Sâmbătă 7 octombrie 1989
Soarele răsare la ora 6.21 și apune la ora 17.45. Vremea în încălzire ușoară. Cer înnorat în vest. Cad ploi și sub formă de aversă. Temperaturi minime între 6 și 16 grade iar cele maxime între 14 și 24 de grade.
Nicolae Ceaușescu vizitează Republica Democrată Germană. Este întâmpinat pe aeroport de Erich Honecker. Ceaușescu vizita Germania comunistă cu ocazia adunării festive consacrate celei de-a 40-a aniversări a întemeierii republicii comuniste. La Berlin s-a adunat toată crema blocului comunist chiar dacă era pe punctul să expire. Ceaușescu și Dăscălescu au precedat vizita cu o lungă telegramă de susținere morală. „În cei 40 de ani de la făurirea Republicii Democrate Germane, harnicul și talentatul dumneavoastră popor a obținut sub conducerea Partidului Socialist Unit din Germania, realizări însemnate în edificare societății socialiste dezvoltate, întărirea potențialului economic, tehnico-științific și cultural al țării în ridicarea permanentă a nivelului de trai material și spiritul al oamenilor muncii.” Altă telegramă inutilă: câteva zile mai târziu (10, 11 octombrie), ca urmare a crizei biroului politic, vizita de stat planificată de Erich Honecker în Danemarca a fost anulată, Egon Krenz, numărul doi al partidului începe să preia puterea, înțelegându-se cu armata și cu Stasi. Pe 17 octombrie, Honecker era forțat de propriii aghiotanți de la partid să treacă pe ordinea de zi a ședinței biroului politic demisia sa. Era prima scenă a ultimului act comunist în RDG. Ceaușescu Pe 6 octombrie îl vizita pe Honecker ca să-i arate că-l susține până la capăt. Gorbaciov îi numise pe Honecker, Ceaușescu, Jivkov și Gustav Husak Banda celor patru, adică niște fundamentaliști care nu vor nici în ruptul capului să facă reformele atât de necesare. De altfel, survolând spațiul Republicii Socialiste Cehoslovace spre RDG, secretarul general al PCR nu se poate abține și-i trimite o telegramă lui Gustav Husak pentru a-i transmite „un salut tovărășesc și cele mai bune urări de succes la construcția socialistă din patria dumneavoastră.” Îi mai spune și că e convins că relațiile dintre cele două țări se vor dezvolta continuu „în interesul edificării orânduirii socialiste în România și Cehoslovacia, al cauzei colaborării și păcii în Europa și în lume.” Nu e singura telegramă transmisă din zborul avionului. În Ungaria, partidul comunist (PSMU) se transforma în Partidul Socialist Maghiar. Preşedinte ales a fost Rezső Nyers. Partidul socialiștilor nu mai era, din vară, marxist-leninist iar modul în care tratase guvernul ungar problema refugiaților est-germani, disidenții și, în general, socialismul (încurajarea privatizării, revizionismul ideologic, toleranța față de curentele contestatare) toate acestea îl iritau pe Ceaușescu care, când vorbea despre mișcări fasciste, de extremă dreaptă, revanșarde , de lovituri mortale date socialismului se uita la apus, către Budapesta, să se facă auzit. Însă, sperând la mai bine, le scrie și liderilor ungari o telegramă cu un conținut practic similar telegramei adresate lui Husak, dar mai temperată, cu mai mulți bemoli, cu mai puține epitete măgulitoare și întorsături de frază. Cuvântul „prietenie” cu care-și ornează telegramele către Kim Ir Sen sau Husak, nici nu apare în telegrama trimisă „tovarășilor” unguri.
La Muzeul de artă, comuniștii se strâng la adunarea de dare de seamă și alegeri. Desigur, întrunirea se desfășoară în anticiparea Congresului XIV și angajații muzeului sunt emoționați de sarcinile importante care-i așteaptă. Comuniștii de acolo spun că „și-au pus întreaga putere de muncă în slujba implicării patrimoniului cultural național în marile circuite educative destinate formării conștiinței omului nou, au depus eforturi susținute pentru a prezenta realitățile creației românești în țară și peste hotare.” Preocuparea centrală a biroului organizației de bază, s-a spus tot la această întrunire, a fost desfășurarea unor activități politico-educative eficiente și cuprinzătoare. De altfel, s-a spus că s-au străduit cu toții să acorde un rol important activității ideologice, politico-educative de formare a omului nou. Directorul Alexandru Cebuc spunea că se poate descoperi în întreaga activitate a muzeului „cât de multă importanță s-a acordat activității educative, de legătură cu publicul, grija deosebită pusă în slujba valorificării mărturiilor tezaurului de experiență și creație românească, pentru formarea noilor mentalități atitudini ale omului chemat să-și făurească propriul destin.” „Tezaurul vechimii, continuității și al creativității poporului” nu ar putea fi fructificat însă suficient de bine „pentru a sădi în conștiința oamenilor de azi respectul pentru tradițiile poporului” dacă aceia care au în grijă avuția „inestimabilă”, comuniștii din muzeu, nu-și ridică nivelul pregătirii profesionale și politice, pentru a acționa „cu fermitate împotriva oricăror încercări de denigrare a trecutului poporului, a marilor lui înfăptuiri socialiste.” Erau implicați în tot felul de manifestări artistice, pentru a atrage oamenii în sălile muzeului, aveau în plan altele dar nimic din toate acestea nu se poate realiza „la un înalt nivel de exigență decât în măsura în care fiecare lucrător al muzeului va stăpâni un solid bagaj de cunoștințe politico-ideologice și cultural-istorice.” Căci atragerea publicului în muzeu nu este doar o chestiune de statistică, ci imperativ educațională și formativă pentru acea perioadă istorică.
S-au făcut adunări și la revistele de cultură și artă. De pildă în cadrul organizației de partid a revistelor România literară și Contemporanul. Acolo a vorbit Constantin Țoiu care a amintit de funeraliile lui Arghezi când președintele țării s-a înclinat în fața poetului național, „rupând firul de oțel care separa în două cultura și făcând ca apele vechi, istorice ale culturii românești să se reverse spre noi. ” Noroc cu Ceaușescu, „acest mare bărbat politic al istoriei noastre contemporane,” că a eliberat cultura de dogme. Iar criticul Valentin Silvestru spune însuflețit că susține cu toată ființa ideea tovarășului Nicolae Ceaușescu de „a se forma în România o clasă muncitoare cu înalt nivel intelectual, ca poporul român în întregul său să fie un popor de oameni culți.” Creatorii trebuie însă să fie vigilenți, să nu lase orice operă fără mesaj educativ, revuistice, să se strecoare în spațiul public pentru a-i deruta pe oameni. Valentin Silvestru ar vrea să se constituie potere estetice, să păzească marea artă ideologică de intruși nedoriți fără sensibilitate la realizările prezentului. „Creațiile de azi, profund educative, sunt un document și pentru generațiile ce vin, să avem grijă să fie la un nivel mai înalt realizate, în concordanță cu aspirațiile oamenilor, cu cerințele educative.” Iar Ion Horea, unul dintre poeții la modă în primele pagini de gazete, spunea rituos: „Credința în partid s-a bazat mereu pe credința în libertate, demnitate, pace, elemente ale unui crez ce nu s-au clătinat de-a lungul vremii.” Și apoi după ce insistă asupra independenței naționale spune că „Președintele nostru a arătat demult, prin viu grai și în fapt, că poporul român respectă dreptul altor popoare de a-și hotărî singure, de sine stătător, soarta. În istoria noastră n-am cucerit pe nimeni, nu am intrat în altă țară cu pretenții de cucerire sau de impunere a voinței noastre, n-avem nimic pe conștiință (...) Le datorăm concepție revoluționare, politicii umaniste a președintelui nostru (...) Noi nu ne-am luat pălăria să cerșim, ci ne-am plătit datoriile și ne-am zidit țara cu forțele noastre, depășind greutățile întâmpinate.(...) În ideile și cuvintele secretarului general al partidului eu văd temeiul unității și solidarității partidului – centrul vital al națiunii române – ale țării, temeiul entuziasmului cu care se desfășoară munca cinstită la care suntem chemați cu toții, aici, în această țară care ne-a crescut și ne-a făcut oameni” etc.etc.etc. Poetul pare să fie sincer pentru că și poeziile lui susțin aceleași teze, la fel de prozaic. Ideea e că și „creatorii de frumos”, cel puțin cei prezenți în paginile gazetelor în acele zile, sunt trup și suflet alături de Ceaușescu și au convingerea că „munca de elaborare a unor noi și noi opere reprezentative cu înaltă valoare morală educativă despre fizionomia moral-politică a acestei epoci, opere cu un mesaj patriotic și umanist clar exprimat, ce vor îmbogăți patrimoniul național, constituie suprema lor contribuție la edificarea culturii și artei socialiste, la procesul îndelungat și complex de făurire și educare a omului nou.” Iar C. Stănescu, semnatarul relatării din Scânteia, meditează în același spirit: „A vorbi și a scrie despre marile înfăptuiri contemporane, a reda satisfacțiile, bucuriile lor, greutățile învinse cu eroism de constructori hotărâți să lase în urma lor, ca moștenire pentru viitor, opere ale spiritului creator românesc înflorit sub soarele socialismului – iată angajamentul de conștiință al creatorilor de frumos.”
Biroul de Turism pentru Tineret (BTT) organizează în acea toamnă, pentru a sărbători cu fast Congresul partidului mai multe manifestări complexe – cu profund caracter politico-ideologic și instructiv-educativ, „specifice vârstei și preocupărilor tineretului și folosind multiplele posibilități pe care le oferă pentru aceasta turismul.” Ideea, spune comunicatul, este ca acțiunile în perioada următoare să reflecteze importanța și semnificația congresului. Despre ce acțiuni e vorba? În primul rând, vor fi organizate vizite la obiectivele economice și așezămintele culturale – ctitorii ale „Epocii Nicolae Ceaușescu”. Copiii vor participa la expuneri, simpozioane și mese rotunde, expoziții, întâlniri cu activiști de partid și de stat, cu personalități ale vieții culturale și artistice românești, vor participa la spectacole literar-artistice. Din 1 octombrie până pe 30 noiembrie Zilele turismului pentru tineret se desfășoară în diverse județe unde se organizează serbări locale. De asemenea, „Ștacheta Carpaților” se desfășoară în primele zile ale lui noiembrie. „Două echipaje a câte 16 membri vor porni din nordul țării, vor străbate cele două tronsoane ale munților Carpați – Orientali și Occidentali – și se vor întâlni în munții Făgăraș unde, pe vârful Moldoveanu vor monta plăci omagiale pentru cinstirea Congresului marilor victorii socialiste. La început de octombrie, în Complexul turistic pentru tineret din Câmpulung Moldovenesc a avut loc manifestarea „Imagine-comunicare-educație” pe tema cunoașterii de către tineri, prin intermediul turismului, a marilor valori create în țară, evidențiindu-se caracterul instructiv al călătoriei culturale. O altă manifestare care promovează valorile autentice este concursul de pantomimă care are loc în stațiunea pentru tineret Pârâul Rece. Scopul galei de pantomimă, spune Pia Rădulescu în România liberă, se înscriu „pe linia educării tineretului în dragostea față de frumos și a înțelegerii artei gestului ca limbaj universal. În cadrul manifestării va avea loc și o dezbatere pe teme legate de semnificația și valențele educative ale acestei arte.”
Complexul balnear Doina din stațiunea turistică Neptun oferă locuri pentru cură balneară și odihnă, până la data de 3 decembrie. „Cazarea, masa și procedurile medicale se asigură într-un ridicat grad de confort și cu personal de înaltă calificare. Se pot trata următoare afecțiuni ale aparatului locomotor: reumatisme cronice și degenerative, artrite, spondiloze, sechele post-traumatice sau post-operatorii, afecțiuni ale sistemului nervos periferic, rino-laringite cronice, boli cronice ale aparatului genital feminin. Sunt aplicate proceduri balneare bazate pe nămol din lacul Techirghiol, se fac tratamente cu Gerovital Aslavital și Pell-Amar preparate românești de faimă mondială pentru combaterea îmbătrânirii premature și regenerarea funcțiilor organismului. În cadrul complexului funcționează o piscină cu apă de mare încălzită. Alte posibilități agrementare: cinematograf, bowling, tenis de masă etc. Prețul 85 lei/zi tratamentul. Foarte important- stația CFR care deservește stațiunea se află la numai 150 de metri de hotel și se numește Halta Neptun.”
Etapa a patra a Turului ciclist al României a fost câștigată de sportivul sovietic Iuri Amelkin. Pe locurile următoare au sosit Osipov (URSS), Maslon (Polonia) și C. Nicolae (România). În clasamentul general individul pe poziția de lider rămâne Dănuț Catană urmat de Stelian Anton și Costel Popa.
De vânzare: „Cazan rufe, hotă aramă, servantă, vitrină, patru taburete furnir nuc, galerii alamă și lemn, covor Caramanlu, piedestal, scurtă lutru, poșetă șarpe nepurtată, vaillant”; „Convenabil video Aiwa Recorder, mobilier, mochetă grena, mașină spălat, obiecte casnice, pianină Playel. Cumpăr din piele, noi: geacă, haină, scurtă bărbătești”; „Sufragerie florentină culoare închisă, ladă studio, tacâmuri alpaca, lână plapumă, furtun cauciuc pânzat, cuier”; „Convenabil pianină, mobilă, obiecte casnice”; „Sufragerie comandă, dormitor alamă, dormitor lemn, bucătărie, lustră, diverse obiecte”; „Carabine alpinism Titan, broască Yalle cu alarmă”; „Superbă rochie ocazie albă, nouă, 42, cojoc, haină piele bărbătească 52, casetofon mono, boxe Unitra”; „Vând haină blană, iepure alb, vițel, scurtă neagră, pardesiu, pătuț copil (deosebit)”; „Ferăstrău Drujba, veioză fibre sticlă, frigider, ceas medalion, bicicletă deosebită, aripi Trabant, piese Zil, prelate, Braun Sixtant, telefon taste, clăpari San Marco, schiuri, pulover poncho, port bagaj Aro”; „Vulpi polare, adulte și tineret”
Se cumpără: „Apartament patru camere, spațioase, etaj inferior, zonă centrală cu cedare apartament trei camere mici, chirie, etaj I, Băneasa”; „Haină piele, cojoc, bărbătesc 48,50 și de damă 46, 48, deosebite, noi. Vând casetofon Electronica, doi saci de dormit, patine cu ghete”; „Jachetă de damă din piele, 46, ceas de mână, ambele noi, deosebite”; „Sobă cu ardere completă, albume pentru fotografii, radiocasetofon stereo, nou sigilat”; „Servicii de masă întregi (12 persoane), servicii de ceai sau cafea de porțelan China sau românești deosebire, servicii pahare cristal”
La Opera Română în program Olandezul zburător. Teatrul de Operetă prezintă Văduva veselă. La Ateneul Român, Confluența artelor (muzică, literatură, plastică), iar în sala Studio, Treptele afirmării artistice și Comori camerale. Pe scena Sălii Mari a Teatrului Național se joacă Titanic Vals. În Sala Amfiteatru, Drumul singurătății și în Sala Atelier, Clovnii. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra a programat Noțiunea de fericire în sala de ple bd. Schitu Măgureanu iar în Sala Studio, Uriașul munților. La Teatrul de Comedie se joacă Turnul de fildeș. La Teatrul Nottara(sala Magheru), Taifun. În sala Studio, Dansul Morții. La Teatrul Mic se joacă la 15, Pluralul englezesc și la 18, Amurgul burghez. Teatrul Foarte Mic are în program Dragă Joe. La Giulești, sala Majestic, Milionarul sărac. La Teatrul Ion Creangă se joacă dimineața Uite-l nu e. La C. Tănase (sala Savoy), Varietăți pe portativ. Ansamblul artistic Rapsodia Română a programat Meridiane folclorice.
La televiziune programul începe la ora 13.00 cu Telex. Apoi, la 13.05, La sfârșit de săptămână. La 14.45, Săptămâna politică. Programul se închide la 15.00 și se redeschide la 19.00 cu Telejurnal. La 19.30, Partid și țară – o unică voință. La 19.45, Sub tricolor, sub roșu steag. Versuri patriotice, revoluționare. La ora 20.00, Toamnă românească. Emisiune literar muzicală. La 20.40, Film artistic, Turneul. La 22.05, Telejurnalul. La 22.15, Melodii îndrăgite. Programul se încheie la ora 22.30.