri, cântate de coruri, recitate de copii nevinovați cu voci de îngeri ce cântă Epoca, geniile, mulțumindu-le pentru viața pe care o duc. (...) Nu știu ce se întâmplă, cum reacționează România la viața de lagăr pe care o trăim, dar ceva se întâmplă, Pretutindeni, în orice zi, patrulează pe străzile Capitalei, în piețele agroalimentare, în gări, în preajma stațiilor de metrou sute de polițiști în uniformă. Alte mii civili păzesc totul. ”

La Campionatul mondial de canotaj academic care se desfășura la Bled în Iugoslavia, echipele României obțin trei medalii de aur, trei de argint și una de bronz.Aurul a fost obținut la proba de schif 4 plus 1 masculin, la schif simplu (Elisabeta Lipă) și la schif opt plus 1 feminin. La dublu vâsle și la dublu rame (ambele probe feminine) au fost obținute medaliile de argint. De asemeni, argint s-a obținut și la schif 2 plus1 masculin. Medalia de bronz a fost câștigată la proba de schif 4 fără cârmaci feminin. În campionatul de fotbal intern, Dinamo bătea Steaua la ea acasă cu 0-3. Universitatea Craiova dispunea de Victoria București cu 1 la 0.

Vor să corespondeze Steluța Stanca (18 ani) din Timișoara pe teme muzicale (A. Similea, Marian Nistor, Savoy), despre discuri, interviuri, schimb de ilustrate cu cei doi cântăreți; Iosif Tamas (19 ani) ar vrea să știe mai multe despre formațiile muzicale Holograf, REM, Yes, Triumph, despre istoria muzicii rock, matematică, fizică, diverse. Marilena Melinte (20 ani) vrea să corespondeze și ea pe teme muzical (A. Similea, Modern Talking, frații Arghirov, C.C. Catch), poezie, literatură, modă, diverse. Iar Daniela-Manuela Lupu (18 ani, Bacău) ar vrea și ea să schimbe impresii despre Șt. Hrușcă, Sabrina, C. C. Catch, sport (U Craiova), geografie, literatură, rebus. Călin Gorea e atras de film ( R. De Niro, Al. Pacino, N. Kinski), teatru (T. Mazilu, H. Lovinescu, D. R. Popescu, Sartre), artă modernă, psihologie, sociologie, diverse altele. Ciprian Râmniceanu vrea să afle și părerea altora despre muzica heavy și speed metal pe care o ascultă, mai precis Metallica și Manowar.

În topul de muzică publicat de Andrei Partoș în revista Săptămâna a lui E. Barbu și C. V. Tudor, la secția română, pe primul loc este Loredana Groza cu Un buchet de trandafiri. Este urmată de Mircea Baniciu cu La început de drum. Pe locul trei este Gabriel Cotabiță, cu Viață, viață. Apoi pe următoarele trei locuri Carmen Mureșan (Nu crede în uitare), Ducu Bertzi (Floare de colț) și Angela Similea (Ultimul tramvai). La secția de muzică străină pe primul loc al topului este Simply Red cu If You Don't Know Me By Now. Urmează Tanita Tikaram cu Twist In My Sobriety și Madonna cu Express Yourself. Pe următoarele trei locuri, Paula Abdul (Forever Your Girl), Kylie Minogue (Hand On Your Heart) și Sam Brown (Can I Get a Witness). La secția de muzică populară pe primul loc este Floricica Baciu cu Mult mă-ntreabă mândra lună. Pe doi Alexandru Pugna cu Plogul patru boi îl trag. Apoi Pavel Boroancă (Cine-o zis întâi doina), Maria Tudor (Moața-i cu iie și flori) și Vasile Zidaru (Teleormane, Teleormane).

Moare Traian Ionescu Niscov, lector al Universității din Praga, cercetător principal la Institutul de Istorie al Academiei, traducător de documente de slavistică și autor de cărți de istorie. Moare Constantin Lungu, comandant adjunct al Aeroportului Otopeni. Se fac angajări: „IAPL Amzei cu sediul în București, încadrează de urgență paznic, cu respectarea condițiilor de studii și vechime prevăzute de Legea 12/1971 precum și cu domiciliul stabil în București”; „Biblioteca Municipală M. Sadoveanu cu sediul în str. Nikos Beloiannis nr.4, sect 1, încadrează urgent în condițiile prevăzute de legea 12, conducător auto, mecanic, posesor carnet de conducere literele B, C, D, absolvent liceu, cu domiciliul stabil în București”; „Fochiști, încadrăm cu convenție pentru centrală termică de bloc. Adresați biroul administrație, Calea Victoriei 32-34, sc. B, parter”; „Căutăm femeie cu experiență supraveghere fetițe cinci ani jumătate și doi ani jumătate, zona Văcărești – Abator”; „Îngrijesc copil sau bolnav”; „Biocosmetică (terapia frumuseții) tratează biologic transdermal intensiv toate tipurile de tenuri inclusiv acneea. Cabinet autorizat”

De vânzare: „Sufragerie completă, mobilă hol și ladă dormitor, toate stil Florentin”; „Casă zece camere, dependințe, gaze, singur curte, garaj, zona Radiodifuziune”; „Monument funerar vând urgent”; „Șifonier Solca, frigider Fram nou, aerotermă”; „Canapea extensibilă cu fotolii, scaune tapițate, televizor Sport, joc TV, sistem Atari cu joystickuri și 23 casete cu 32 jocuri color, lunetă 20x50”; „Sufragerie stil vechi, oglindă, birou, lucre, mașină de cusut”; „Dormitor pat dublu, covoare, carpete, haină piele, palton bărbătesc 50, cojoc damă 48, haină mouton dore, mașină cusut picior Singer, mașină cusut mână, toate stare bună”; „Dormitor, bufet, lustre bronz, scaune, pendulă, toate stil, calorifer electric, vergele scară alamă”; „Dacia 1410 Sport, cameră tineret, carpete, masă externsibilă, scaune, canapea, rafturi pentru cărți, aspirator Ural, ramă foto, radiocasetofon Fisher, haină piele 50”; „Televizor Sport, aspirator, covoare, carpete, căruț invalid, radiator electric, vioară concert, îmbrăcăminte, încălțăminte, mohair, damasc, blănuri, fulgi, cosmetice, tacâmuri”; „Casetofon mono Minett, capete rezervă, casete audio, videocasete sigilate. Cumpăr storcător fructe, râșnită cafea, ceas damă model deosebit, geacă bluejeans 44”; „Cazan încălzire centrală Buderus 6,5 mp, pantalon motociclist talie mare skai”; „Canapea, fotolii, masă 12 persoane, mobilă bucătărie, bibliotecă, aplice, lustre, mașină automată de spălat, covor 3/2”; „Congelator, barcă pneumatică, motocicletă CZ 125 pentru piese, cască integrală, manual service pentru video JVC 140, cort”; „Cojoace damă și bărbătesc. Cumpăr Player și Yalle deosebite.”

La televizor programul începe la ora 19.00. La 19.25, Ctitorii ale Epocii de aur. Un fluviu nou într-o nouă geografie. La 19.45, Știința pentru toți. La 20.10, Tezaur folcloric. La 20.40, În dezbatere – Documentele pentru Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român. Sporirea mai puternică a rentabilității activității productive. La 21.00, Programul de organizare și modernizare a localităților țării. La 21.20, Din lumea capitalului. Documentar. La 21.35, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie! Versuri patriotice, revoluționare. La 21.50, Telejurnalul de noapte. Emisiunea se închide la ora 22.00.