Buletin de știri 7 decembrie 1989

Adunarea populară în legătură cu poziţia P.C.R. faţă de evenimentele din Cehoslovacia. (21 august 1968)

Joi 7 decembrie 1989

Soarele răsare la ora 7.38 și apune la ora 16.36. Temperatura aerului e în ușoară creștere, vremea rămâne rece, mai ales dimineața și seara. Cad pe alocuri precipitații, în special lapoviță și ninsoare în nord și izolat în restul țării. Temperaturile maxime se situează între 0 și 8 grade. Minimele termice între -12 și -2 grade. În zonele joase din vest și centrul țării se vor semnala ceață și chiciură.

În Scânteia este explicată declarația semnată cu trei zile înainte (pe 4 decembrie) la Moscova de țările din Tratatul de la Varșovia care au invadat Cehoslovacia în 1968. Declarația califica invadarea Cehoslovaciei drept „un amestec în treburile interne ale Cehoslovaciei suverane și trebuie să fie condamnată.” Oficiosul PCR amintește că, în 1968, la doar câteva ore de la declanșarea „intervenției armate a celor cinci țări” Nicolae Ceaușescu s-a opus vehement, adoptând „o atitudine fermă de dezaprobare și condamnare a acestei acțiuni.” Poziția României nu s-a schimbat nici 1989 respingând „orice fel de amestec din partea oricui ar veni, în treburile interne ale altui stat.” Această recunoaștere a caracterului imoral și ilegal al intervenției în Cehoslovacia „reprezintă un act de justiție pentru trecut, dar și un prilej de profunde reflecții și învățăminte pentru prezent și pentru viitor.” Ar trebui, în consecința acestui document, ca guvernele URSS și R.S.Cehoslovacă „să înceapă tratative pentru retragerea trupelor sovietice din această țară.” Prezența articolului pe pagina de gardă a Scânteii nu este doar un strigăt de victorie al lui Ceaușescu, fericit că a avut din nou dreptate. Cu doar două zile înainte, în cadrul CPEx, Ceaușescu își întreba tovarășii dacă să dea sau nu o declarație Agerpres în legătură cu poziția României față de intervenția unor țări socialiste în 1968. Avea în față un proiect de declarație pe cinci pagini. Însă Ceaușescu era sceptic. „Acum, nu știu dacă are rost, într-adevăr, să mai dăm pentru că în perioada aceea am făcut cunoscută poziția noastră. A fost convocată și Marea Adunare Națională.” Gogu Rădulescu și Elena Ceaușescu îi spun că mai bun ar fi un comentariu. Ceaușescu spune iar: „Ei au acum la ei multe probleme, mai multe decât în 1968.” Iar Elena repetă stereotip: „Au multe probleme”. Și revine pe un ton constructiv: „Consider că un comentariu foarte scurt putem face, în care să arătăm că România nu a fost și nu este pentru amestec de niciun fel în treburile altor state. Deci, în felul acesta să se pună, că România nu a fost și nu este nici acum pentru amestec în treburile interne ale altor state.” Pe Ceaușescu îl mulțumește și nu foarte această reacție. Trebuie chiar mai mult, să se spună clar că este necesar ca partidele din fiecare țară „să acționeze ferm pentru dezvoltarea socialismului, să acționeze împotriva forțelor contrarevoluționare, a activității de destabilizare din partea forțelor imperialiste.” Așa ar trebui să decurgă comentariul din paginile presei. „Să legăm față de situația de acum. În felul acesta să faceți comentariul, un mic comentariu.” Elena Ceaușescu repetă și ea: „Un comentariu de presă.” Nicolae Ceaușescu: „Însă pe care să-l legăm de situația actuală, de necesitatea neamestecului în treburile interne, că este necesar ca forțele partidului să acționeze ferm pentru dezvoltarea socialismului și că trebuie să respingă orice amestec din afară în treburile interne. (...) Mai ales astăzi când se intensifică activitatea de amestec în treburile altor state, de destabilizare, se impune unirea tuturor forțelor progresiste, a poporului pentru apărarea socialismului, pentru dezvoltarea independentă.... În felul acesta trebuie pus. Bine, hai să procedăm așa, să facem un comentariu, pentru că nu trebuie să facem o declarație. Bine, și cu asta am terminat.”

Stenograma CPEx din 5 decembrie. Arhivele Naționale


În fapt, rezultă, coroborând toate afirmațiile sale din această perioadă, că refuzul lui Ceaușescu de a se asocia invadării Cehoslovaciei nu era un semn că înțelegea schimbările petrecute acolo și că se solidariza cu inițiatorii lor, ci doar că voia să dea un semnal clar că nu se mai supune modelului unic sovietic, că vrea să fie tratat ca un egal. De asemenea, critica din 1989 a invaziei din 1968 (despre înăbușirea în sânge a Revoluției maghiare în 1956 nu vorbea nimeni) era un avertisment către Moscova că Bucureștiul a înțeles care era substratul reformelor lui Gorbaciov (Ceaușescu credea că peste tot unde socialismul era în pericol de reforme capitaliste și proteste anticomuniste era mâna URSS și SUA). Dar, mai presus de toate, comentariile pe marginea invadării Cehoslovaciei erau un fel de a pregăti populația ca, în cazul în care se pregătea ceva asemănător în România socialistă, Ceaușescu să se poată baza pe susținerea publică așa cum fusese susținut în 1968. În chiar acea zi premierul cehoslovac Ladislau Adamec își dădea demisia.

Uteciștii sunt mereu primii la muncă patriotică, voluntară, obligatorie și gratuită. La Călărași, peste 7000 de tineri din unitățile economice ale județului participă la acțiuni de „muncă în sprijinul producției”. La Combinatul siderurgic se realizează laminarea a 150 tone de blumuri și urmează să fie definitivate lucrările de montaj la blocul 1 de oxigen cu tubulatură de aluminiu. Uteciștii de la Antrepriza de construcții montaje siderurgice au promis că montează doi stâlpi pentru a susține conducta din cadrul secției oțelărie cu convertizoare. Și, ca să îmbine munca și educație, la Liceul Industria 3 a avut loc spectacolul de muzică și poezie Sub gloriosul arc de timp al Epocii Nicolae Ceaușescu realizat de elevii liceului. La Centrul de Creație și Cultură Socialistă Cântarea României pentru tineret din Călărași a avut loc simpozionul „1 Decembrie 1918 – act cu semnificații deosebite în istoria poporului român.”

La Arad a avut loc concursul Buna servire la care au participat peste 140 de uteciști dornici să devină cel mai bun vânzător la nivel național. Au fost trei zile de întrecere în cadrul cărora tinerii și-au putut demonstra puterile în cadrul probelor teoretice și apoi la testul practic desfășurat în mai multe localități ( Sântana, Lipova, Pecica și Chișineu-Criș) tinerii dovedind, după cum spune Gheorghe Crișan în Scânteia tineretului, „o bună stăpânire a cunoștințelor de specialitate și multă siguranță în susținerea subiectelor.” În final a avut loc un concurs cu public, găzduit de Clubul tineretului din Ineu. S-au acordat premii la profilurile vânzător de produse alimentare, textile-încălțăminte și metalo-chimice. A fost bătaie mare pe premii dar cu toții au câștigat o bună experiență de vânzători numai buni pentru comerțul socialist.

La Bacău a avut loc un eveniment deja tradițional: Săptămâna dedicată științei și tehnicii pentru tineret, creativității și spiritului novator. La diferitele acțiuni denumite „Știință – tehnică – producție” au participat aproape 18 mii de muncitori și ingineri. Mariana Andone îi spune lui Sorin Preda gazetar la Scânteia tineretului că reușita aceste manifestări „dovedește încă o dată că, practic, nu există niciun domeniu de activitate în care cercetare să nu aibă un cuvânt de spus, așa cum arată cu mare claritate îndemnurile secretarului general al partidului. Dar ce s-a întâmplat concret în această Săptămână băcăuană a tehnicii? Sorin Preda spune că trebuie remarcată, în primul și cel mai important rând, „prezența constantă a acțiunilor cu caracter educativ: expunere privind rolul și importanța creației tehnico-științifice în lumina documentelor de partid, dezbatere vizând formele și modalitățile folosite în antrenarea tinerilor în mișcarea tehnică de masă Știință- tehnică – producție; mijloace propagandistice de promovare a progresului tehnic.

Și tot pentru educația tinerilor, Șerban Cionof realizează o pagină de condamnare a concepțiilor mistico-religioase care ar fi un factor de destabilizare și manipulare. El îl citează pe Ceaușescu care consideră că, sub paravanul „drepturilor omului”, anumite forțe ostile încearcă să facă din unele culte „un instrument al politicii de amestec în treburile interne ale diferitelor țări, împotriva forțelor care acționează pentru dezvoltarea progresistă a lumii.” Aceste culte, se spune în paginile Scânteii tineretului, sunt vertebrate de un „anticomunism feroce, care exprimă interesele cercurilor reacționare de a folosi credința religioasă ca instrument de manipulare și imixtiune, de dezinformare și dezorientare a opiniei publice, în primul rând a tineretului, agitând sloganurile unui nou Mesia sau război nuclear ca unică posibilitate de mântuire a lumii.” În fine, pentru a preîntâmpina această beznă mistică, CC al UTC a organizat pe 6 și 7 decembrie la Cluj, simpozionul național Tineret-educație materialistă-cunoaștere și acțiuni sociale care, spune gazetarul, se înscrie „într-o valoroasă și deosebită tradiție a unor ample manifestări cu un înalt conținut educativ”. Au participat cadre didactice, cercetători științifici, activiști de partid, de stat și UTC, tineri de diverse categorii pentru a analiza „căile și mijloacele ce se impun pentru traducerea neabătută în viață a indicațiilor și orientărilor conținute în magistratul Raport” prezentat de Ceaușescu la Congres, mai cu seamă cele referitoare la „relația dintre progresul tehnico-științific și rolul științei și învățământului în temeinica pregătire pentru muncă și viață a tineretului, particularitățile și tendințele fenomenului religios în lumea contemporană și, în consecință, obiectivele, direcțiile și sarcinile procesului de formare și afirmare a conștiinței revoluționare, înaintate a tinerei generații a patriei.”

În ziarele budapestane apare o scrisoare adresată lui Ceaușescu de președintele interimar Mátyás Szűrös. Acesta spunea că pastorul reformat Tőkés László este amenințat și maltrat în mod grav și că opinia publică maghiară este extrem de îngrijorată de soarta acestuia. Mátyás Szűrös îi atrăgea atenția lui Ceaușescu că încalcă astfel înțelegerilor de la Helsinki și îi cerea insistent ca Tőkés și familia sa să nu mai fie șicanați iar pastorul să fie repus înapoi în serviciul bisericesc făcând astfel posibilă „exercitarea liberă a drepturilor oficiale și ale omului.” Tőkés urma să fie evacuat din casa parohială în urma deciziei luate de superiorii săi. Iritați de faptul că acesta criticase în predicile sale conducerea de partid și de stat deciseseră să-l mute în altă parohie.

Florentin Popescu explică în Scânteia de ce sunt importante cenaclurile literare. Acestea „proliferaseră fără precedent”, tot mai mulți aspiranți călcându-le pragul. E foarte bine, stabilește gazetarul, pentru că astfel se deschide ușa larg manifestărilor creative și totodată se pot impune valori „cu adevărat originale și autentice, acele nume care vor alcătui schimbul de mâine al literaturii noastre.” Dar se naște întrebarea legitimă: Cine sunt cei „care validează o creație sau alta într-un cenaclu literar? Cât de competenți sunt cei care dau girul lor unor tineri autori pe care i-au ascultat citind în cenaclul literar și le-au comentat lucrările?” Sunt întrebări legitime, spune gazetarul, și presupun discutarea rolului cenaclului literar în viața culturală de la oraș și sate. De fapt, în mai toate cenaclurile la care a asistat gazetarul, atmosfera era eterogenă: cei care comentau erau uneori avizați, alteori băteau câmpii cu naivitate și fără grație exprimând „opinii enunțiative fără temeiuri și argumente oferite de textele aflate în discuție”, aceste comentarii venind de la veleitari. Gazetarul spune că nu e pentru uniformizarea comentariilor, însă ideea de cenaclu se demonetizează „tocmai datorită veleitarismului și lipsei de nivel critic ridicat.” Lipsa de valoare a unor cenacluri rezultă din dezinteresul instituțiilor tutelare față de ele. „Deși cenaclurile literare pot să se angajeze în realizarea textelor pentru brigăzile artistice, pentru spectacolele de muzică și poezie, necesare diferitelor formații culturale, tutelate de același for care găzduiește reuniunile tinerilor creatori într-ale literaturii.” Înainte vreme, cenaclurile aveau o mare greutate și aceasta era probat de faptul că „până acum câțiva ani fiecare aspirant la debutul editorial trebuia să-și însoțească manuscrisul de o recomandare a cenaclului în care și-a citit mai înainte creațiile, recomandare semnată de îndrumătorul respectivului cenaclu și parafată de instituția sub egida căreia se afla cenaclul” (e vorba despre Centrele de cultură și creație socialistă, cluburi sindicale, diverse instituții de cultură) Între timp s-a trecut la concursul colectiv de debut însă fără ca valoarea manuscriselor să crească. Soluția este ca tinerele talente să se înscrie în competiții de mai mare amploare. Ar vrea să se organizeze în cadrul Cântării României concursuri literare tematice cu largă participare, „eventual la nivel național, iar lucrările cele mai bune (...) să fie reuniunte în culegeri ce ar putea apărea sub egida unor edituri de specialitate în mod periodic. Ne gândim bunăoară cât de interesante și mai ales cât de citite ar fi unele culegeri pe teme ca: Poezii dedicate patriei și partidului, poezii de dragoste, imnurile muncii, cântecele tinereții etc.etc.” Ideea este ca cenaclurile să nu piardă din sensul lor originar: „laboratoare de creație cu un mare și important rol în promovarea valorilor culturale, dar și în instruirea, în formarea omului nou, veritabile școli de orientare a creatorilor amatori – deopotrivă către creațiile originale și către izvorul veșnic viu al inspirației: patria și împlinirile contemporante, oamenii de azi și aspirațiile lor firești.”

În cadrul Campionatului mondial feminin de handbal grupa B în desfășurare în Danemarca, selecționata României a întâlnit, în primele meciuri din cadrul seriilor semifinale, echipa Cehoslovaciei obținând victoria cu 30 la 18.

Se fac angajări: „ICVS Pasteur cu sediul în București, Șos. Giulești, scoate la concurs posturi de medici veterinari și un post de responsabil economic de fermă în condițiile legii. Termenul de înscriere: 30 de zile de la data apariției anunțului în ziar”; „Întreprinderea de bere București cu sediul în Calea Rahovei încadrează diriginte șantier; inginer constructor, instalator; șef secție bere-băuturi, șef biroul CTC, șef serviciu investiții, economist, contabil, pictor executant, lăcătuș auto cu condiții de autorizare revizie tehnică, inginer de industrie alimentară, motostivuitor”; „Centrala România film încadrează prin concurs conform prevederilor legale, contabil principal. Candidații trebuie să aibă domiciliul stabil în București și vechime în compartimentul financiar-contabil”

De vânzare: „Căciuli iepure, mantou imitație blană, vițel și râs”; „Videorecorder JVC HRD 170 absolut nou, geantă diplomat cifru Primlaks, radio stereo Brams și Anda nou, analizor și exponometru laborator Meosix, haină de piele întoarsă, convenabil, trenuleț 12 mm, plus accesorii. Cumpăr radiocasetofon și color numai Secom. Aștept provincia”; „Bufet sufragerie, vitrină, fotoliu-pat, mașină spălat uzată, mochetă, televizor. Cumpăr sobă petrol, defectă”; „Rochie albă lungă deosebită (dantelă) 42-44, guler și căciulă (vulpe), scurtă (iepure)”; „Haină blană sintetică bej, taioare 56/I, gulere și căciulă blană damă, cristale antice”; „Bufet vienez, alămuri, bibliotecă Milcov, lunetă Oltcit, mochetă gri, dormitor nuc, motoretă Minimobra, minimașină spălat, aragaz 3 ochiuri, masă octogonală, televizor portativ defect, colivie, foto Orizont, exponometru Leningrad”; „Vând pui Doberman, cu pedigree, părinți campioni”; „Trabant, motor rodaj, plită Vera, legături schi. Aștept provincia”; „Vând și predau contract trei camere, Pța Obor, metrou; pahare, fructiere cristal, lână saltea, haină piele și palton nou excepțional, recamier, mașină spălat rufe, masă, pat pliant cu saltea, foto Smena și blitz Ceaika noi, guler blană”; „Recamier îngust, birou mare deosebit, două fotolii mari skai roșu, dulap pentru bibliotecă, cuier”

Se cumpără: „Videocasete sigilate, radio performanțe, ceas masă electronic, videocabluri cu Euroscart, ceas damă deosebit”; „Cumpăr fotoaparat Leica, Nikon, autofocus compact, acumulatori, congelator, aparat auditiv, ceas quartz marcă prestigiu, diverse foto”; „Piese Wartburg 312, huse, prelată, canistră, saltea, căciulă 60, pantofi 44”; „Bibliotecă parțială sau completă, peruși, canari, plăcuțe frână, set distribuție. Vând foto Zenit Fed blitz, lampă foto, bibliotecă modulată”

La televizor emisiunea începe la ora 19.00 cu Telejurnal. Înfăptuim hotărârile marelui forum al comuniștilor români! La 19.25, Mândria de a fi cetățean al României socialiste. Nestemate ale calității muncii. La 19.45 Poporul – creator și beneficiar al culturii. Documentar. La 20.00, Laureați ai Festivalului național „ Cântarea României”. La 20.20, Hotărârile Congresului al XIV-lea al partidului mobilizator program de muncă pentru întregul nostru popor. La 20.40, Film artistic. Tereza. Producție a studiourilor de televiziune din Bratislava. La 21.50, Telejurnal. Programul se închide la ora 22.00.

La Opera Română este reprezentație cu Povestirile lui Hoffmann. În Sala de concerte a Radioteleviziunii Române e Concert simfonic. Dirijor Iosif Conta. La Ateneul Român este Concert simfonic. Dirijor Peter Oschanitzky. La Operetă pe afiș este Oklahoma. La Teatrul Național, Sala Mare, Titanic Vals. În sala Amfiteatru se joacă Drumul singurătății iar în sala Atelier, Clovnii. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra sala din Schitu Măgureanu, se joacă Noțiunea de fericire. În sala Studio a teatrului se joacă Dimineața pierdută. La Teatrul Mic se joacă Astă seară stau acasă; Teatrul Foarte Mic are în program Bătrâna și hoțul. La Nottara (sala Magheru) pe afiș Floarea de colț. În sala Studio a teatrului, Sculptură în os. La Teatrul Giulești, Și totuși Eminescu (sala Majestic). La Teatrul Ion Creangă se joacă dimineață Romanțioșii și seara Turandot. Teatrul Tănase a programat Savoy, Savoy (în sala Savoy) și Cavalcada râsului (sala Victoria). Studioul de teatru Casandra al IATC-ului are în program Camera de alături. Circul din R.P. Bulgaria susține spectacolul Arena atracțiilor la Circul de Stat din București.

Filme care rulează la cinema: Nea Mărin, miliardar; Rochie albă de dantelă; Cei care plătesc cu viața; Recital în grădina cu pitici; Misterele Bucureștilor; Revanșa; Un studio în căutarea unei vedere; Un comisar acuză; Declarație de dragoste; De la cuvânt la imagine; Nu e ușor cu bărbații, O seară de iarnă la Gagra, Omul din Rio; Ultima ninsoare; Potopul, Nu vă jucați cu dragostea! Misiune specială.