Joi 14 decembrie 1989
Soarele răsare la ora 7.44 și apune la ora 16.36. Vremea se încălzește în toate regiunile țării. Cer temporar noros, ninsoare, lapoviță și ploaie în vest și sud-vest. În centrul țării se înregistrează, de asemenea, precipitații și sunt condiții pentru polei. Temperaturi minime nocturnă între -8 și +2 grade, mai scăzute în depresiuni. Maximele termice se încadrează între 0 și 9 grade.
Frontul de Salvare Națională/Frontul Popular Român cheamă la manifestații de protest populația Iașiului printr-o Chemare către toți românii de bună credință! Participanții erau chemați la demonstrație în Piața Unirii de unde să se deplaseze în Piața Palatului Culturii. Obiectivul era protestul împotriva terorii și dictaturii ceaușiste. În textul chemării se scria: „A sosit ceasul descătușării noastre. Să punem capăt foamei, frigului, fricii și întunericului care stăpânesc de 25 de ani. Să punem capăt terorii dezlănțuite de dictatura ceaușistă care a dus un popor întreg în pragul deznădejdii. (...) Stă în puterea noastră și numai a noastră să ne eliberăm de cel mai odios jug pe care l-a avut vreodată țara noastră.” După această manifestație, protestatarii erau chemați să vină și sâmbătă 23 decembrie în același loc. Ultima demonstrație urma să aibă loc pe 30 decembrie „când vom cere înlăturarea de la conducerea statului a lui Ceaușescu și a familiei sale. Facem apel la Armată, Miliție și Securitate să dea dovadă de curaj, patriotism și clarviziune politică și să sprijine acțiunea noastră de salvare a acestui neam care este al nostru, al tuturor” În Iași avuseseră loc proteste și în anii precedenți în mediile studențești sau intelectuale. Unul dintre cei mai importanți intelectuali din grupul celor de la Dialog era Dan Petrescu. Acesta a început în octombrie 1989 o greva a foamei împotriva realegerii lui Ceaușescu în fruntea PCR. A luat legătura și cu disidenți din alte orașe ( cu Doina Cornea, de pildă) pentru a i se alătura. I s-a impus domiciliu obligatoriu și a stat, practic, în arest la domiciliu până pe 22 decembrie. Pe lângă cei grupați alături de Dan Petrescu, în Iași se formase o altă grupare în jurul inginerilor Cassian Maria Spiridon și Ștefan Prutianu. Ei considerau că România trebuie să adopte reformele și calea lui Gorbaciov și au creat (ei sau alții cu idei asemănătoare) Frontul Popular Român la sfârșitul lui noiembrie. În primele exemplare ale manifestului oamenii erau chemați la protest la ora 18 însă, întrucât era iarnă și se însera devreme, au stabilit ca ora de convocare să fie 16. Însă nu a fost să fie. Cu câteva zile înainte de manifestație la Iași au venit generalii Coman și Constantin Olteanu care au ordinat ca în ziua cu pricina în piață să fie dispuse mașini de pompieri. Se patrula cu arme la vedere. Pe străduțele lăturalnice erau parcate camioane cu agenți în civil și ei înarmați. Pe de altă parte, în oraș fusese organizat, pare-se intenționat, un campionat de karate, sport pentru privilegiații sistemului de represiune. Este posibil ca la o strigare să se fi strâns de partea autorităților sute de karateka pentru a executa evacuarea pieței. Nu s-a întâmplat nimic. Poate pentru că turiștii sovietici nu mai erau în oraș? Poate că plecaseră la Timișoara! Sau poate că nici nu au existat, de fapt.
La Timișoara sosise scadența. Tribunalul stabilise ca dată ultimă pentru evacuarea lui László Tőkés data de 15 decembrie și deja se strânseseră 30-40 de persoane, enoriași ai Bisericii reformate, care protestau în fața Casei parohiale.Șeful Miliției județene, colonelul Deheleanu, îi raportează lui Radu Bălan, prim-secretarul județului, propunându-i să amâne aplicarea ordinului de evacuare sau chiar să o sisteze.
La București au avut loc lucrările Camerei legislative a consiliilor populare, „expresie a democrației noastre muncitorești-revoluționare” cum se exprimă România liberă. S-au dezbătut orientările și indicațiile de la Congresul XIV și de la cea mai recentă cuvântare a lui Ceaușescu la Plenara comună a CC al PCR, a Biroului Permanent și a birourilor secțiunilor Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale. Ar fi o formă a democrației originale românești: se dezbăteau decizii deja luate doar pentru a fi adoptate post-festum cu unanimitate de voturi. Era doar o altă formă de a da legitimitate „rolului determinant al tovarășului Nicolae Ceaușescu în întregul proces de edificare a României socialiste moderne, în stabilirea direcțiilor fundamentale ale dezvoltării țării, ridicării patriei noastre pe noi culmi de progres și civilizație.”
M. Costea dedică în Scânteia un text ironic admirației și apologiei critice, citând semnatari în revista Vatra sau aiurea care păreau capabili doar de o admirație „exclamativă, interjecțională”, rude bune cu „adorația mistică: încredințat de existența unor cauze inaccesibile, a unor rațiuni superioare și ininteligibile, credinciosul crede fără să cerceteze. În critica literară – ca în oricare alt domeniu! - această atitudine este dezastruoasă, inacceptabilă.” Dacă nu ar fi vorba despre o gazetă supervizată de secția de presă a CC, ne-am putea gândi că textul este o diatribă împotriva cultului personalității pentru că doar acesta „îmbracă forma criticii apologetice, a laudei excesiv colorate de extazul nedemn de natura rațională a oricărui act intelectual.” Autorul ridiculizează uzul și abuzul de cuvinte care exprimă extazul ( beatitudinea, beatificarea, elevația și transa beatitudinală etc.) spunând că „limbajul acestui comentariu nu este unul critic, adică analitic și disociativ, în stare să întemeieze convingător o judecată de valoare de tip rațional. El aparține, prin laconism pythic și sentențiozitate, unei instanțe oraculare, care nu se simte de nimic obligată să demonstreze, ci să decreteze.” Și continuă tot așa, vorbind parcă tot timpul despre limbajul slugarnic și lipsit de simț critic al lăudătorilor de partid și de stat, considerând această lipsă de discernământ și ploconeală continuă o formă de religiozitate sau mistică a adorației, ceea ce și era cultul personalității. „Exact așa cum se întâmplă în evocata transă extatică: stare de pierdere a voinței în care se află o persoană supusă hipnozei. Comentatorul (bănuim că numele cu care semnează este un pseudonim) îi ironizează pe acești critici spunând că recunoaște în limbajul lor formule aparținând „unor cunoscuți istorici ai credințelor și ideilor religioase ale căror cărți de mare valoare au fost traduse în ultimii ani.” Dar ce valoare critică ar putea avea asemenea maimuțăreli scrise cu o terminologie „ce tinde să devină modă?” Desigur, nicio valoare pentru sunt doar interjecții intelectualiste care nu identifică unicitatea unei opere, ci o înseriază, aliniind-o „unei categorii indefinisabile sub raport estetic prin astfel de mijloace.” Criticul nu face decât să se extazieze steril, învârtind vorbe și sintagme care să sune plăcut-metafizic urechii. „Critica apologetică, intens colorată afectiv, își depășește, prin fervoare, obiectul, ridicându-l în slăvi de neatins.” Cam cum făceau și telegramele, poeziile de primă pagină și discursurile de la diverse plenare cu Ceaușescu.
Muncitorii de pe șantierele navale de la Brăila și Galați transmit că au lăsat la apă două noi nave: cargoul multifuncțional Adjud de 15000 tdw și cargoul Caraș-Severin cu un deplasament de 8500 tdw. Navele, pregătite acum să plece la drum, erau echipate cu instalații de bord și de manevră moderne. Flota românească dispunea de 275 de nave de diverse tonaje însumând o capacitate de transport de 5,3 milioane tone. Indicele de utilizare, se spune, ar fi crescut în 1989 cu 10%, cu 2,6 milione de tone mai mult decât cu un an înainte.
Uteciștii fac, în continuare, muncă patriotică. Tinerii de la Întreprinderea mecanică Roman promit să realizeze cu două săptămâni mai devreme două strunguri paralele care urmau să fie exportate. La Antrepriza Construcții montaj din Piatra Neamț uteciștii au realizat în cadrul unei Săptămâni record în lucrările în construcții, finisajul în cinci apartamente, structura de rezistență a patru apartamente și au pregătit elementele prefabricate pentru alte trei apartamente. La Centrul de creație și cultură socialistă Cântarea României pentru tineret din Piatra Neamț a avut loc, sub titlul de Tinerii omagiază patria și partidul, o seară de muzică și poezie patriotică. Evenimentul a fost dedicat Congresului XIV. Comitetul UTC de la Întreprinderea de celuloză, hârtie și cartoane Piatra Neamț a inițiat, în cadrul inițiativei Utilajul folosit la capacitatea maximă, acțiuni pentru realizarea suplimentară a 170 de tone de hârtie pergaminată. La Târgul Neamț comitetul UTC de la Întreprinderea Volvatir a organizat o seară de muzică și poezie sub genericul „Trăim în miezul unui ev aprins.”
Ioana Greceanu, de pe strada Dr. Marcovici, București, laudă autoritățile locale că au pus în anumite locuri în oraș containere pentru reciclare „în ajutorul cetățenilor care au în gospodărie diferite obiecte ce nu le mai sunt de folos.” Ce te faci însă atunci când obiectele sunt greu de clintit din loc și nu pot fi duse la punctele de reciclare? „Iată de pildă în curtea imobilului unde locuiesc se află aruncate două căzi de baie din fontă, precum și alte obiecte pe care nu putem să le mișcăm din loc.” Mai toți locatarii imobilului sunt vârstnici și nu au putere să se lupte cu ele. „Suntem dispuși a plăti și transportul lor dacă e necesar, dar numai să vină o mașină să le ridice de aici”. Altminteri riscă să facă Revelionul cu două căzi imense de fontă în curtea și-așa cam strâmtă a blocului. Asociația de locatari din Armata Poporului nr. 16 are alte probleme: la parterul blocului se află nenumărate magazine, alimentara, gostat, electrocasnice și dacă înainte vreme, atunci când au fost deschise, aveau cărucioare cu care-și transportau marfa și o făceau cu o minimă grijă față de locatari, acum începeau să răstoarne navete cu sticle încă de la cinci dimineața dându-le dureri de cap oamenilor care voiau să se odihnească. „Comitetul asociației noastre a luat legătura cu conducerea unităților respective însă fără niciun rezultat. Cui să ne mai adresăm?” se întreabă patetic și retoric.
Mama poetului Nichita Stănescu amintește cu aceeași durere că pe 13 decembrie se împlinesc 6 ani de la pierderea celui mai iubit și minunat fiu.
De vânzare: „Video Rossini stereo, rotisor, haină blană bizam”; „Chitară electrică Atlas, magnetofon stereo Majak, bibliotecă metalică, videocasete”; „Frigider și carpetă persan perete 180/130 cm”; „Aragaz nou, ramă fotoelectrică, magnetofon B 115, obiectiv foto Pentacon 2,8x29 nou”; „Covor manual, jachetă bizam, guler, căciulă nurcă, căciulă bărbătească vidră, noi, îmbrăcăminte, casete engleză”; „Grundig Supercolor, picup laser, videodiscuri, diverse obiecte decorative vechi, câine Dog, proiector 16 mm profesional, trening Adidas 46-48. Cumpăr teleproiector, televizor monitor”; „Pianină concert engleză cu moderator, excepțională. Aștept provincia”; „30 blănițe iepuri argăsite. Cumpăr pompă stropit pomi.”; „Blană leopard, blană nutria, noi, Dacia 1300, perfectă stare, sufragerie lemn de stejar”; „Picup, telefoane, cablu electric, scaune, măsuțe, fier-cărbuni, pantograf, piese Skoda, trusă Richter, tehnice, casnice, îmbrăcăminte, încălțăminte bărbați – damă”
Se cumpără: „Calorifer electric, televizor Sport, masă sticlă Stirex”; „Televizor color, calorifer electric, telefon memorie și boxe auto”; „Videorecorder Național NVL 15 – 25 sigilat cizme damă deosebite, congelator și frigider noi”; „Videocasete sigilate, ceas electronic de perete (preferabil Citizen, Seiko), cleron Dacia 1300, jachetă fâș modernă 54-56”; „Urgent dormitor franțuzesc Louis XV, în stare excepțională, ac de cravată deosebit cu pietricică”; „Plafonieră, obiecte din sticlă franțuzească semnată, porțelan unicat și câine de rasă. Aștept provincia”
La Opera Română se cântă Romeo și Julieta. La Teatrul de Operetă: Văduva veselă. La Ateneu, Concert vocal simfonic. Dirijor Cristian Mandeal. Solist Sorin Petrescu. La Sala Radio, Concertul Orchestrei simfonice a Radioteleviziunii. Dirijor Ludovic Baci. Soliști Emil Iurașcu și Adriana Winkler. În Sala Mare a Teatrului Național se joacă Moștenirea. În Sala Atelier, Între patru ochi. La Bulandra sala din bul. Schitu Măgureanu, Secretul familiei Posket. În Sala Studio a teatrului se joacă Dimineața pierdută. La Teatrul Mic pe afiș Cameristele. La Teatrul Foarte Mic, Bărbații și femeile. La Nottara în Sala Magheru se joacă Taifun. În Sala Studio se joacă la ora 14 Sculptură în os și la 18.30, Pensiunea d-nei Olimpia. La Studioul de teatru Casandra pe afiș este Cadrilul ( Bună seara, domnule Wilde). La Teatrul Tănase, în sala Savoy se joacă Savoy, Savoy iar în sala Victoria, Cavalcada râsului.
În cinematografe rulează Există joi; Enigmele se explică în zori; Nea Mărin miliardar; Cei care plătesc cu viața; Un studio în căutarea unei vedete; Un comisar acuză; Rochia albă de dantelă; Vânătorul de senzații; Fără prieteni; Nu e ușor cu bărbații; Potopul III-IV; Miss Arizona; O seară de iarnă la Gagra; Ultima ninsoare.
La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnal. Înfăptuim hotărârile marelui forum al comuniștilor români! La 19.25, Epoca Nicolae Ceaușescu-timp al marilor transformări revoluționare. La 19.40 Laureați ai Festivalului național Cântarea României. La 20.05, Agricultura – programe prioritare. Tehnologii intensive – producții zootehnice la nivelul obiectivelor noii revoluții agrare. La 20.25, Hotărârile Congresului al XIV PCR – la temelia perfecționării învățământului românesc. Documentele Congresului al XIV-lea – la temelia învățământului de toate gradele. La 20.45, Film artistic în serial Punctul fără întoarcere. Producția a studiourilor sovietice 1985. La 21.50 Telejurnal. Programul se închide la ora 22.00