Miercuri 16 august 1989
Soarele răsare la ora 6.20 și apune la ora 20.19. Vreme călduroasă, chiar caniculară pe alocuri în sud și vest. Cer mai mult senin. Maxime termice de 27-37 de grade. Temperaturile minime nocturne se încadrează între 12 și 22 de grade.
Manea Mănescu semnează un lung text despre 23 August, „epopeea eroică înfăptuită cu înflăcărat patriotism de întregul popor, unit sub steagul atotbiruitor al PCR”, deschizând „ era nouă de progres și civilizație, ce a schimbat în mod radical structura economică și socială din societatea românească.” Dar și mai important e că 23 August „proiectează pe ecranul luminos al revoluției și construcției socialiste personalitatea legendară a tovarășului Nicolae Ceaușescu, tribun al poporului care de 60 de ani se identifică în mod decisiv cu momentele fundamentale din istoria contemporană”. Totul e titanic, genial, curajos, dârz, nemaiîntâlnit la șeful lui Mănescu. A apărut providențial, când țara avea nevoie de el căci „în perioada interbelică, numeroase contradicții, dintre care multe erau antagoniste, se manifestau activ în viața economică, politică și socială din patria noastră”. Din criză s-a ieșit pe spinarea exploatării omului de către om iar „marile monopoluri imperialiste străine ce acaparau tot mai mult economia națională, împreună cu clasele asupritoare interne contribuiau activ, pe fondul proprietății private asupra mijloacelor de producție, la înrăutățirea condițiilor de muncă și de viață ale maselor populare.” PCR a fost soluția și atunci ar fi fost, spune Mănescu, momentul în care s-au manifestat calitățile excepționale, politice și organizatorice ale lui Ceaușescu. Istoria pare o imensă scenă a cărei unică funcție este să arate cât e Ceaușescu de excepțional. El a manifestat „intransigență și fermitate revoluționară în asigurarea elaborării politicii juste, realiste a partidului nostru, în conformitate cu interesele supreme ale clasei muncitoare, ale poporului român cu lupta de eliberare socială și națională.” Tot prin voința poporului „s-au constituit primul guvern muncitoresc-țărănesc și primul parlament democratic din istoria patriei, Înlăturarea monarhiei – care polariza în jurul său cercurile reacționare – proclamarea Republicii, ce împlinea visul revoluționarilor români, au constituit momentul trecerii la făurirea unei orânduiri superioare, a demnității umane, a muncii și vieții libere – socialismul.” Și continuă tot așa, pe încă patru coloane de osanale aduse lui Ceaușescu și consoartei sale, motorul în doi timpi al revoluției și progresului.
A fost adunare festivă pentru a celebra Ziua presei române. Organizatori au fost cei de la Consiliul ziariștilor și a avut ca invitați gazetari din presa centrală, tipografi, reprezentanți ai unor organizații de masă și obștești. Agerpres informează că au fost prezentate comunicări iar în cadrul simpozionului desfășurat cu această ocazie s-a vorbit despre semnificația evenimentului și despre responsabilitățile pe care le au presa, ziariștii „în unirea eforturilor creatoare ale tuturor oamenilor muncii, în mobilizarea lor și mai puternică în vederea transpunerii în viață a programului partidului”. Entuziasmați, nu-și puteau încheia reuniunea fără a-i trimite o telegramă lui Ceaușescu în care-i transmit lui Ceaușescu„ strălucitor conducător de geniu al strategiei revoluționare a partidului, proeminentă personalitate politică a lumii contemporane (...) cele mai alese sentimente de profundă dragoste și prețuire, de nețărmurită stimă și recunoștință pentru activitatea pe care o desfășurați de aproape șase decenii” etc. și-i promit că vor acționa cu toată răspunderea pentru ca „presa, radioul și televiziunea să-i îmbunătățească activitatea, mărindu-și contribuția la unirea eforturilor întreii națiuni în înfăptuirea neabătută a programelor de dezvoltare economico-socială, în construcția socialismului și comunismului în România.” Și pentru că știu că unirea în jurul partidului, a lui Ceaușescu face puterea și reprezintă „garanția înfăptuirii neabătute a Programului partidului” și de aceea nimic nu e mai important pentru gazetari decât să promoveze „cu hotărâre, prin scrisul nostru, marile concepte izvorâte din gândirea dumneavoastră revoluționară, de propășire a României pe calea progresului și civilizației socialiste și comuniste, de asigurare a unui climat de pace și înțelegere între toate popoarele lumii.”
Dan D. Doru, unul dintre gazetarii care au sărbătorit prin muncă Ziua presei române, scrie despre situația disperată a cerșetorilor din orașele americane. Aceștia, susține gazetarul, se găsesc peste tot, la fiecare colț de stradă. O fac cu diverse texte persuasive (căci „mâna întinsă care nu spune o poveste nu primește pomană”): că au nevoie de bani pentru metrou, pâine, bilet de tren în caz de extremă urgență. Sunt atât de mulți, ne explică gazetarul care să transmită de la fața locului atât sunt de exacte amănuntele pe care le dă, pentru că salariile au înghețat. Unii dintre ei trec de la cerșit la criminalitate. „În anumite locuri s-a ajuns la o așa-zisă taxă de trecere pentru a fi în siguranță.” Concluzia patetică a gazetarului este că bogații ar trebui să aibă ferestre mai larg deschise pentru a auzi strigătele celor aflați în mizerie jos în stradă.
Uteciștii prestează în continuare muncă patriotică forțată. În cadrul Săptămânii record în producție și calitate, mai bine de 240 de tineri de la Întreprinderea Electroputere din Craiova au realizat 35 de transformatoare, 3 șasiuri pentru locomotive, un strung automat, trei electrocare. La mina Cavnic, în sect 1, uteciștii au au excavat 100 de m3, de minereu complex și promit să colecteze materiale refolosibile în valoare de 95 de mii de lei. Brigada de tineret de la Întreprinderea Mecanică Plopeni a realizat reparații capitale la două mașini-unelte, o instalație hidraulică, șase dispozitive de îndoi și șase cilindri ATLAS. La întreprinderea bucureșteană 23 August, brigada de tineret a realizat două seturi de rame boghiuri, piese și subansamble în valoare de peste 30 de mii de lei.
Centrul de fizică a Pământului și seismologie a anunțat că pe 15 august la 7.15 și 21 de secunde s-a produs în regiunea Vrancea la 110 km adâncime, un cutremur cu intensitatea în zona epicentrală de IV-V grade pe scara Mercalli. La București, intensitatea lui a fost de III. Nu s-au produs pagube materiale.
Se fac angajări: „Teatrul Liric Craiova organizează pe 7 septembrie ora 10 concurs în vederea ocupării următoarelor posturi: regizor artistic, dirijor, referent muzical literar, corepetitor, soliști vocali (soprană, tenor, subretă), solistă balet, instrumentiști (violă, contrabas, harpă) balerini (corp ansamblu) fete-băieți, doi coriști”; „Centrala Vinificării, Băuturilor diferite și produselor spirtuoase încadrează personal cu domiciliu stabil în București la secția de proiectare economist cu probleme de retribuirea muncii și Oficiul de calcul programator pentru sistemul I.102”
De vânzare: „Videorecorder Intervision telecomandă infraroșii, tele jocuri electronice Gama 2600, discuri (rock, folk, pop) joc Telemacht, casete video, ceasuri electronice mână, casă bani, sacunde banchetă Dacia 1300, fotolii tapițate, balansoar, Trabant Combi, pat tineret”; „Derulator, casetă șters, set cablu, walkman, calculator, alimentator 3-12 V, ceas Citizen, încărcător 1,5 V, ceas copil, trusă machiaj, lustră bronz”; „Barcă cu pânze”; „Chinchilla pentru reproducție. Aștept provincia”; „Șifonier triplu negru, mobilă tineret Brândușa, televizor Sport 262, jocuri, căciulă blană, haină bărbătească piele 48, cazan aramă, haină lucru, pantaloni damă 42-44”; „Toaletă lemn curbat, aragaz voiaj, butelie 5 l, bormașină electrică, pled electric, podoabe deosebite. Cumpăr cojoc gri”; „Călimară marmură, două recipiente bronz pentru cerneală, două samovare piedestal marmură, statuie marmură, stilou Parker”
Se cumpără: „Scurtă bărbătească piele 50-52, blue jeans 48, ceas marcă consacrată”, „Televizor color, pantaloni blue jeans culori deschise 48, adidași 42”: „Mașină de tricotat electronică sau cartelă, folosită ori cu defect recuperabil”; „Aragaz deosebit, de calitate, cu sau fără aprindere automată, aspirator rotund, puternic, espadrile cu toc (numai originale) nr.37, pantaloni bufanți 44, toate stare perfectă”; „Calorifer electric în stare nouă”; „Vaillant gaze, chiuvetă inox două cuve, combină frigorifică absolut noi, salon și birou Biedermeier sau Maria Tereza, eventual piese, galerii alamă, obiecte de decor colecție stil, Telecolor tub defect”
În Rotonda Ateneului Român are loc concertul Laureați ai Festivalului național Cântarea României: Ion Ivan-Roncea (harpă). Teatrul Mic continuă spectacolele de sunet și lumină în Grădina Cișmigiu, Rotonda scriitorilor, cu Cântăm România de azi. Teatrul Giulești are pe afiș Milionarul sărac, la sala Majestic. Teatrul satiric-muzical Constantin Tănase are, la Grădina de vară Boema spectacolul Bună seara, Boema! La Teatrul Țăndărică, Sala Victoria, se joacă Aventuri cu Scufița roșie” Ansamblul artistic Rapsodia Româna are pe afiș Meridiane folclorice.
La cinematografe se joacă: Cale liberă; Flori de gheață; Evadarea; Uimitoarele aventuri ale mușchetarilor; Serata; Martori dispăruți; Maria și marea; Păstrează-mă doar pentru tine; O zi la București; Ciclul de filme: Filmul românesc – cronică vie a marilor prefaceri înfăptuite în anii Revoluției și construcției socialiste –sub semnul marilor împliniri; Noi, cei din linia întâi; Nava lui Yang; De la literatură la film; Columna; Luna filmului pentru pace: Trenul; Porțile albastre ale orașului; Felix și „lupul”
La televizor programul începe la ora 19 cu Telejurnal. În întâmpinarea marii noastre sărbători naționale. La 19.25, Tezele pentru Congresul al XIV-lea al partidului – magistrală sinteză a dezvoltării istorice a României, a prezentului și viitorului socialist și comunist al patriei. Partidul unic al clasei muncitoare și întărirea unității de monolit a poporului – necesitate istorică obiectivă. Documentar. La 19.50, Trăim decenii de împliniri mărețe. Versuri și cântece patriotice, revoluționare. La 20.15 Industria-programe prioritare, În spiritul sarcinilor subliniate de tovarășul Nicolae Ceaușescu La 20.35, Teatru Tv, Passacaglia, de Titus Popovici Spectacol realizat în colaborare cu Teatrul Lucia Sturdza Bulandra. Interpretează Ion Besoiu, Marcel Iureș, Mariana Buruiană, Ion Cocieru etc. Regia artistică Eugen Tudoran. Ultima parte. La 21.30, Columnele demnității românești. 23 August 1944 – 23 August 1989. Tinerii – participanți activi și beneficiari direcți ai mărețelor înfăptuiri ale națiunii noastre socialiste, al dreptului de a învăța și de a se pregăti pentru viață, de a avea un loc de muncă garantat. La 21.50, Telejurnal. Emisiunea se închide la ora 22.00.
Columna (1968) este un film regizat de Mircea Drăgan pe baza unui scenariu scris de Titus Popovici. Este o coproducție română-est-germană la care se adaugă obscuri câțiva actori italieni. Filmul este o fantezie istorică de un protocronism care pare azi hilar (se agită însemne dacice, vedem Sfinxul din Bucegi și cetăți dacice anacronice) filmul neavând aproape nicio legătură cu realitatea deși pretinde să se sprijină pe Dio Cassius, Iordanes, satirele lui Juvenal și exploatează artistic basoreliefurile de pe Tropaeum Traiani și Columna lui Traian din Forumul Roman. Este un Conan Barbarul românesc care a reușit să treacă prin toate examenele critice și autocritice al Consiliului culturii fiind mereu actual în vremea naționalismului agresiv comunist care ținea la mitul unei Dacii care-i colonizează moral pe romani, care dă o lecție de curaj și demnitate Imperiului Roman și rezistă neclintită invadatorilor căci după cum spunea în film Decebal (Amza Pellea) „Atâta timp cât mă voi putea mișca, atâta timp cât va mai fi un singur dac care vrea să trăiască liber, ne vom bate pentru acest pământ bun și frumos. Dacă nu mai avem cetăți, ne vom bate în ruinele lor. Și cât va mai fi o singură palmă de pământ ple care să putem sta în picioare, ne vom bate pentru palma aceea.” Replici scrise în cabinetul de propagandă al CC. În film se găsesc de toate: și patriotism, și rezistență, și trădare, și propagandă, și pacea între popoare, și pacifism magnanim, și figuri tutelare, patronale (Traian, Decebal), clasa muncitoare (soldații romani proletarizați și puși să facă munci grele în construcții), și clasa țărănească a dacilor care prind iepuri prin păduri și beau apă din izvor, ridicând imnuri naturii și țării frumoase pe care trebuie s-o apere de invadatori chiar de ar fi să-i dea viața. Sunt chiar și niște intelectuali, deghizați în preoți și profeți daci. Acțiunea pornește de la al doilea război dacic iar filmul are două părți care tratează, foarte original, războiul și pacea. A fost propus la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin de cineaștii români care sunt singurii care l-au băgat în seamă. Filmul reprezintă cea de-a doua gemă dacopată a propagandei istorice a lui Ceaușescu. Primul film de acest tip a fost Dacii (1967, regie Sergiu Nicolaescu pe un scenariu tot de Titus Popovici), și acesta o coproducție și debutul regizoral al lui Sergiu Nicolaescu. Dacii se află pe locul patru în topul celor mai vizionate filme românești în vreme ce Columna este pe locul șapte al topului realizat de Uniunea autorilor și realizatorilor de film din România în 2007. Columna trebuie văzută ca o continuare de vreme ce rolul lui Decebal e jucat în ambele filme de Amza Pellea (preferat de Sergiu Nicolaescu și în rolul lui Mihai Viteazul)