Sâmbătă 19 august 1989
Soarele răsare la ora 6.23 și apune la ora 20.15. Vreme călduroasă, caniculară pe alocuri în sud. Cerul variabil, mai mult senin, mai puțin în nord-vestul și nordul țării unde se produc înnorări temporare. Izolat averse de ploaie cu descărcări electrice. Maxime cuprinse între 29 și 36 de grade și minime între 14 și 22 de grade mai scăzute în depresiuni, în nord și în nord-vest.
După vizitele de lucru, Nicolae Ceaușescu convoacă ședința CPEx al CC al PCR pentru a discuta, din nou și din nou, despre stadiul pregătirilor pentru Congresul al XIV-lea. Ceaușescu a propus unele modificări ale structurii CC al PCR (creșterea de la 455 la 465) și a ponderii muncitorilor care lucrează nemijlocit în producție la 45 și al țăranilor „participanți direcți la activitatea din agricultură” la 20. Ceaușescu justifică aceste măsuri spunând că partidul „este și trebuie să rămână întotdeauna un partid al clasei muncitoare, un partid revoluționar care să se identifice – ca și până acum – cu interesele fundamentale ale muncitorilor, țăranilor, ale tuturor oamenilor muncii” etc. De fapt, prezența acestora era neînsemnată în imensa masă a activiștilor și nu făcea decât să poate fi invocată ca semn al democratizării vieții de partid în discursul extern al lui Ceaușescu. După ce au fost acceptate propunerile lui Ceaușescu, a fost discutat un raport referitor la realizările economice și altul care se referea la modul în care fuseseră soluționate sesizările, reclamațiile și cererile oamenilor muncii adresate conducerii partidului. S-au mai discutat chestiuni legate de politica externă (participarea la conferința statelor nealiniate care urma să aibă loc la Belgrad în prima jumătate a lui septembrie și, de asemenea, participarea la cea de-a 44-a sesiune a Adunării generale a ONU). Delegația RSR la ședința ONU era mandatată să acționeze pentru adoptarea unor măsuri de promovare a relațiilor internaționale pe principii de deplină egalitate în drepturi, pe baza respectării independenței și suveranității naționale, neamestecului în treburile interne, nerecurgerii la forță și la amenințarea cu forța etc.
General-locotenentul dr. Ilie Ceaușescu publică în Scânteia tineretului un delir patriotard despre 23 August o „revoluție” care ar fi fost pregătită „ de peste douăzeci de secole de lucrare a poporului român asupra lui însuși.” E vorba despre statul dac centralizat și independent condus de Burebista „acum 2060 de ani”, formarea poporului român (care ar fi avut loc între sec I î. Hr. și III d.Hr.), constituirea statelor feudale românești în secolele X-XIV (sic!), revoluțiile din veacurile XVIII-XIX (sic!!) – evenimente care „au jalonat legic ascensiunea neîntreruptă a poporului nostru pe coordonatele libertății sociale și naționale.” Întreg acest „studiu” istoric este de fapt consacrat unicității partidului comunist și a faptului că el a condus armata română și „revoluția de eliberare”, statul român integrându-se efortului coaliției Națiunilor Unite (sic!!!). „Este un adevăr incontestabil faptul că pregătirea și conducerea revoluției din august 1944 a fost efectuată de forța politică cea mai profund atașată intereselor vitale ale poporului – Partidul Comunist Român”, spune fratele preferat al dictatorului. După acest „moment epocal” totul a mers ca pe roate. „Eliminând treptat opoziția cercurilor conservatoare, care voiau menținerea vechilor rânduieli, capitaliste, partidul comunist, în fruntea maselor populare, a obținut succese de importanță istorică.” Printre ele, răsturnarea monarhiei în decembrie 1947 „a corespuns unei necesități legice a dezvoltării procesului revoluționar, reprezentând în fapt anularea unui accident istoric în evoluția multimilenară a poporului nostru” adică monarhia Hohenzollern care „a fost necontenit străină de interesele poporului român, cei patru reprezentanți ai acesteia perindați pe un tron efemer, recurgând la cele mai diverse mijloace de îmbogățire pe seama națiunii, fiind în viața publică epicentrul acțiunilor imorale.” Dar PCR i-a aruncat „la lada de gunoi a istoriei.” Asta după ce ultimii ocupați „ai acestei instituții exotice”, tatăl și fiul au părăsit țara „încărcați de valori care au aparținut de drept statului român, pe care și le-au însușit ilegal, recuperarea lor fiind o problemă încă nerezolvată.” Au urmat în fine, naționalizarea, cooperativizarea și, desigur, Congresul IX și tot ce a urmat după aceea. „Demn, liber și stăpân pe propriul destin, poporul român, sub conducerea înțeleaptă a partidului comunist, a secretarului său general, privește cu mândrie grandioasele împliniri, fără precedent în istoria sa multimilenară și scrutează cu optimism viitorul său de aur – comunismul.”
Nicolae Ceauşescu trimite un mesaj de urgență pe adresa liderilor partidelor comuniste ale țărilor membre ale Pactului de la Varşovia, cerându-le să decidă măsuri pentru a opri „cursul evenimentelor care urmăresc îndepărtarea socialismului din Polonia.” În chiar acea zi, Tadeusz Mazowieczki, reprezentant al „Solidarităţii”, este desemnat prim-ministru al Poloniei. Pe 24 august noul guvern va fi votat de Parlament. Astfel, Tadeusz Mazowieczki devine primul prim-ministru necomunist dintr-o ţară membră a Pactului de la Varşovia. Comuniștii nu mai dețin în nou guvern decât cinci ministere.
Schimb călduros de mesaje între Nicolae Ceaușescu și Mihail Gorbaciov cu ocazia întâlnirii între Victor Nikonov, membru al Biroului politic, secretar al CC al PCUS și Vasile Bărbulescu, secretar al CC al PCR. Cei s-au informat în legătură cu preocupările celor două partide „în activitatea de construcție socialistă.” Au vorbit și despre raporturile de prietenie și colaborare „pe multiple planuri” între cele două partide și popoare, „exprimându-se dorința dezvoltării lor (...) inclusiv în domeniul agriculturii”. Bărbulescu se afla în URSS într-un schimb de experiență. A vizitat unități agricole și institute de cercetare științifică din regiunile Moscova și Krasnodar.
Între timp,Ceaușescu l-a primit la Snagov pe Boris Efimovici Avercenko, trimisul special al ziarului sovietic Pravda căruia i-a acordat un interviu.
Nicolae Ceaușescu îi trimite o telegramă lui Mohammad Najibullah, președintele Afganistanului, în care-l felicită pentru cea de-a 70-a aniversare a proclamării independenței Republicii Afganistan ( și nu era o ironie). Îi urează prosperitate, sănătate și fericire exprimându-și convingerea „că relațiile de prieteni și colaborare statornicite între țările și partidele noastre vor cunoaște o dezvoltare tot mai puternică în viitor, în interesul popoarelor român și afgan, al cauzei păcii, înțelegerii și colaborării internaționale.” Najibullah se confrunta cu criza declanșată în țară de retragerea sovietică și războiul civil incipient. A reușit să se mențină la putere cu prețul distanțării de socialism, a abolirii monopartitismului și primirea noncomuniștilor în guvern. A fost înlăturat de la putere în 1992 a încercat și nu a reușit să fugă în India, s-a refugiat în sediul ONU până în 1996 când a fost capturat (împreună cu fratele său) de talibani, torturat și apoi spânzurat.
La Târgoviște au loc Campionatele balcanice de tenis, sferturile de finală. Loredana Bujor a învins-o pe bulgăroaica Aatelina Nikolaeva; Daniela Pavăl pe bulgăroaica Ralița Milorieva, Teodora Tache a întrecut-o și ea pe bulgăroaica Galina Anghelova, iar Isabela Martin oe Chrsitina Papadaki (Grecia). Florin Segărceanu l-a învins pe Ivan Keskinov (Bulgaria), Răzvan Itu pe George Kalovelonis (Grecia) George Cosac pe Milen Velev (Bulgaria) și Adrian Marcu pe Alatin Karagoz (Turcia). În clasamentul general al marelui premiu IAAF, după concursul de la Zurich, pe primul loc se află Paula Ivan cu 49 de puncte. Paula Ivan este prima și în clasamentul probei de o milă iar Marieta Ilcu a doua la săritura în lungime, femei.
Se fac angajări: „Teatrul Dramatic Maria Filotti Brăila organizează pe 20 august 1989 concurs pentru ocuparea unui post de regizor artistic, uin post de asistent de regizor artistic, două posturi actrițe, trei posturi actori. Candidații vor prezenta memoriul de activitate, copie de pe actul de studii, acordul unității unde este încadrat pentru prezentarea la concurs”
De vânzare: „Computer joc video, bicicletă cu motor, televizor Olt cu jocuri, sufragerie nouă și hol Cerna foarte convenabil”; „Fotolii, covoare, blănuri, perdele, îmbrăcăminte, încălțăminte, audiocasete, tacâmuri, valize”; „Dormitor, hol Andra, fotolii, frigider Saratov, televizor Olimp, aspirator, mașină cusut, radio, masă TV, mașină spălat, aragaz, covor persan”; „Sufragerie Baroc, dulapuri, aragaz, mașină spălat, mașină cusut Ileana, microscop, pene puf, diverse obiecte”; „Bicicletă copii Pegas stare bună și palton de damă negru nou”; „Tacâmuri deosebite, nurci canadiene, chiuvetă baterie baie, corset, pantofi plasă”; „Urgent apartament central, dormitor, sufragerie, hol locuibil, boxă, cameră servici, dependințe, încălzire gaze, etaj 1, bloc vechi”; „Piese mobilier, birou, masă, dormitor, șifonier triplu, bufet, recamier, scaune, covor, lustră, aragaz, diverse obiecte”; „Atelier tocilărie complet”; „Butelie normală”; „Monument funerar”; „Statuete bronz, marmură, porțelan, tăvi, porțelanuri vechi fine, măsuțe intersii sidef, rame tablouri, vaze”
Se cumpără: „Tacâmuri deosebite, salon Biedermeier, pendulă de perete”; „Bluejeans nr. 46-48, cojoc bărbătesc 52-54, cizme damă 37-38”; „Ceas Patek Philippe, piese panoplie vechi, plachete decorații pentru colecție”; „Obiecte sticlă colorată, Galle Daum Nancy, perfecte sau defecte”; „Obiecte vitrină, port-țigaret, pipe, păpuși, jucării vechi, colecție.”
La Teatrul Național, în Sala Mare, se joacă Hagi Tudose. La Teatrul Nottara, este programat spectacolul Treptele biruinței noastre. Teatrul Mic a programat din nou spectacolul de sunet și lumină Cântăm România de azi, în Grădina Cișmigiu, Rotonda Scriitorilor. La Teatrul Giulești, premieră: Ar fi fost o mare iubire. La Teatrul satiric muzical C. Tănase, în Grădina Boema, spectacolul Bună seara, Boema! Tot Teatrul Boema a programat spectacolul Varietăți, de astă dată în Grădina de vară Herăstrău. Iar Ansamblul Artistic Rapsodia Română are în program Meridiane folclorice.
La cinematografe rulează Cale liberă; Flori de gheață; Evadarea; Uimitoarele aventuri ale mușchetarilor; Serata; Martori dispăruți; Maria și marea; Păstrează-mă doar pentru tine; O zi la București; Ciclul de filme: Filmul românesc – cronică vie a marilor prefaceri înfăptuite în anii Revoluției și construcției socialiste – cu poporul, pentru popor; Noi cei din linia întâi; Nava lui Yang, Porțile albastre ale orașului; Felix și „lupul”; Columna; Cantemir.
La televizor, programul începe la ora 13.00 cu Telex. Urmează la 13.05, emisiunea de divertisment La sfârșit de săptămână. La ora 14.45, Săptămâna politică. Programul se închide la ora 15.00 și se redeschide la 19.00 cu Telejurnal. În întâmpinarea marii noastre sărbători naționale. La ora 19.25, Sub tricolo, sub roșu steag, Versuri patriotice, revoluționare. La 19.40, Gloriosul drum al revoluției. 23 August 1944 – 23 August 1989. 23 August în conștiința lumii. La ora 20.05, Vara în țara mea. Emisiune literar-muzical-coregrafică. La 20.50, Film artistic. Noi, cei din linia întâi. Producție a Casei de filme cinci. Cu George Alexandru, Anda Onesa, Valentin Uritescu, Ion Besoi, Ștefan Iordache, Sergiu Nicolaescu, Mircea Albulescu, Silviu Stănculescu, Colea Răutu, Emil Hossu, Vladimir Găitan etc. Scenariul: Titus Popovici. Regia: Sergiu Nicolaescu. Prima parte.
La 21.50, Telejurnalul de noapte. Programul se închide la ora 22.00.
Noi, cei din linia întâi (1986) este un film în două părți despre luptele armatei române la sfârșitul lui 1944 (partea I) și începutul lui 1945 (partea a II-a) în Europa Centrală (eliberarea Ungariei, a Austriei și a Cehoslovaciei). Filmul este ce a mai rămas după cenzurarea drastică a unui film oricum naționalist și patriotard. Sergiu Nicolaescu e în mediul lui natural lucrând cu mari mase de militari ai armatei RSR, în competiție cu blockbusterele occidentale despre debarcarea în Normandia sau luptele de la El Alamein. Neverosimile scene de luptă corp la corp și ambuscade, „Ardealul, Ardealul ne cheamă”, naziști trăgând cu kalașnikovul, anacronisme de tehnică militară, dialoguri schematice, țărani folclorici, îmbrăcați în țoale festive pentru a întâmpina oastea eliberatoare, deși întregul sat este rupt de bombe și lupte, subțiri povești de dragoste și de război etc.etc. Efecte pirotehnice, cascadorii caraghioase. Apoi câteva aluzii la Horthy („Avem multe răni în suflet, dar acum participăm la eliberarea acestei țări” zice cu tâlc Nicolaescu, ca un general ce era, la intrarea pe teritoriul Ungariei) și judecata la care ar trebui să-l supună pe dictatorul de la Budapesta maghiarii simpli pe care românii, nu-i așa, îi eliberau. În rest, muzică de western, lupte cu mitraliera de la șold, cum îi plăcea lui Nicolaescu să vadă și tiruri necontenite. Pe scurt, o deplasare de trupe într-un haos pigmentat cu lozinci, bubuituri de mortiere și diverse povești personale dezlânate. Un film numai bun de dat după recentele tensiuni cu Ungaria și în avanpremiera aniversării de la 23 August. Ironia istoriei face ca în ziua în care Televiziunea Română (și secția de propagandă a CC) decid programarea primei serii a filmului, lângă Sopron, Ungaria, să aibă loc picnicul pan-european: 600-800 de cetăţeni ai Germaniei comuniste refugiaţi în Ungaria forţează frontiera şi trec în Austria.