Joi 7 septembrie 1989

Soarele răsare la ora 6.45 și apune la ora 19.42. Vreme răcoroasă. Ploi cu caracter de aversă în est, pe alocuri și izolat în restul țării. Trecător, la altitudini peste 2000 m, ploaia se transformă în lapoviță și ninsoare. Temperaturile maxime se încadrează între 15 și 25 de grade, pe alocuri mai ridicate. Minimele termice nocturne sunt cuprinse între 6 și 16 grade.

Ceaușescu se vede cu Ladislav Adamec, prim-ministrul ultimului guvern comunist al Cehoslovaciei, care făcea o vizită oficială de prietenie în România. La întâlnire participă și Constantin Dăscălescu, cel care a făcut, de fapt, invitația. După ce au schimbat mesaje complezente pentru cei de-acasă, cei doi au discutat despre intensificarea schimburilor economice, tehnico-științifice, culturale și s-a exprimat dorința „de a face totul pentru amplificarea raporturilor româno-cehoslovace, astfel încât acestea să se afirme ca exemplu de raporturi trainice între țări socialiste prietene care își unesc eforturile și conlucrează activ pentru edificarea noii orânduiri, pentru cauza socialismului și păcii în lume.” Din discuție a rezultat, spune comunicatul publicat de Agerpres, și o poziție comună în ceea ce privește construcția socialismului. La începutul lui decembrie 1989 Adamec își dă demisia și comuniștii pierd majoritatea în guvern.

Doctor Vasile Popescu explică, în Scânteia, legătura dintre umanismul revoluționar și formarea omului nou. Întreaga istorie a partidului este, spune el, „istoria realizării practice, efective a umanismului, mai întâi ca luptă politică pentru instaurarea orânduirii socialiste care să ofere împlinirii personalității umane cadrul optim de realizare, apoi ca activitate constructivă, inovatoare, de dezvoltare(...)” Astfel că realizarea principiilor umanismului se transformă în obiectiv social general, „activitatea politico-ideologică, de formare a conștiinței socialiste, de modelare a omului nou, integrându-se necesar procesului de făurire a noii orânduiri.” Pentru că obiectivul suprem al politicii partidului este omul nou iar concepția umanismului revoluționar se referă la faptul că „omul societății socialiste trebuie să fie stăpân pe cele mai înalte cuceriri ale științei”, să fie de o „înaltă ținută morală”, să se remarce prin îndrăzneală și „gândire în acțiune”, în fine, să fie un supererou al muncii socialiste. Crearea omului nou nu este o abstracțiune, ci „o operă vie, revoluționară și permanentă ce se făurește pe temeliile materiale și spirituale ale noii societăți, în climatul democrației muncitorești-revoluționare” materializând cele mai importante valori ale Codului eticii și echității socialiste. Dar ce era caracteristic umanismului revoluționar de după Congresul al IX-lea al partidului? În primul aplicarea celor mai noi cuceriri tehnico-științifice și metodologii de conducere. Apoi dezvoltarea puternică și continuă a proprietății socialiste. Apoi retribuția în funcție de munca prestată, dezvoltarea organismelor democrației muncitorești-revoluționare și dezvoltarea învățământului și culturii, „a factorilor de conștiință, elaborarea Codului eticii și echității socialiste, perfecționările continue în domeniile activităților educative și formative”etc.etc. Acestea sunt doar câteva dintre modalitățile prin care „principiile umanismului revoluționar definesc tot mai mult constructorul socialismului și comunismului, omul nou”, ceea ce, afirmă doctorul în propagandă, capitalismul acelor zile nu făcea. Iar Tezele și orientările Congresului XIV nu fac decât să evidențieze și mai mult perspectivele afirmării practice, mai depline a umanismului revoluționar în România.

Prin ce se remarcă o bună propagandă vizuală, își propun să afle S. Achim și C. Timaru de la Scânteia, care vizitează Cooperativa Textila din Covasna, apreciată tocmai pentru propaganda eficientă din spațiile ei sociale. Aici, propaganda vizuală informează prompt și eficient care sunt obiectivele concrete de plan ale colectivului. Peste tot grafice sugestive care arată cum evoluează principalii indicatori comparativ cu anul trecut (producția fizică/marfă, productivitatea muncii etc.) Alte tabele înfățișează producția care trebuie realizată în fiecare secție tot acolo fiind marcate lunar și realizările efective, astfel că oamenii stau tot timpul cu sabia lui Damocles deasupra capului. Dar alte panouri aflate în proximitatea celor de mai sus arată care sunt căile prin care poate fi asigurată „realizarea sporurilor de producție prevăzute pentru acest an și pentru anul viitor.” Pe lângă aceste panouri, grafice și tabele, peste tot se găsesc îndemnuri, lozinci, bannere cu chemări la întrecere, pentru mobilizarea energiilor colectivului de aici „la îndeplinirea angajamentului de a realiza planul anual până la Congresul al XIV-lea al partidului. Mai sunt și afișe care îndeamnă la gospodărirea eficientă a resurselor materiale și energetice, o calitate sporită a produselor, o mai mare productivitate a muncii. „La Gazeta energetică sunt afișate consumurile zilnice și cele lunare, semnalându-se, printr-un sistem ingenios, încadrarea în consumurile stabilite sau depășirea acestora în fiecare secție.” Lângă Gazeta energetică se află Vitrina calității cu două rubrici: Așa da și Așa nu „unde sunt nominalizați cei care într-un anumit interval de timp realizaseră și, respectiv, nu reușiseră să asigure calitatea corespunzătoare produselor ieșit din mâinile lor.” O altă gazetă de perete este Opinia publică. Are câteva rubrici de impact: cei care absentează nemotivat, cei care întârzie la program etc. Zilnic numele celor care nu sosesc la timp, adică atunci când stația de radio a întreprinderii anunță ora șapte, sunt trecute la această rubrică. Cei care întârzie sunt puși rapid în discuția colectivelor din care fac parte pentru a li se spune cât de important și prețios este un minut, cât e de valoros economic. Există și o rubrică pentru cei care-și realizează normele în paralel cu cei care nu le realizează, pentru a-i face pe șefii secției respective să fie conștienți că este nevoie de o preocupare „mai susținută pentru ridicarea pregătirii profesionale”. Pe de altă parte, popularizarea fruntașilor, menționarea realizărilor obținute de ei, toate acestea „pledează pentru ca exemplul lor să fie urmat, pentru ca modul pilduitor în care ei își înțeleg răspunderile să devină un atribut al muncii fiecăruia dintre cei aproape șase sute de lucrători ai Cooperativei.” Pe tot drumul străbătut prin întreprindere, de la secția de preparație fire până la finisaj și apoi „la interesanta expoziție ce reprezintă o autentică și expresivă carte de vizită a cooperativei” se găsesc „numeroase îndemnuri sintetice adresate oamenilor muncii de aici.” Ele îi îndeamnă pe oameni să nu se complacă în automulțumire, să nu se lase duși de inerție, cheamă la cutezanță în gândire, „la o mai bună cunoaștere a forțelor proprii, la încredere în creativitatea colectivului etc. ” Ce scria pe aceste pancarte? Tot soiul de texte inspiraționale și motivaționale. „Depinde cu cine te compari pentru a vedea cât de bine lucrezi”; „Exemplul fruntașilor să fie nu doar aplaudat, ci mai ales urmat”; „Esențial este să nu dai înapoi în fața greutăților”; „Cine își examinează în spirit critic propria activitate adoptă și măsuri eficiente pentru perfecționarea muncii.” Dar sunt unele care îi vizează pe șefii secțiilor: „Ca să fii exigent cu alții trebuie să fii exigent mai întâi cu tine însuși”; „E bine să cunoști cauzele deficiențelor, e însă și mai bine să stabilești măsuri operative pentru înlăturarea lor”; „Calitatea nu se controlează, ci se prevede” etc. Gazetarii sunt mulțumiți de ce au văzut: e semn că partidul, conducerea, șefii de secție văd în propagandă „un sprijin real și eficient în eforturile de a face mai bine înțelese răspunderile sociale ale fiecărui om al muncii...” Mai sunt desigur multe de făcut, poate o stație de radioamplificare mai bună, poate gazete mai multe, căci trebuie găsite formule cât mai expresive și convingătoare pentru a populariza realizările unei secții în altele sau pentru a face cunoscut un muncitor fruntaș/codaș peste tot în cooperativă. De asemeni, trebuie explicat mai bine ce înseamnă, economic vorbind, un minut pierdut, cât valorează un ceas sau o zi de muncă, de ce trebuie să folosească cu chibzuință materia primă, energia electrică, fiecare leu. Și nu în ultimul rând, să popularizeze tezele și obiectivele stabilitate de documentele viitorului congres. Pentru toate acestea, speranța le era tuturor în propaganda vizuală.

La spectacolul de gală care a marcat începutul Zilelor filmului coreean organizate cu ocazia celor 41 de ani de la crearea Republicii Populare Democratice Coreene au participat reprezentanți ai Consiliului Culturii și Educației Socialiste, înalți funcționari de la ministerul de externe, IRRCS, Asociația de prietenie româno-coreeană. Filmul prezentat pentru început a fost Agentul de legătură nr. 8. La Institutul Român pentru Relațiile Culturale cu Străinătatea din Capitală a fost vernisată expoziția de pictură și desen a artistului chinez Gong Shunzhi și intitulată „Imagini din România.” Expoziția a fost organizată de Consiliul Ziariștilor din RSR și, după cum spune Agerpres, „se distinge prin originalitatea manierei de realizare artistică a lucrărilor puse sub semnul prieteniei, înțelegerii și colaborării româno-chineze.”

Se fac angajări: „Cluj-Napoca, căutăm femeie ajutor menaj persoană singură, eventual oferim cameră”; „Centrala Casei de Economii și Consemnațiuni cu sediul în București încadrează prin concurs inginer principal (arhitect)”; „I.S. Reclama comercială, str. Serg, Nuțu Ion, încadrează prin examen sau concurs personal pentru următoarele posturi: arhitect principal, casier principal”; „Căutăm persoană serioasă, supraveghere preșcolar câteva ore săptămânal, numai cunoscătoare de limbă germană, Dorobanți, Floreasca” Opera Română din București organizează concurs pentru ocuparea unor posturi artistice: soliști vocali (bas, bariton), balerini (băieți, fete), coriști (toate vocile), instrumentiști (trombon, vioară), artist plastic. Condiții de studii: pentru soliștii vocali, instrumentiști și artistul plastic sunt necesare studii superioare și stagiul terminat. Pentru balerini și coriști, studii medii.

De vânzare: „Videocasete noi traduse, filme noutăți, muzică, desene animate, calitate excepțională”; „Vând tobe profesionale Aria, comandă, fără cinele, și stație voci Peavey 200W, convenabil”; „Bulbi lalele floribili extratimpurii soiul Apeldorn și Oxford, stare sănătoasă, Cotruță Valentin”; „Frigider Zill, dormitor tineret, clăpari Sanmarco 43, picup Tesla, avometru, fotoaparat Fed 2, blitz, convenabil. Apartament două camere Lacul Tei”; „Calorifer electric nou, videodisc Telefunken 1005 (discuri mici), nou”; „Lustre cristal Bohemia, televizor Diamant 2113, covor persan manual, radio Bucur cu boxe, diverse mobile”; „Automatică, fotoliu, oglinzi, mobilă bucătărie, radio, lustre, tingiri aramă, discuri, geamantane piele, lână, diverse”; „Fotolii comandă, dormitor, injector gaze, Fulmina, pentru vilă, apartament 3 camere în Deva”

Se cumpără: „Frigider nou, capacitate peste 200 l”; „Audiocasete uzate”; „Locuință gaze (lemne) la curte”; „Obiecte din fildeș”

La Teatrul Național, în Sala Mare, se joacă piesa Cartea lui Ioviță. În Sala Amfiteatru a Teatrului Național, Poveste din Hollywood. Teatrul Nottara (Sala Studio) a programat Cuibul. La Teatrul Giulești (Sala Majestic) pe scenă Ar fi fost o mare iubire. La Teatrul Mic se joacă Pluralul englezesc. La Teatrul Țăndărică (Sala Victoria), Cartea cu jucării iar pe scena Teatrului de păpuși Herăstrău se joacă Vasilache și Marioara. Teatrul satiric-muzical Constantin Tănase are reprezentație, la Grădina Boema cu spectacolul Bună seara, Boema! Iar pe scena Ansamblului artistic Rapsodia Română este reprezentația Meridiane folclorice.

În cinematografe rulează Martori dispăruți; Fiul stelelor; Flori de gheață; O vară cu Mara; Artista, dolarii și ardelenii; Cucoana Chirița; De la literatură la film; Norocoasa; Secretul lui Nemesis, Norocoasa, Atenție, sâmbătă filmăm! Împăcarea; Nava lui Yang, Un weekend neobișnuit; Gala filmului coreean: Agentul de legătură nr.8.

La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnal. Urmează apoi la 19.25 File de glorioasă istorie. Noi mărturii de civilizație la Dunărea de jos. La 19.45, Agricultura – programe prioritare. La 20.05, Laureați ai Festivalului național Cântarea României. La 20.30, Imagini din RPD. Coreeană. La 20.50 Film serial, Misiunea. Producție a studioului de film TV, realizată în Centrul de producție cinematografică București. Premieră pe țară. Episodul cinci. La 21.40, Din frumusețile patriei. La 21.50, Telejurnal. Programul se încheie la ora 22.00.