Miercuri 2 august 1989

Soarele răsare la ora 6.03 și apune la ora 20.40. Vremea este în general instabilă iar cerul mai mult noros. Cad ploi, mai ales averse cu descărcări electrice și grindină în mai toate regiunile mai puțin în sud-estul țării. Cantitatea de apă depășește pe alocuri 25 l/m2. Maximele termice sunt mai mici decât cele din zilele precedente și se vor încadra între 17 și 22 de grade în vest, centrul și nord și între 22 și 27 în restul țării. Minimele sunt cuprinse între opt și 18 grade.

Ceaușescu îi dă interviu lui Salah Aldin Saeed, redactorul șef al ziarului irakian Al-Irak, iar jurnalistul începe nu cu o întrebare, ci cu un encomion elucubrant despre rolul mondial pe care-l joacă Ceaușescu. Interviul este în principal pe probleme externe și în special pe problemele țărilor arabe și din zona Golfului. Interesante nu sunt răspunsurile ci considerațiile jurnalistului care spune despre Ceaușescu că este unul dintre cei mai mari teoreticieni și promotori activi ai democratizării relațiilor internaționale și că poporul irakian nutrește față de el, cel care sprinjină atât de mult „lupta popoarelor pentru eliberarea națională și independență și apărați cauzele lor juste și legitime, sentimente de respect, stimă și admirație deosebite” iar când vine vorba despre plata datoriei externe, gazetarul irakian școlit parcă la Academia de studii social politice îi adresează lui Ceaușescu „calde felicitări” pentru această mare înfăptuire a României, spunând: „Sunt sigur că poporul român trăiește din plin satisfacția deplină a faptului că, iată, după un efort numai al său, reușește să culeagă roadele bunăstării.” La care, cinic, Ceaușescu răspunde: Fără muncă nu se poate face nimic! Munca este factorul hotărâtor. Până la urmă, oamenii sunt cei care hotărăsc totul! Întreaga dezvoltare a societății de până astăzi este realizată de oameni, și în oameni stau și perspectivele de viitor ale lumii, ale fiecărei țări.” În ceea ce privește funcționarea instituțiilor „democrației populare” spune că a dezvoltat și acordă o mare însemnătate activității parlamentare, MAN, „care are însă o compoziție nouă, deputații fiind muncitori, țărani, intelectuali, activiști de partid sau ai diferitelor organizații obștești.” Dar nu s-au mulțumit cu atât: au fost constituite consilii ale oamenilor muncii, au instituționalizat adunările generale ale oamenilor muncii „ca organe supreme ale conducerii activității din toate unitățile economico-sociale, pornind de la faptul că fiecare colectiv are în proprietate directă o parte a avuției naționale, de care răspunde privind dezvoltarea și realizarea unui progres continuu.” La cinci ani are loc Congresul oamenilor muncii și tot așa Congresul agriculturii (la fiecare participând câte 11 mii de oameni). Apoi Congresul științei și cel al educației și culturii organizate, de asemenea, la cinci ani. Ceaușescu spune că a creat un sistem nou, democratic „care este mult superior oricăror forme de democrație parlamentară.” Ca să fie democrația și mai mare au creat ODUS pentru cei care nu sunt membri PCR, adică vreo patru milioane de membri, „mai mult decât partidul comunist” constată el însă își liniștește interlocutorul: „lucrează în strânsă colaborare și unitate cu partidul.” Și toate acestea sub umbrele FDUS „organism politic care unește, practic, întreaga națiune și la care participă inclusiv toate cultele religioase.” Deși i se ceruse, Ceaușescu nu-și explică rolul ca președinte și secretar general dar era de la sine înțeles: așa cum FDUS tutela toate conferințele, comitetele și organismele democrației, el era singur la butoanele FDUS. Căci acesta era practic sensul centralismului democratic în democrația populară.

Tinerii muncesc în continuare pentru patrie. Pe timpul și banii lor. La Întreprinderea Mecanică Băilești, Dolj, tinerii vor să realizeze în plus față de plan 10 elevatoare Gloria, patru cabine pentru combine Gloria, 200 de lopeți și piese de schimb pentru mașini agricole. La Întreprinderea minieră Mehedinți, 300 de tineri au extras peste plan 1500 de tone de lignit. În cadrul inițiativei „Săptămâna calității și eficienței” la întreprinderea Independența din Sibiu au fost realizate peste plan zece ciocane pentru abataj, 50 de cremaliere și zece polizoare pneumatice. La București brigada tinerilor de la Republica secția INOX a finalizat înainte de termen două linii de tras țeavă subțire și foarte subțire. În fine la Giurgiu, în taberele și șantierele de muncă patriotică din agricultură, au fost implicați peste 7000 de tineri care au efectuat lucrări în valoare de 650 de mii de lei.

Fanfara Casei pionierilor și șoimilor patriei din Orăștie s-a întors în țară dintr-o fructuoasă vizită în URSS. Acolo au petrecut două săptămâni în tabăra internațională „Malul însorit” din Ialta. Au fost invitați pe malul Mării de Azov de fanfara Major din orașul minier Donețk. Deviza vizitei a fost „Prin muzică și prietenie, pentru pace, tot înainte!” Scânteia tineretului informează că au fost primite în tabără mai multe diplome pentru „contribuția la dezvoltarea prieteniei între popoare și la înfrățirea spre apărarea păcii.” Au petrecut, spun ei, momente încântătoare: seara prieteniei, la focul de tabără , sărbătoarea lui Neptun, concursuri distractive (au spart baloane cu mănuși de box)

Foarte populară și bănoasă pe vremuri, cultura căpșunilor prospera într-o vreme în multe dintre localitățile din preajma orașului Curtea de Argeș. Se cultivau mii de tone, iar căpșunile aveau piață externă bună, se vindeau cu milioane de dolari. Corespondentul voluntar al Scânteii, dr. Ion Micuț, trăitor în zonă spune însă că, de câțiva ani, oamenii nu mai au ce căpșune să culeagă pentru că suprafețele cultivate s-au diminuat sensibil. Abia dacă mai culeg câteva tone. Motivele sunt neclare însă, spune gazetarul-colaborator, organele de resort ar trebui să facă cercetări pentru a afla motivele și să ia măsurile corespunzătoare.

Locuitorii din blocurile de pe strada Tulcei din Constanța se plâng că într-o clădire delabrată care urma să fie demolată Întreprinderea de gospodărie comunală a amenajat, în ultimele luni ale lui 1987, un atelier de lăcătușerie la vreo 15 metri de zona locuită. De atunci oamenii trebuie să facă față zgomotelor asurzitoare ale muncitorilor în procesul producției. „Nu exagerăm cu nimic când vă spunem că la întoarcerea de la muncă, pentru odihnă, ne vine să ne luăm lumea în cap de bubuiturile și ciocăniturile provocate de operațiile de îndoire a tablelor, de reparare a mașinilor pentru ridicat gunoiul și, în general, de zgomotul produs de acest atelier în toată zona de locuințe,” motivul principal fiind că lucrările se execută nu doar în atelier ci „mai ales în aer liber, în curtea atelierului.” Atelierul se aflase inițial la marginea orașului dar pentru eficiență, municipalitatea a decis relocarea lui. Locatarii au înaintat petiții peste petiții la consiliul popular și la nivel județean însă a fost în zadar. Poate și pentru că decizia reamplasării atelierului aparținea unei instituții a statului. Și statul nu greșește.

Cetățenii de pe strada Hațeg din Cluj se plâng de faptul că Centala termică 3 la care sunt racordate blocurile de acolo nu doar că este foarte veche, nu face față cererilor și are presiune scăzută dar nu nici măcar nu dispune de un contor de energie termică și oamenii sunt contorizați și puși să plătească facturi mult mai mari pentru apa caldă călâie care le curgea cu greu la robinet „decât celelalte blocuri racordate la centrale termice mai moderne.” Beneficiarii au făcut solicitări la autoritățile publice locale care nu i-au băgat în seamă și singura speranță e să dea cazul la gazetă, doar doar o vedea și „forurile competente,” să le monteze un contor de energie termică iar citirile lunare să fie afișate vizibil să vadă oamenii ce și cât plătesc.

Dar de multe ori șansele ca sistemul să rezolve cererile cetățenilor erau egale cu zero. În ani, s-a căpătat o mare capacitate instituționale de negare și deturnare. Locuitorii de pe Aleea Barajul Dunării care stăteau în apropierea unei betoniere de tristă faimă în cartierul Balta Albă, au cerut suspendarea activității acesteia până nu se luau măsuri pentru retenția prafului ridicat în aer de zelul constructorilor. Au existat cazuri de tuberculoză și silicoză printre locuitori și atmosfera era, în general, irespirabilă. De asemenea, locuitorii din zonă reclamau zgomotul infernal făcut de betonieră și camioanele care intrau și ieșeau zi-lumină de acolo. Într-un târziu, Centrala Antrepriză generală de construcții montaj București le-a răspuns în doi peri spunându-le că s-au luat de mai multă vreme măsuri iar emanarea pulberilor de ciment în atmosferă a fost redusă „considerabil.” „S-a dispus Antreprizei construcții-montaj 6 să ia măsuri pentru întreținerea și desfundarea periodică a acestor filtre.” De asemenea, s-a dispus ca angrenajele compresoarelor și a celorlalte agregate să fie făcută periodic. În ceea ce privește „dezafectarea stației”, aceasta nu se va petrece decât „după ce se va definitiva ansamblul de locuințe și dotări social-culturale din zonă.”

În cadrul turneului internațional de fotbal de la Sofia „Memorialul Asparuhov” SC Bacău a învins echipa portugheză Chaves. Turneul a fost câștigat de echipa Vitoșa Sofia. În finala turneului internațional de fotbal pentru juniori de la Ruse formația Dinamo București a fost învinsă de bulgarii de la Dunav.

Se fac încadrări: „Institutul de Balneofizioterapie încadrează conform legii cercetător științific (arhitect) și chimist”; „Cooperativa Arta Lemnului București angajează conform legii subinginer industrializarea lemnului, economist principal, tehnician principal aprovizionare, desfacere, transporturi, proiectare produse lemn, maistrul profil lemn, paznic.” Întreprinderea Marmura București recrutează pentru activitatea de șantier băieți absolvenți 10 clase promoția 1989 pentru școala profesională 41 de pe lângă Liceul industrial nr. 7 București în meseria prelucrător montator marmură și piatră cu durata de un an și jumătate. Pentru înscriere trebuie fișa de înscriere tip cu viza inspectoratului școlar; dovada că elevul este apt pentru școlarizare (cu micro și waserman) și certificatul de naștere copie și original. Pe timpul școlarizării pentru elevii care încheie contracte cu întreprinderea pe durată de cinci ani se asigură cazare, masă și uniformă.

De vânzare: „Televizor Normanda telecomandă, Majak, vas japonez, diverse decorative vechi, filtru cafea, Nina Ricci (Capriccio). Cumpă cap (tambur) video”; „Aparat vată zahăr”; „Vas decorativ porțelan stil Empire, robot bucătărie, acordeon Royal Standard, chiuvetă dublă fontă, rucsac”; „Cazan baie complet, funcționează, faianță 120 buc., toaletă oglindă cristal ovală, înrămată, perfectă”; „Bicicletă Ucraina de damă și tensiometru electronic, țarc copil”; „Mobilă dormitor, bucătărie, covoare, magnetofon Philips, uscător foto, pardesiun, cojoc 44 damă, diverse obiecte”; „Convenabil vând sufragerie și dormitor stil florentin, canapea cu două fotolii, bibliotecă și stelaj bibliotecă, injector păcură, obiecte decorative de vitrină, diverse obiecte.”

Spectacol de sunet și lumină al Teatrului Mic joacă, la Rotonda Scriitorilor din Grădina Cișmigiu: Cântăm România de azi. Teatrul evreiesc de stat pune în scenă la Teatrul Giulești (în sala Majestic) Hoțul sentimental Teatrul Țăndărică pe scena Teatrului de păpuși Herăstrău, Hai, copii, la joc. La Ansamblul artistic Rapsodia Română, Meridiane folclorice și Un cântec pentru fiecare (la Grădina de vară 23 August). La Teatrul satiric-muzical C. Tănase, la grădina de vară Boema, Bună seara, Boema. La Ateneul Român, Rotonda Ateneului, Laureați ai Festivalului Național Cântarea României: Ioana Ostafi Dancu (violoncel) și Manuela Stănculescu-Nedelea (spinetă).

La cinematografe rulează Flori de gheață; Noiembrie, ultimul bal; Viața ca o poveste; Secretul armei... secrete; Răzbunarea haiducilor, Maria și marea; Vacanța cea mare; Martori dispăruți; Luna filmului pentru pace: Văduvele.

La telejurnal programul începe la ora 19.00, Telejurnalul. În întâmpinarea marii noastre sărbători naționale. La 19.25, Tezele pentru Congresul al XIV-lea al partidului – magistrală sinteză a dezvoltării istorice a României, a prezentului și viitorului socialist și comunist al patriei. Stadiul actual al dezvoltării societății socialiste românești, transformarea României dintr-o țară slab dezvoltată, predominant agrară, într-o țară industrial-agrară cu un înalt nivel de civilizație. La 19.50, Industria – programe prioritare. La 20.10 Trăim decenii de împliniri mărețe. Emisiune de versuri și cântece patriotice, revoluționare. La 20.40 Înaltă răspundere patriotică, revoluționară a tineretului pentru viitorul României. Munca pentru țară – criteriul definitoriu al spiritului revoluționar, cea mai elocventă dovadă a patriotismului. La 21.00 Din marea carte a patriei. Anotimpurile unei ctitorii. Documentar. La 21.15 Mândria de a fi cetățean al României socialiste. Oamenii recoltelor bogate. Reportaj. La 21.30, Te cântăm, iubită țară! Muzică ușoară românească. La 21.50, Telejurnal. Programul se încheie la ora 22.00.