Joi 17 august 1989

Soarele răsare la ora 6.21 și apune la ora 20.18. Vreme călduroasă, caniculară în regiunile sudice. Cer variabil, mai mult senin, izolat în sud-vest averse slabe. Maxime termice între 28 și 36 de grade iar minimele nocturne între 12 și 22 de grade.

Deși în vacanță, Ceaușescu face vizite de lucru în CAP-uri din Teleorman și Giurgiu. Voia să vadă cum se desfășoară strângerea și depozitarea recoltelor, dacă și cum se pregătesc unitățile agricole pentru lucrările de toamnă. Verifica dacă erau puse în practică măsurile de la recenta plenară pe probleme agricole „în vederea îndeplinirii programelor prioritare din această ramură de bază a economiei naționale, ridicării permanente a întregii activități din agricultură la cote superioare de eficiență și calitate, astfel încât să se asigure realizarea cu succes a obiectivelor noii revoluții agrare” și prevederile din proiectul programului-directivă pentru Congresului al XIV-lea, program care trebuia aplicat deși nu fusese încă adoptat de Congres. Cam așa funcționa centralismul democratic. După ce a măsurat brazdele pentru însămânțări și a văzut cerealele în siloz, Ceaușescu a făcut o vizită și pe „șantierul amenajării complexe a râului Argeș” ca să vadă stadiul lucrărilor. A părut o vizită mai degrabă improvizată: elicopterul prezidențial a survolat terenurile agricole ale IAS-urilor și CAP-urilor din Ilfov, Giurgiu și Teleorman. Apoi s-au lăsat la sol în lanurile CAP Purani din Teleorman pe care o mai vizitase nu demult. A fost întâmpinat de toată burghezia roșie a județului și de șefii cooperativei cu pâine și sare. Pionierii, șoimii patriei și uteciștii i-au adus buchete de flori rostind „emoționante cuvinte de aleasă prețuire și respect.” La Purani se estima o producție la porumb de 35 de tone pe hectar dar pe Ceaușescu nu-l speriau numerele mari. El le-a spus că ar putea obține și mai mult: să adopte tehnologii moderne „pentru a asigura o densitate mai mare a plantelor, o distribuire mai bună a apei prin irigații, precum și o întreținere lesnicioasă.” Le-a trasat sarcină să înceapă imediat să amenajeze loturi experimentale pentru ca anul viitor să se folosească de experiența deja acumulată pentru a-și extinde ariile de cultivare. L-a somat pe ministrul agriculturii, Gheorghe David, să găsească metode mai ieftine de irigat pentru că „apa devine tot mai scumpă.” Apoi a trecut la sfecla-de-zahăr de pe tarlaua învecinat. S-a ajuns la concluzia că producția va fi de peste 110 tone la hectar. A mai vorbit despre una alta apoi le-a spus locuitorilor că dacă vor munci bine, vor ajunge la 50 de tone de porumb la hectar, adică aproape dublu față de cât se prevedea la acea recoltă. Conform raportului oficial al vizitei, locuitorii au fost entuziasmați de urările lui Ceaușescu, au început să aplaude și să aclame „într-un glas”: Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres. „Cei prezenți au mulțumit din tot sufletul pentru vizită, pentru aprecierile și îndemnurile adresate, angajându-se să îndeplinească întocmai sarcinile stabilite.” Apoi atenția prezidențială s-a îndreptat spre Putineiu, Giurgiu. Acolo, la CAP, vizita lui surpriză a fost întâmpinată de primul secretar al Comitetului județean PCR Giurgiu și alți politruci care i-au adresat un călduros bun venit. Și aici producțiile foste, prezente și viitoare bat toate recordurile. Dar și aici Ceaușescu a cerut ca din anul care urma să se semene câte două rânduri dese și să se irigheze pe brazdă, spunând că recolta lor va crește cu circa 30%. Momentul culminant al vizitelor de lucru a fost vizita la lucrările de amenajare a Argeșului. Aici s-a strâns un mic stat major format din politicieni și/sau miniștri. Ministrul Apărării Vasile Milea, a dat raportul, spunându-i lui Ceaușescu ce munci au făcut militarii la km 11 al „magistralei navigabile” și i-a spus că militarii se angajează să îndeplinească în întregime sarcinile care le revin în cinstea Congresului al XIV-lea al partidului. Apoi a vizitat un alt tronson unde lucrau brigăzi ale tinerilor din Olt, Sibiu, Dolj, Dâmbovița, Buzău, Cluj. Aici i-au dat raportul comandanții de șantier despre activitatea desfășurată de tinerii brigadieri, „ce continuă aici nobila tradiție a muncii pe marile șantiere ale țării, despre angajamentul acestora de a realiza integral în cinstea zilei de 23 August, sarcinile ce le revin.” În zona Adunații Copăceni a fost informat de finalizarea lucrărilor de construcție la noul pod rutier care avea o lungime de 250 de metri și o deschidere de 57 de metri. Este de fapt o cârpeală din podul vechi de acolo, mutat 20 de metri în amonte. A fost terminat în șase luni și urma să fie dat în scurtă vreme în circulație. Pentru toți, se spune în raportul vizitelor, acestea au o valoare istorică. „În numele colectivelor ple care le reprezintă, primii-secretari ai comitetelor județene de partid, cadre de conducere din ministere și unități au adresat secretarului general al partidului vii mulțumiri pentru vizită, pentru orientările și indicațiile primite.” De asemenea s-au angajat să crească producțiile, să îndeplinească cu succes obiectivele noii revoluții agrare, să se țină de promisiunile făcute în cinstea marilor evenimente din acel an ca să contribuie la dezvoltarea socialistă a patriei.

Oamenii muncii nu sărbătoresc 23 August doar prin depășirea planului. În toată țara se organizează conferințe, simpozioane, spectacole de versuri, muzică și dans patriotic și revoluționar pentru a marca aniversare a 45 de ani de revoluție socialistă. În județul Cluj, au avut loc simpozioane la Combinatul metalurgic din Câmpia Turzii, Combinatul de lianți și materiale refractare, la Universitate și la Institutul de chimie din municipiu. Tema: Revoluția de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă de la 23 August 1944- începutul unei noi ere a istoriei naționale”, „Epoca Nicolae Ceaușescu, perioadă de grandioase realizări în economia României socialiste.” Tot în zonă, prin întreprinderile și instituțiile din municipiul Dej, din orașele Gherla și Huedin precum și în mai multe comune au fost organizate mese rotunde, expuneri, evocări istorice care au evidențiat dezvoltarea României de la venirea lui Ceaușescu la putere, adică de la Congresul IX. Cu această ocazie au fost vernisate expoziții de carte social-politic, de artă plastică și fotografii, au avut loc spectacole de muzică și poezie patriotică. La Craiova a fost inaugurat ciclul de expuneri, simpozioane și dezbateri: PCR, organizatorul și conducătorul revoluției de eliberare socială și națională (...) Etapele procesului revoluționar de făurire a socialismului în România; Congresul al IC-lea, eveniment de importanță istorică ce a marcat începutul unei noi epoci revoluționare în activitatea partidului.”Manifestări de acest tip au avut loc și în întreprinderi, unități economice, instituții, școli și licee din Vaslui (expunerea „PCR – continuatorul celor mai înaintate tradiții de luptă ale poporului român pentru dreptate socială și libertate națională, pentru progres și civilizație” urmată de recitaluri de versuri patriotice sub genericul Slavă patriei și partidului, iubitului nostru conducător, tovarășul Nicolae Ceaușescu”), la Casa Centrală a armatei din București (simpozion cu tema August 1944-August 1989, glorios arc peste timp. Construirea socialismului cu poporul și pentru popor, principiu fundamental al politicii partidului nostru” etc.etc. și la Direcția generală a Arhivelor Statului (București) unde „au fost înfățișate lupta maselor populare sub conducerea PCR împotriva fascismului și războiului, marile realizări obținute în anii de glorie ai Epocii Nicolae Ceaușescu.” După simpozion a fost prezentat montajul literar „Istorie de ev clocotitor.”

Se organizează festivități și în străinătate. La Moscova, în primul rând, pentru că a fost, pe termen mediu, beneficiara principală a actului de la 23 August căci acest moment istoric „a inaugurat o eră nouă în viața poporului, a deschis drumul dezvoltării socialiste a României” etc. A fost organizată o conferință de presă la care au participat reprezentanți ai CC ai PCUS, demnitari de la MAE, Ministerul apărării, lideri sindicali, oameni de știință, cultură și artă, ziariști. Ei au mai putut cerceta un stand de carte care prezenta „la loc de frunte” opere ale tovarășului și tovarășei. De asemenea, după conferința de presă, a fost prezentat un film documentar a cărui temă a fost 23 August și semnificațiile lui în istoria țării. În Ankara, a fost organizată la Centrul de presă al Asociației ziariștilor o întâlnire cu șefii marilor cotidiene, agențiilor de știri și posturilor de radio-televiziune cărora li s-a vorbit despre 23 August și au fost prezentate pe larg transformările revoluționare care au avut loc în viața societății românești în anii construcției socialismului. La Pyongyang, în Coreea de Nord, a fost organizată o adunare omagială a reprezentanților oamenilor muncii din acest oraș cărora li s-a vorbit pe larg despre semnificația istorică a evenimentului și au fost inventariate succesele „remarcabile dobândite de poporul” român sub conducerea PCR, a lui Ceaușescu. Și la Londra, Asociația de prietenie Marea Britanie a organizat o manifestare culturală pentru a prezenta însemnătatea actului istoric de la 23 August, dar și „viitorul luminos ce se deschide țării noastre în perspectiva anului 2000 și a primului deceniu al mileniului următor.” Și aici a fost prezentată o expoziție de carte social-politică „la loc de frunte aflându-se” opere ale lui Ceaușescu și ale soției sale de renume mondial. Tot atunci și acolo, oaspeții au putut vedea expoziția documentară de fotografii România – astăzi și un film documentar care, spune Agerpres, înfățișa „realizări ale poporului român în anii socialismului cu precădere după cel de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român.

Uteciștii celebrează și ei prin muncă patriotică sărbătorile de peste an. La Întreprinderea Tricoul roșu din Arad, patru sute de tineri vor realiza peste plan în cadrul inițiativei Săptămâna calității și eficienței” două mii de tricouri. În cadrul aceleiași inițiative, tinerii de la Întreprinderea de Orologerie Industrială promit să realizeze 150 de microreductoare. Două sute de uteciști de la Întreprinderea minieră Comănești, județul Bacău, au constituit brigăzi de tineri și spun că vor realiza muncind patriotic o producție suplimentară de 60 de mii de lei, adică 130 de tone de cărbune extrase suplimentar. Trei sute de uteciști din Întreprinderea mecanică Oradea și-au luat angajamentul să producă piese turnate și subansamble pentru mașini agricole în valoare de 250 de mii de lei și spun că vor recupera două vagoane de fier vechi. Peste o mie de uteciști de la Întreprinderea de autocamioane din Brașov vor să realizeze 270 de biele de 125 CP, 200 de axe cu came, 15 reductoare, 30 de tamburi, să asambleze 15 cabine de autocamion Roman, să dezmembreze utilaje și să recupereze 15 t de fier vechi. Totul în afara orelor de serviciu, patriotic.

Florin Constantiniu prezintă în Scânteia eroicele tradiții ale luptei antifasciste și antirăzboinice a poporului român spunând că revoluția de eliberare socială și națională” etc. a fost încununarea „luptei poporului român împotriva fascismului, a politicii de expansiune și agresiune promovate de state fasciste, care amenințau independența națională și integritatea teritorială a României.” Era o luptă care dura de 2500 de ani și a mobilizat toate forțele social-politice ale poporului nostru. În frunte, evident, cu PCR care a fost primul partid care a formulat „un program amplu, realist și curajos de luptă împotriva fascismului.” Și era normal să fie așa, spune istoricul, pentru că PCR era „produsul organic, obiectiv al dezvoltării societății românești” iar comunșiștii au fost implicați „profund și statornic” în societatea românească „ale cărei interese, aspirații și tradiții le-au cunoscut și le-au înțeles întru totul, devenind astfel exponenții cei mai energici și mai curajoși ai națiunii în lupta pentru apărarea libertăților democratice, a integrității și suveranității statului român.” Florin Constantiniu spune că un exemplu al prizei pe care o avea PCR la realitate și pentru elaborarea unor formule originale și eficiente în concordanță cu realitatea țării a fost crearea în 1933 a Comitetului național antifascist din conducerea căruia făcea parte și Ceaușescu (o nouă probă a precocității revoluționare a secretarului general care va fi fost șef de la 15 ani). Momentul culminant al luptei antifasciste în perioada interbelică ar fi fost manifestația de 1 mai 1989 „în pregătirea și desfășurarea căreia o contribuție determinantă au avut-o tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășa Elena Ceaușescu.” În fine, călăuzite de comuniștii români, mai spune istoricul, forțele antihitleriste și antiimperialiste au reușit să declanșeze revoluția, un „proces neîntrerupt al construcției socialiste, mai ales după Congresul al IX-lea al partidului, epoca celei mai grandioase afirmări a forței de reacție a poporului român, au ridicat pe o treaptă superioară valorificarea tezaurului de gândire și acțiune comunistă și revoluționară.” Socialismul ar fi rezultatul unirii forțelor creatoare ale națiunii conduse de partid. Iar istoricul nu poate decât să observe că se manifestă o continuitate istorică a luptei poporului pentru propășire, libertate, „o continuitate ce așază Epoca Nicolae Ceaușescu în desfășurarea firească, organică și unitară a multimilenarei noastre istorii.” Florin Constantiniu a fost unul dintre cei mai titrați istorici contemporani. A fost academician (2006), după ce în 1972 a primit premiul Academiei RSR. A scris „O istorie sinceră a poporului român” în care afirma că „păcatele de azi sunt păcatele de ieri, repetate, agravate, tocmai pentru că au fost ascunse” istoricii preferând să tacă.

În noaptea de 16 spre 17 august are loc eclipsă totală de Lună. În România nu a fost vizibilă decât prima parte a acesteia. Luna intră în penumbră la ora 3 și 23. Eclipsa parțială începe la 4 și 21, cea totală la 5 și 20, faza maximă fiind la ora 6 și 8 minute. Restul eclipsei nu poate fi urmărit pentru că soarele Luna apune la 6 și 23. Următoarea eclipsă totală de Lună va avea loc pe 9 februarie 1990.

În cadrul Campionatelor europene de natație la proba de 400 m mixt Noemi Lung s-a clasat ple locul 4. În cadrul turneului de polo pe apă România a făcut egal cu Franța (7 – 7). Federația internațională de haltere a publicat clasamentele celor mai buni sportivi iar la categoria de 100 kg se află Nicu Vlad cu 417,5 kg totalul celor două stiluri. La categoria 60 kg primul loc e ocupat de Atila Csanka (România) cu 290 kg.

Se fac angajări: „Stația de Salvare a municipiului București angajează paznic pentru sediul din Vitan-Bârzești”; „Institutul Proiect București încadrează controli poartă (paznici) Solicitanții trebuie să aibă domiciliul stabil în municipiul București”: „Institutul de cercetare și producție pentru creșterea bovinelor încadrează urgent chimiști, biochimiști, traducător limba rusă, administrator cantină (studii medii și experiență în domeniu)”; „Îngrijesc zilnic opt ore, extern, copil apropiere metrou, prefer Crângași”

De vânzare: „Vioară de concert Amati 1620 veritabilă, maestru”; „Fotolii, masă sufragerie, scaune, diverse obiecte casnice”; „Sobă ardere completă nouă”; Televizor Opera, pat și țarc copil, acordeon, oglindă venețiană, covoare românești, lustră cristal, servici masă Rosenthal”; „Sufragerie stejar scultat stil bizantin, foarte convenabil, bibliotecă mică”

Se cumpără: „Ceas de mână plus brățară deosebită automatic sau quartz tip modern”; „Convenabil televizor color diagonală 30-47 cm, bicicletă cu motor (Tandem), radiocasetofon cu autoreverse, cablu coaxial televizor, computer cu jocuri și audiorack”

În Sala Amfiteatru a Teatrului Național este spectacol cu Poveste din Hollywood. La Teatrul Nottara are loc recitalul de versuri Treptele biruinței noastre. Teatrul Mic continuă seria de spectacole de sunt și lumină Cântăm România de azi, în Grădina Cișmigiu, la Rotonda Scriitorilor. Teatrul Giulești (Sala Majestic) are reprezentație cu Așteptam pe altcineva. La Grădina Boema a Teatrului satiric muzical Constantin Tănase e spectacolul Bună seara, Boema! Teatrul Țăndărică (Teatrul de păpuși Herăstrău) are spectacolul Puiul. Ansamblul artistic Rapsodia Română a programat spectacolul Meridiane folclorice.

În sălile de cinema rulează Cale liberă; Flori de gheață; Evadarea; Uimitoarele aventuri ale mușchetarilor; Serata; Martori dispăruți; Maria și marea; Păstrează-mă doar pentru tine; O zi la București; Ciclul de filme: Filmul românesc – cronică vie a marilor prefaceri înfăptuite în anii Revoluției și construcției socialiste – cu poporul, pentru popor; Noi cei din linia întâi; Nava lui Yang, Porțile albastre ale orașului; Felix și „lupul”; Columna; Cantemir.

La televizor, programul începe la ora 19.00 cu Telejurnal. În întâmpinarea marii noastre sărbători naționale. La 19.25, Gloriosul drum al revoluției. 23 August 1944- 23 August 1989. Contribuția României la înfrângerea fascismului, la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei și a unei părți din Austria. Documentar. La 19.45, emisiunea Sub conducerea partidului, a tovarășului Nicolae Ceaușescu, mărețe înfăptuiri în anii socialismului. Proprietatea socialistă – temelie a succeselor agriculturii românești, La 20.05, Laureați ai Festivalului național Cântarea României. La 20.35, Tinerețe – educație – spirit revoluționar. Reportaj. La 20.55, Film serial: Misiunea. Producție a studioului de film TV, realizată în Centrul de producție cinematografică București. Premieră pe țară. Scenariu de Francisc Munteanu. Regie de Virgil Calotescu, Episod 2. La 21.50, Telejurnalul de noapte. Emisiunea se închide la ora 22.00