Luni 28 august 1989
Soarele răsare la ora 6.33 și apune la ora 19.59. Vreme în general instabil, cer temporar noros în vest, centru și nord. Predominant frumos cu cer mai mult senin în restul țării. Au loc ploi cu caracter de aversă însoțite de descărcări electrice. În centrul țării și la munte, pe alocuri ceață. Temperaturile maxime sunt cuprinse între 20 și 27 de grade în nord, centru și vest și între 27 și 34 de grade în restul țării. Minimele termice se vor situa între 10 și 20 de grade.
După ce îi ia un interviu lui Gabriel Andreescu, în apartamentul acestuia din Bucureşti, Robert Cullen, ziarist american este reţinut de Securitate în fața clădirii şi expulzat. Lui Gabriel Andreescu i se fixează domiciliu forţat la Buzău. Va fi urmărit în permanenţă de oamenii Securităţii până în zilele Revoluţiei.
În Republica Socialistă Cehoslovacă au avut loc, între 25 și 27 august, manifestări consacrate celor 45 de ani de la Răscoala națională din Slovacia. Din România a participat, din partea Comitetului Foștilor Luptători și Veterani de război împotriva fascismului, o delegație condusă de general-locotenentul în rezervă Vasile Bărboi.
În comuna Lipova a avut loc, spune Scânteia tineretului, „un emoționant colocviu Eminescu – omul deplin al culturii românești.” Eminescu și Ceaușescu au fost, în anul 1989, într-o relație de substituție liberă. Se vorbea despre geniul lui Eminescu cu ochii către Ceaușescu pentru care competiția cu Eminescu era flatantă pentru că îi ridica statutul. Pentru a nu mai vorbi despre faptul că rivalul său la lingușeli era mort de multă vreme, așadar nu era un pericol politic. Protocroniștii s-a ocupat îndelung de Eminescu din care au făcut nu doar un mare romantic ci și un om de știință și un vizionar politic, numai bun de folosit în montajele artistice de la Cântarea României. Evocarea lui Eminescu s-a făcut nu odată în acel an folosit o retorică rezervată doar lui Ceaușescu. Și invers. Doar cei doi reprezentau plenar excepționalismul românesc. În fine, s-au citit comunicări „elevate”, semnate de iluștri universitari necunoscuți, în fața bustului poetului (realizat de sculptorul George Zărnescu) s-a desfășurat un spectacol omagial „Poetul, peste nemărginirea timpului.” Au participat la spectacol scriitori ai locului sau invitați, dar și membrii cenaclurilor literare din comuna Lipova, elevi ai școlii din Humulești-Neamț. Comitetul de partid, consiliul popular, inspectoratul școlar, Societatea de științe filologice, cu toții și-au arătat „nestinsa lor iubire față de Eminescu, de nepieritoare poezie română. ”
Se apropie începutul anului școlar. Chiar dacă încă se mai organizează tabere și copiii încă refuză să accepte inacceptabilul, în școli începuseră pregătirile. De pildă la liceul 26 din București, după cum scrie Scânteia tineretului. Acolo, din afară, putea să pară că a început deja anul de școală. Holurile și clasele mișună de cadre didactice și elevi. „Avem multe de rezolvat,” spune directoarea liceului, Petruța Găzdaru. Fac reparații capitale de peste un milion două sute de mii de lei. Nu doar igienizare, dar și vopsesc și înlocuiesc lemnăria, izolează acoperișul etc. Dar cel mai mult s-au concentrat pe ateliere „unde, grație înțelegerii arătate de către întreprinderea patronatoare ICTB, lucrează intens o echipă de mecanici de întreținere și reparații” pentru ca de la 15 septembrie să se poată concentra pe producție și „toate utilajele din dotare să poată produce la întreaga lor capacitate.” Mai mult de atât, au achiziționat materia primă pentru ca producția să înceapă în forță. Au contracte ferme de desfacere a produselor liceului în rețeaua de magazine Materna.
Se fac pregătiri și pentru campania de toamnă în care tinerii joacă un rol esențial. De pildă, în Buzău, au fost semănate aproape 56 de mii de hectare cu grâu, 15 mii cu orz, două mii cu orzoaică etc. Pregătirea pământului se desfășoară în mod alert. Pentru coordonarea recoltării s-au format comisii de cultură în fiecare unitate agricolă.Toată lumea, se spune într-un articol din Scânteia tineretului, este tot mai responsabilă „iar acordul global și individual devine cu adevărat o pârghie importantă în asigurarea producțiilor planificate.” Și, nu încape nicio îndoială, ca în toți anii anteriori, vor fi convocați și tinerii să pună umărul la contribuție. „Împreună cu Comitetul județean al UTC, cu inspectoratul școlar, unitățile agricole au trecut la stabilirea taberelor de muncă permanentă în care vor acționa peste 30 de mii de tineri. Totodată, comitetele comunale ale UTC au întocmit programe proprii pentru recoltarea suprafețelor preluate în acord global.” Se știe deja unde își vor începe acel an școlar tinerii pionieri, liceeni sau studenți: „prezența tinerilor se va face simțită mai ales în bazinele legumicole Săgeata, Mărăcineni, Gherăseni, în podgoriile Dealu Mare, în plantațiile pomicole de pe Valea Buzăului, precum și la recoltatul porumbului.” Așadar, tinerii erau înștiințați unde se vor duce la „practică agricolă” după cum era denumită munca forțată pe care o făceau tinerii, cadrele didactice dar și alți angajați la stat duși cu forța să termine muncile agricole în condiții primitive pe care Noua revoluţie agrară se făcea că nu le vede.
La Jocurile mondiale universitare de vară care au avut loc la Duisburg sportivii români câștigă șase medalii de aur. La 3000 de metri primul loc l-a obținut Paula Ivan urmată tot de o româncă, Viorica Ghican. Alina Astafei a cucerit medalia de aur la săritura în înălțime. La canotaj academic, în proba de schif simplu, femei, prima s-a clasat în mod clar Elisabeta Lipă. Proba feminină de patru rame a fost câștigată de echipa României. Și tot aur au obținut Ioan Snep și Dragoș Neagu la proba schif 2 fără cârmaci. La fel și echipajul românesc aflat la startul probei de 4 plus 1 rame (Vasile Tomoioagă, Valentin Robu, Dimitrie Popescu, Dorel Năstase și Florin Micu). Marina Bițuleanu și Luminița Herțea au câștigat medalia de argint în proba de 5000 de metri caiac dublu în cadrul Campionatelor mondiale de caiac-canoe de la Plovdiv. La concursul internațional de atletism de la Bruxelles, sportiva Vali Ionescu a câștigat proba la săritura în lungime. Doina Melinte a câștigat, tot la Bruxelles, medalia de aur la 1500 de metri. La proba de 5000 de metri Iulia Beșliu s-a clasat pe locul trei. Anton Arghira (categoria 74 kg) s-a clasat ple locul doi la Campionatele mondiale de lupte greco-romane de la Martigny, în Elveția. Denisa Zăvelcă a obținut argintul la proba de 800 m plat din cadrul Campionatelor europene de atletism (Varazdin, Iugoslavia) ca și Elena Solcan, la 400 de metri plat, în cadrul aceleiași competiții.
Se fac angajări: „ Caut femeie serioasă pentru îngrijire permanentă bolnavă în vârstă”; „Căutăm pensionară, internă, pentru ajutor menaj la vârstnică” „Intelectuală pensionară fac menaj contra locuință, mediu corespunzător, prefer zonă montană. Of. Poștal Bacău”
De vânzare: „Dormitor nuc, sufragerie nuc, minicalculator Casio, butelie voiaj și mare, mașină cusut Singer, radio VEF”; „Sufragerie florentină, sculptată și aragaz cu butelie”; „Jachetă vulpe roșie 46. Aștept provincia”; „Bicicletă Ucraina, butelie, mașină cusut Singer mică”; „Convenabil joc TV, computer, bicicletă cu motor, televizor Olt cu jocuri, fotoaparat Konica, ceas damă Cartier”; „Mobilă veche stare bună, foarte convenabil, teleobiective, Vivitar, Carl Zeiss, Jena”; „Magnetofon Rostov, absolut nou, sigilat, semicursieră Sputnic, nouă, garnitură hol Primăvara, pat Relaxa, șifonier și măsuță moderne”; „Pianină veche, perfectă stare placă bronz, corzi încrucișate”; „Ferăstrău Drujba nou, ultimul tip. Aștept provincia”; „Cimpoi, nai, caval, ocarină, fluier, drâmbă. Cumpăr armonică”; „Bibliotecă stil, dormitor Ozana, bucătărie modul, canapea extensibilă, galerii, mochetă lavabilă, fotoliu pat, rachetă tenis, discuri, diverse articole gospodărești”
Se cumpără: „Bibliotecă Dana (masă) în bună stare sau două-trei corpuri separate”; „Walkman, ceas quartz japonez, jeans pense 50, adidas, puma, mărime 10, numai noi”; „Video Player, robot bucătărie, albume felicitări pentru colecție”; „Televizor color (monitor) diagonală 35-50cm, Momecomputer peste 64 k cu accesorii și soft, radiocasetofon cu autorevers și combină audio-rack”; „Darac lână, caier complet, stare perfectă”; „Stofă pentru costum și pentru haină sport, servicii pentru masă, tort și cafea din porțelan, vaze”.
La televizor programul începe la ora 19.00. La 19.25, Ctitorii ale Epocii de Aur. O nouî magistrală urbanistică. La 19.45, Știința-forță nemijlocită de producție. Aexpoziția republicană a Creației tehnico-științifică din cadrul Festivalului național „Cântarea României”. La 20.05, Tezaur folcloric. La 20.35, Industria – programe prioritare. La 20.55, Localitățile țării în anul 45 al revoluției. Ritm și armonie. La 21.15 Din lumea capitalului. La 21.30, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie! La 21.50, Telejurnalul iar programul se încheie zece minute mai târziu.
Teatrele au avut porțile închise. Doar la Teatrul Țăndărică s-a jucat dimineață în Sala Victoria, piesa Bu Ali. În Rotonda Ateneului Român, în ciclul Laureați ai Festivalului național Cântarea României: Raluca Voicu – vioară; Camelia Cojocaru – Dima, pian; Mihaela Agachi – mezzosoprană; Livia Teodorescu – pian.
În cinematografe rulează: Zâmbet de soare; Flori de gheață; Alarmă în Deltă; Un oaspete la cină; Flăcări pe comori; Vacanța cea mare; Cantemir; Împăcarea; De la literatură la film; Sorgul roșu.
Zâmbet de soare (1988) este un film regizat de Elisabeta Bostan, populară pentru filmul Veronica, Mama, Saltimbancii, Unde ești copilărie etc. Filmul este un musical scris de Marius Țeicu pe un scenariu de Vasilica Istrate și are în distribuție nume amestecate ale actoriei românești: unii actori necunoscuți și alții care se regăseau veșnic în comediile vremii, ca de pildă Iurie Darie, Ileana Stana Ionescu, Carmen Galin, Bianca Brad, George Mihăiță și Mircea Diaconu, cu toții încercând să pară veseli, plini de spirit și evident muzicali într-un film despre adolescență și problemele acesteia (cea mai mare era că nu avea nicio problemă, decât să cânte, să se lupte pentru emancipare și să-și caute marea iubire). Filmul are un puternic background oniric, cu reminiscențe din Secretul armei secrete (unde Diaconu face un alt rol involuntar antologic). Este un film pentru toți și pentru nimeni, genul de basm fără miză, care trece cu ușurință de Consiliul Culturii. Actorii au un joc exagerat, autopersiflant, pe un scenariu ușurel, escapist. Dar dacă vreți să-l vedeți pe candidatul prezidențial Diaconu falsând cu artă stângace în film și în viață aceasta este prima mea recomandare.