Sâmbătă 26 august 1989

Soarele răsare la ora 6.31 și apune la ora 20.03. Vremea e caldă mai ales în sud. Cer temporar noros în vest, centru și nord unde pe alocuri cad averse de ploaie însoțite de descărcări electrice. Izolat grindină. Cantitățile de apă pot depăși la deal și munte 20 l/m² în 24 de ore. Temperaturi minime cuprinse între 12 și 20 de grade. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 25 și 33 de grade, în sud ceva mai ridicate.

Ion Pavelescu de la România liberă descâlcește lungul și prolixul discurs („magistralul discurs”) ținut de Ceaușescu la „Adunarea solemnă consacrată celor 45 de ani de la actul istoric de la 23 August 1944.” O face și pentru a demonstra că „principiile socialismului trebuie aplicate ferm, consecvent în opera de edificare a noii orânduiri”. Socialismul științific dă posibilitatea celui care îl aplică să anticipeze realizările de peste ani, să pregătească terenul pentru acestea, să ducă la adoptarea a noi strategii și obiective etc. „Partidul nostru, având în fruntea sa un strateg de geniu – tovarășul Nicolae Ceaușescu – stăpânește în cel mai înalt grad această știință complexă, ceea ce asigură economiei naționale, modului nostru de viață, în ansamblul său, o ascensiune sigură și neîntreruptă.” Și doar în condițiile socialismului au fost posibile „marile realizări”, astfel că România s-a ridicat la un nivel înalt de dezvoltare economică și socială în scurt timp, căci „numai și numai socialismul a lichidat înapoierea din trecut”. Pericolele sunt multe, avertizează politrucul arătând către lumea occidentală „bântuită de crize și convulsii”: săracii devin mai săraci și bogații, mai bogați. România, în schimb, ajutată de geniul Carpaților, a reușit să iasă din sărăcie, pentru că Nicolae Ceaușescu a pus capăt „practicilor dogmatice, șabloniste și a aplicat creator socialismul științific în condițiile concrete ale țării”. El a redat astfel, zice Ion Pavelescu, „partidului calitatea de partid comunist revoluționar, iar poporului demnitatea de popor liber și suveran, toate acestea potențând elanul revoluționar, forța creatoare ale națiunii.” De aici și minunea acestui tigru carpato-danubiano-pontic, creșterea economică nemăsurată, plata datoriei externe, marile ctitorii. „De la această înălțime și de la această condiție ne putem scruta și proiecta cu îndrăzneală viitorul.” Ceaușescu trasează profetic noile orientări cincinale și dezvoltarea până în orizontul anului 2010. De aceea Tezele și Programul-directivă care urmau să fie discutate la Congresul al XIV-lea au căpătat un aer profetic. Acolo se spune clar că „partidul pornește în conceperea urgențelor și ierarhiei de interese economice din aplicarea fermă a legilor obiective, a principiilor socialismului științific la realitățile României, pe baza orientărilor fundamentate în opera economică și social-politică a tovarășului Nicolae Ceaușescu.” Pe scurt este vorba despre creșterea „în continuare”, a forțelor de producție, accentuându-se în toate domeniile caracterul intensiv al dezvoltării, astfel că în 2010 producția industrială să se dubleze iar anual „să se realizeze o cantitate stabilă de 40-45 de milioane de tone anual, să se dubleze venitul național, să se întărească pe aceste căi, proprietatea socialistă, de stat și cooperatistă, să se realizeze ridicarea nivelului de trai material și spiritual al poporului.” Toate acestea dublate de cercetarea științifică pentru a crește randamentul și productivitatea. Iar domeniul științei este „conduc cu înaltă competență de către tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu, eminent om politic și savant de renume mondial”. În noua etapă, cercetarea științifică trebuie să facă eforturi și mai mari pentru a îndeplini obiectivele „care stau în calea industriei, agriculturii, întregii economii, ca o cerință legică a făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate și a trecerii la comunism.” Dezvoltarea învățământului (Ceaușescu anunțase trecerea la învățământul general și obligatoriu de 12 clase) era un „factor important al dezvoltării societății socialiste.” Pentru ca lucrurile să meargă înainte, țara trebuie să meargă pe drumul deschis de revoluționarii de profesie ai partidului în frunte cu Ceaușescu, cei care au înscris „un nou și prodigios capitol în epopeea luptei pentru socialism și comunism, inaugurând în multimilenara istorie a țării – epocă ce poartă cu strălucire numele ilustrului nostru conducător – partidul, care numără astăzi 3,8 milioane de membri „și-a câștigat cu cinste prestigiul de care se bucură în calitatea de centru vital al națiunii.” De aceea este imperios necesară întărirea partidului dând în felul acesta forță și consecvență aplicării neabătute a socialismului științific și întărind și menținând caracterul muncitoresc, revoluționar al partidului. Întărirea partidului și a rolului clasei muncitoare este „chezășia făuririi neabătute a socialismului și comunismului pe pământul României”, precizează Ion Pavelescu citând intens și respectuos din Ceaușescu. Poporul român are obligația să discute documentele Congresului XIV pentru că de ele depinde viitorul luminos căci nu există „ideal mai înalt decât înfăptuirea politicii deschizătoare de vaste orizonturi” a lui Ceaușescu iar „cauza socialismului și comunismului în România reprezintă cauza sa supremă.”

Toți propagandiștii partidului au asudat din plin în acele zile pentru a face din insurecția din 23 August începutul revoluției sociale și naționale a comuniștilor și din Ceaușescu persoana cheie a acestei insurecții, așadar părinte fondator al Revoluției. În prima linie, Ion Dodu Bălan, politruc culturnic, rector al Universității bucureștene din octombrie 1989 până în decembrie același an, vechi luptător de clasă și partid în gazetele culturale și de partid. El face, ca vechii maeștri ai picturii, o demonstrație pe prima pagină a României libere, de portretistică scriind un lung și poetizant encomion dedicat lui Ceaușescu. El este așezat în succesiunea unor clipe astrale ale istoriei, în momente fondatoare alături de alți părinți ai națiunii. Alături și mai presus de toți. Nimic nu ar fi fost atât de măreț și extraordinar fără Ceaușescu. „Din înălțimea acelei culmi, evenimentul apărea, potrivit unei înaripate metafore a unui mare scriitor al nostru, asemeni unui nou răsărit. Dar pentru militantul revoluționar care și-a făcut din lupta pentru libertatea patriei, pentru destinul său socialist supremul țel al vieții, viitorul căpăta atunci conturi de o însuflețitoare concretețe și de aceea el nu putea fi privit decât cu deplină încredere.” Iar acest conducător a avut premoniția de a scrie, puțin după declanșarea „revoluției” de la 23 August, în primul număr al Scânteii abia ieșite din ilegalitate, un articol. Era un act revoluționar, e de părere Dodu Bălan, semnat de ctitorul „epocii cele mai mărețe și bogate în înfăptuiri din întreaga existență istorică a României.” El este creatorul de geniu al strategiei revoluționare a partidului, proeminentă personalitate a lumii contemporane, cel care a descătușat energiile creatoare ale poporului și inaugurând o epocă de adevărată redeșteptare națională, de viguroasă afirmare a patriotismului maselor. Îi laudă pe comuniști pentru alegerea lor vizionară de a-l propune din nou pe Ceaușescu la funcția supremă în partid și în țară „un act de voință națională în care își găsesc expresie înalta stimă și aleasa prețuire, față de mult stimatul și iubitul nostru conducător, sentimente cărora le-au dată glas și aceste versuri din spectacolul omagial consacrat marii sărbători: Cât patria în fruntea țării, Eroul țării să trăiască!” Protocronistul Ion Dodu Bălan a mai fost înainte de Revoluție șeful catedrei de Limba și literatura română din cadrul Universității bucureștene. În ultimii ani de viață a fost profesor la Universitatea Spiru Haret. Azi sunt mulți care-l evocă prin presă și istorii drept un om de cultură și dascăl remarcabil.

Continuă să curgă cu telegrame pe adresa lui Ceaușescu. Yasser Arafat, un vechi și bun prieten, transformă telegrama de felicitări într-o (nouă) declarație de dragoste fără aproape nicio legătură cu a 45-a aniversare a Zilei Naționale. „Suntem încredințați că, datorită înțeleptei dumneavoastră conduceri, a clarviziunii și politicii dumneavoastră victorioase, ați încununat munca poporului și partidului dumneavoastră cu un succes deplin.”Îi mulțumește pentru susținerea, atitudinea, solidaritatea fermă și principială „cu poporul nostru și lupta sa dreaptă, cu măreața sa revoltă populară sub conducerea OEP, singurul său reprezentant legitim, pentru cucerirea victoriei, pentru încetarea ocupației israeliene pe pământul său pentru restabilirea și exercitarea drepturilor sale naționale inalienabile, inclusiv dreptul la reîntoarcere, la autodeterminare și la edificarea statului său palestinian independent cu capitala la Ierusalim.” Îi mai dorește multă sănătate și fericire, deplin succes în conducerea poporului prieten și partidului militant, pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare, prosperitate și fericire și încheie ca un Che Guevara arab: „Revoluție până la victorie!” Îi face concurență un alt revoluționar de profesie, Mitsuhiro Kaneko, membru în prezidiul permanent al CC al Partidului comunist japonez care l-a vizitat pe Ceaușescu la vila de la Snagov pentru a-i transmite salutul de arme al comuniștilor japonezi. Aceștia i-au spus lui Ceaușescu că este importantă unirea forțelor progresiste de pretutindeni, ale tuturor popoarelor în lupta împotriva politicii imperialiste și neocolonialiste, de exploatare, dominație și asuprire, forță și dictat, de amestec în treburile interne.” Kaneko era reprezentantul lui Kenji Miyamoto, președintele en titre al partidului comuniștilor japonezi deși demisionat de facto de peste zece ani. El și-a început cariera omorând un polițist și era avocatul unui comunism insurecțional, impus așadar cu arma în mână. Japonezii și-au anticipat vizita la Snagov trimițând cu o zi înainte o telegramă efuzivă pe adresa lui Ceaușescu astfel că vizita delegației japoneze, chiar dacă exotică, s-a bucurat de presă bună, publicitate pe primă pagină și prietenia sinceră, chiar dacă de scurtă durată, a lui Ceaușescu.

La Turneul internațional de șah open desfășurat în Berlinul occidental, marea maestră româncă Elisabeta Polihroniade s-a clasat pe locurile 2-3 alături de Agneszka Brustman, fiecare cu 5,5 puncte din 9. În ziua întâi a Campionatelor europene de atletism pentru juniori organizate în orașul Varazdin din Republica Federativă Iugoslavia, Mirela Belu a câștigat medalia de aut și titlul de campioană continentală pentru săritura în lungime. La proba masculină de aruncare a discului, Ionel Oprea a cucerit medalia de argint. În cadrul Turneului Prieteniei care are loc la Iambol în Bulgaria, echipa României a întrecut formația URSS. Echipa Românie s-a calificat în finală, alături de URSS, Cehoslovacia și Bulgaria.

Se fac angajări: „Supraveghez zilnic la domiciliul meu copii, zona metrou Titan. Oferte serioase. Căsuța agenției 6011”; „Teatrul Dramatic Brașov organizează în ziua de 4 septembrie 1989, ora 10 la domiciliul instituției, concurs pentru ocuparea posturilor de actrițe (limită de vîrstă 30 de ani), actori (limită de vârstă 35 de ani), regizor artistic, pictor scenograf”

De vânzare: „Reșou special, menghină specială, pompă injector automat”; „Mic apartament, ultracentral, bloc vechi, încălzire proprie, posed autorizație, aparat foto Canon T 70 cu două obiective zoom. Aștept provincia”; „Saltea lână, îmbrăcăminte 46 damă”; „Aparat filmat, proiecție film, ras electric, noi, Confecții damă 44, confecții fetiță sub 12 ani și costum ski încălțăminte 38”; „Butelie 7 litri, cu aragaz, rotisor electric, aparat de mărit cu toate piesele de laborator, sobă teracotă pe schelet metalic”; „Elegante: pat cu două fotolii, garnitură hol, comodă Chipendale, comodă stil, birou, covoare, mese, măsuțe, oglinzi, îmbrăcăminte, veselă”

Se cumpără: „Pathek Philips, Rolex sau similar, calorifer electric. Aștept provincia”; „Fototapet, robot bucătărie, storcător fructe, costum ocazie 50-52”; „Cumpăr frigider și congelator. Vând parat foto Asahi Pentax K 1000 cu zoom 75-100 mm și blitz computerizat Osram.”

La Teatrul Național, sala Atelier, se joacă Ultimul set. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, sala Studio, Cântec despre mine însumi; La Teatrul Giulești, sala Majestic, pe afiș este Pescărușul. Leopoldina Bălănuță are un recital extraordinar, Cântec despre mine însumi la Teatrul Mic. La Teatrul Țăndărică (salas Victoria) este programat spectacolul Cartea cu jucării.La Teatrul satiric muzical Constantin Tănase, Grădina de vară Boema, Bună seara, Boema! Iar la Teatrul de vară Herăstrău, Varietăți pe portativ. Ansamblul artistic Rapsodia Română a programat Meridiane folclorice.

Pe marile ecrane rulează în ciclul Epopeea Revoluției de eliberare socială și național oglindită în filmul românesc – 23 August 1994-23 August 1989: Noi, cei din linia întâi; București – file de epopee. În ciclul de filme: 45 de ani de glorioasă istorie socialistă: Miracolul, Pădurea de fagi, Dincolo de luptă și biruință. Alte filme: Niște băieți grozavi; Maria și marea; Viața ca o poveste; Flori de gheață; Omul care ne trebuie; Cantemir; Rezervă la start; Sosesc păsările călătoare; Misiune specială; Promisiuni; Punga cu libelule; Întoarcerea acasă.

La televizor la ora 13, Telex. La 13.05, emisiunea La sfârșit de săptămână. La 14.45 Săptămână politică. Programul se închide la ora 15 pentru a se redeschide la 19 cu Telejurnalul. Apoi la 19.25 Sub tricolor, sub roșu steag. Versuri patriotice, revoluționare. La 19.40, Teleenciclopedia. La 20.10 Ilustrate estivale. Emisiune muzical-distractivă. 20.55 Film artistic. Stejar, extremă urgență. Producția a Casei de filme cinci. Cu: Constantin Diplan, Irina Petrescu, Ion Caramitru, Amza Pellea, Vasile Cosma etc. Scenariul: Horia Lovinescu, Mihai Opriș. 22.20 Telejurnal. Programul se închide la 22.30.