Buletin de știri 16 noiembrie 1989

16 noiembrie 1989

Ceaușescu e iritat. La doi ani de la revoltele muncitorești din Brașov și cu doar cinci zile înainte de Congresul XIV pe care-l voia apogeul vieții sale dedicate revoluției socialiste, în fața mai multor ambasade din țări vecine și prietene de lagăr comunist, se adunaseră manifestanți care protestau împotriva dictaturii sale. Convoacă seara Comitetul Politic Executiv tocmai pentru a vorbi despre „unele manifestări în cinstea Congresului” cum le spune persiflant tovarășilor săi. Manifestațiile au avut loc la Moscova, Budapesta, Berlin și Praga „organizate de grupuri mici (...) dar care sunt elemente, cum spun cei de la Moscova, declasate, fără serviciu, studenți, speculanți și membri ai unor grupări extremiste, sub influență occidentală.” Dar, nu uită să adauge, toate aceste grupuri aveau un numitor comun: emigranții unguri. Sunt manifestări la care se manifestă un caracter antiromânesc”, se cere revizuirea granițelor, sunt tot soiul de Uniuni, Fundații, „de grupuri tot fgelul de derbedei”. Nu-l deranjează doar manifestațiile, dar și că organele de ordine nu au intervenit să disperseze manifestațiile. La Moscova i-au împrăștiat, la Praga miliția a avut unele bâlbe organizatorice, la Budapesta „ca de regulă, au încurajat și au sprijinit aceste manifestări.” Nu sunt niște manifestări, pur și simplu, opinează Ceaușescu, e clar că au legătură cu oficiile de spionaj, cu „agenturile străine și unii apreciază, probabil că este o strânsă legătură între serviciile sovietice și americane.” Apoi, după ce Ion Stoian îi spune slugarnic că Partidul Radical Transnațional, care se pare că organizase manifestațiile, avea sediul la Budapesta, Ceaușescu meditează: Cumva Rusia sovietică devine o filială a Budapestei? Comentează acid noul socialism real de la Kremlin, care spune că se manifestează în numele așa-zisului spirit al libertății, că oamenii au dreptul să-și spună opiniile, „deși este în contradicție cu normele elementare ale dreptului internațional și a acordurilor internaționale.” Vrea să se protesteze, le cere „tovarășilor” să se documenteze ce prevăd normele internaționale, „nu cu relațiile dintre țările socialiste, că nu mai știi care sunt țări socialiste sau care nu sunt țări socialiste, dar cu principiile elementare care trebuie să stea la baza relațiilor între state. Să caracterizeze peste tot aceste manifestări ca fasciste, provocatoare, revizioniste, iredentiste, antiromânești. Își amintește de anul 1968: Le-am mai dat răspunsul în anul 1968, când au avut loc demonstrații, o să le mai dăm și acum răspunsul! (semn că poate nu înțelegem ce a vrut Ceaușescu cu discursul din 1968: pentru el primăvara de la Praga înseamna, de fapt, desființarea modelului unic al socialismului, ceea ce el susținea cu toată tăria.) Oricum, mai spune el, e clar că în spatele acestor manifestări sunt rușii. Nu e prima dată când se întâmplă: înainte rușii interveniseră de teamă că se vor abate de la calea socialistă iar acum „că nu acceptăm întoarcerea la capitalism. Aceleași forțe, aceiași oameni – care de fapt vor să reîmpartă cu americanii sferele de influență!” E clar că au agenți. A fost cândva generalul Șerb „care pe urmă a venit și a recunoscut faptele.” Mai sunt și alții. Trebuie să fie fermi și să lovească fără milă orice act de trădare. Și în China a fost la fel, cică „o revoluție pașnică”. Iar scopul este același, „de a încerca, pe calea așa-zis pașnică, reinstaurarea societății capitaliste, adormind vigilența popoarelor, corupând, făcând promisiuni și recurgând la toate mijloacele și la toate căile.” Încheie satisfăcut: Vedeți ce bine e că am plătit datoria? Ce ne-ar fi frecat ăștia! Trebuie să fim foarte fermi. Bun.” Și-a vărsat ce avea pe suflet, puteau merge la Congres.

Au loc manifestări politico-educative dedicate Congresului XIV pe platformele combinatelor siderurgice de la Hunedoara și Călan, în întreprinderile miniere Lupeni, Petrila, Gurabarza și Certej. S-au ținut simpozioane și mese rotunde despre importanța „marelui forum al comuniștilor pentru dezvoltarea multilaterală a patriei.” Universitatea cultural-științifică din București a organizat la Întreprinderea Vulcan o masă rotundă care a avut ca subiect „Etapele procesului revoluționar de construire și dezvoltare a societății socialiste în România.” La fel și la Întreprinderile Siderma și de sticlă au fost prezentate expunerile: „Democrația muncitorească-revoluționară în România socialistă” și „Pacea, deziderat vital al întregii umanități”. În Brăila la Teatrul Maria Filotti a avut loc deschiderea cursurilor Universității cultural-științifice din municipiu. La Biblioteca județeană Panait Istrati a fost organizată expoziția de carte „Congresul partidului – trepte ale devenirii socialiste a patriei.” În orașul Siret, la Întreprinderea de covoare plușate a avut loc expunerea „Patriotismul revoluționar – valoare fundamentală a conștiinței socialiste” iar la Muzeul de istorie s-a organizat o masă rotundă cu tema „Conștiința socialistă, forța motrice a procesului de transformare revoluționară a societății.”

Dumitru Tinu combate bine în Scânteia explicând de ce politica „cercurilor imperialiste de destabilizare a socialismului” era o politică sortită eșecului. La mijloc era contradicția fundamentală între socialism și capitalism. De fapt, era vorba despre criza lumii capitaliste, fenomen care ducea „la ok accentuare a instabilității și a contradicțiilor pe plan internațional.” Pe acest fundal, s-a declanșat războiul total al cercurilor reacționare împotriva socialismului „urmărind destabilizarea situației din țările socialiste, subminarea socialismului, slăbirea pozițiilor sale pe plan mondial.” Nu fac decât să încerce să întoarcă roata istoriei, profitând de tendințele defetiste din unele țări socialiste. Aceste tentative sunt potențate de faptul că unele țări socialiste au probleme economice iar încercările de a le soluționa sunt greșite. Sunt tentați să-și rezolve crizele cu ajutorul banilor dați de unele organisme financiare internaționale „se organizează o vastă campanie publicitară pentru ajutoare de urgență, se inițiază negocieri pentru reeșalonarea unor datorii, se deschid conturi, subscripții publice... Cu o singură condiție: fondurile oferite să destinate creării de întreprinderi particulare” atentând astfel la proprietatea socialistă, înlocuind o societate întemeiată pe egalitate și dreptate socială. Mai mult ca oricând, spune politrucul de la Scânteia, mai târziu patron al Adevărului și capitalist sadea, „se cer vigilență revoluționară, creșterea combativității față de curentele de gândire reacționare, față de orice atentat la cuceririle socialismului” etc.etc. Pentru aceasta trebuie un atașament „de neclintit față de principiile revoluționare, față de destinele socialismului și păcii.” Soluția ar fi unirea tuturor forțelor progresiste, a statelor socialiste pentru a frâna „aceste tendințe și acțiuni antisocialiste, îndreptate împotriva independenței popoarelor, să asigure succesul luptei pentru dezvoltarea și întărirea socialismului, progresul și afirmarea liberă a tuturor națiunilor.”

Ismail Ahmad, însărcinatul ad-interim cu afaceri la București a dat o recepție cu ocazia primei aniversări a proclamării Statului Palestina. Au participat Ștefan Andrei viceprim-ministru, adjuncți de șefi de secție din CC, înalți funcționari din diverse ministere etc. Oficialul palestinian a ținut și o conferință de presă pentru reprezentanții presei centrale. Le-a vorbit despre lupta poporului palestinian „pentru înfăptuirea aspirațiilor sale legitime, acțiunile și demersurile consacrate convocării în acest scop, cât mai curând posibil, a unei conferințe internaționale ” sub patronaj ONU.

La București se desfășoară „Săptămâna științei și tehnicii pentru tineret”. La Centrul de creație și cultură socialistă Cântarea României al tineretului din sectorul 1 (Modern Club) s-a organizat o Expoziție de creație tehnico-științifică a tineretului bucureștean care nu trebuie să lipsească de pe agendele celor interesați. Săptămâna științei este dedicată Congresului al XIV-lea PCR, eveniment pe care cei 450 000 de uteciști bucureșteni îl așteaptă cu rezultate prestigioase” în domeniul creației și al cercetării, după cum spune Mioara Vergu Iordache în Scânteia tineretului. După cum scrie pe panourile din expoziție, în București sunt peste 25 de mii de tineri specialiști care au preluat pentru rezolvare aproape 500 de teme de cercetare-proiectare și au rezolvat 424. Au avut loc sute de sesiuni de comunicări, au făcut aproape trei sute de invenții și inovații. Sunt doar câteva semne, spune politruca de la Scânteia tineretului, că tinerii au înțeles „romantismul revoluționar al mărețelor obiective pe care Ceaușescu ne cheamă să le înfăptuim spre înflorirea patriei și prosperitatea poporului.” În paralel cu Săptămâna științei tot la București are loc Săptămâna fruntașilor, dedicată și ea Congresului XIV, în cadrul căreia fruntașii sunt invitați la diverse activități: turul Bucureștiului cu vizitarea marilor ctitorii ale Epocii Ceaușescu, vizită la Muzeul de istorie PCR, a mișcării revoluționare și democratice din România, seară cultural-educativă și distractivă etc. În fiecare zi a Săptămânii științei, tinerii Capitalei participă la expuneri, simpozioane, mese rotunde, dezbateri pe teme din cele mai diferite, de pildă: Orientări și direcții de acțiune pentru asigurarea unui nivel înalt de calitate și competitivitate al produselor ca rezultat al activității de cercetare tehnico-științifică” (la Semănătoarea); „Sarcinile organelor și organizațiilor UTC din unitățile de învățământ privind educarea prin muncă și pentru muncă a tineretului școlar și stimularea creației științifice în rândul acestora” (la Liceul industrial Cantemir); „Progrese ale chimiei românești în cincinalul 1986-1990” ( la Institutul de cercetare, proiectare și producție pentru industria anorganică și metale neferoase); „Priorități ale învățământului românesc în Epoca Nicolae Ceaușescu – învățământ – cercetare – producție” (Centrul de creație și cultură socialistă sector 4) etc.etc. „Fiecare dintre aceste acțiuni își vor dovedi rolul formativ-educativ, constituindu-se în reale și utile schimburi de experiență pentru toți tinerii participanți, vor contribui la generalizarea inițiativelor fructuoase” scrie cu optimism revoluționar gazetara.

Echipa de fotbal a României s-a calificat în turneul final al Campionatului mondial care urma să aibă loc anul următor în Italia. Românii au câștigat partida decisivă cu Danemarca cu scorul de 3 la 1 și încheie pe primul loc în grupă cu 9 puncte. Stadionul striga din rărunchi Luptă, luptă, RSR! Primul marchează Laudrup în minutul 6. Pentru români au marcat Balint, Sabău și din nou Balint prin pasa lui Sabău. Pe tabela electronică de marcaj scria: România, România – Italia 1990! Antrenorul echipei era Emerich Jenei secondat de Cornel Drăgușin.

Se fac angajări: „Căutăm femeie serioasă pentru ajutor menaj”; „Inst. de cercetări și proiectări pentru valorificarea și ind. Legumelor și fructelor București încadrează urgent pentru biroul plan-retribuire economist cu experiență în activitatea de retribuire, industrie și agricultură-sere, cu domiciliul stabil în București”; „ICS Bijuteria, cu sediul în București, str. Smârdan 9, încadrează paznici și muncitori necalificați (temporari). Solicitanții trebuie să aibă domiciliul stabil în municipiul București.”; „ICSITPSCM, cu sediul în București, Șos. Olteniței, încadrează conform legii 12/1971, muncitori calificați în meseriile: macaragii, turnători, miezuitori, bobinatori categ. 4-6. Solicitanții trebuie să aibă domiciliul stabil în municipiul București”; „Asociația de locatari din Bd. Magheru, 32-36 și Pța Romană 9, încadrează fochist, cunoscător instalații sanitare și uzine termice, cu domiciliul stabil în București”

De vânzare: „Sufragerie Chipendalle neagră”; „Video Akai 112 EV, telecomandă, un an, apartament etaj 10 Colentina, zona parcuri, candelabru cinci brațe, Aștept provincia”, „Geacă blue-jeans îmblănită, absolut nouă, una pereche faruri originale Oltcit, piei oaie gri, aparate radio vechi”; „Fotolii Biedermeier, oglindă cu consolă, obiecte de vitrină, covoare, tacâmuri, cort deosebit”; „Sufragerie florentină excepțională unicat, birou masiv, două fotolii mari skai roșu recamier mic, fotoliu pat, lustre deosebite fier forjat”, „Șifoniere, recamier, covoare, îmbrăcăminte damă, masă, scaune, lampadar”; „Mantou stofă lână, negru, nou, guleraș, manșete nurcă, poșetă neagră șarpe”; „Haină bizam 44-46, garnitură căciulă – guler, rotisor, rochie ocazie albă 42-44, ceas Doxa, calculator TI-30”; „Predau garsonieră conf. I, et.V, Lacul Tei, achitat 50%, aparatură foto, ustensile filatelice, discuri, bibliotecă, landou, bicicletă, diverse obiecte”; „Covor persan mongolez, haină imitație astrahan 48, bară față Dacia 1310”; „Jachetă bizam deosebită, căciulă, guler nurcă, căciulă bărbătească vidră, covor manual perfect, șah”; „Sacou piele 52, pantalon damă 46 piele, haină blană 52 damă, pantofi și ghete bărbătești moderni, ceas Junghaus quartz, câine Dog german, albastru, pui.”

Se cumpără: „Congelator, parchet stejar”; „Congelator circuite video”; „Aparat cu tuburi umplut sifoane, eventual materiale pentru reparații”

La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul de seară. Urmează la 19.25, În dezbatere: Tezele, ideile, orientările din Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara lărgită a CC al PCR. Școala și menirea sa de educator comunist. La 19.45, În întâmpinarea marelui forum comunist Valori create de popor pentru popor. La 20.05, Sfatul comunist al țării Cântece patriotice, revoluționare. La 20.15, În dezbatere: Documentele pentru Congresul al XIV-lea al PCR. Grija față de conservarea și dezvoltarea potențialului productiv al pământului – baa înfăptuirii obiectivelor noii revoluții agrare. La 20.30, File de glorioasă istorie. Rolul istoric al clasei muncitoare în viața poporului nostru. Documentar. La 20.50, Mireasma ploilor târzii. Producție a Casei de filme unu. Cu: Colea Răutu, Maria Ploae, Ion Lupu, Florin Zamfirescu, Virgil Andriescu, Ernest Maftei etc. Scenariul George Anania, Romulus Bărbulescu. Regia Mircea Moldovan. La 21.50, Telejurnal. Programul se închide la ora 22.00.