Austria a cerut consolidarea protecţiei frontierelor externe ale UE pentru a combate valul de migranţi, inclusiv prin alocarea în acest scop de finanţări europene suplimentare, şi preluarea de către România şi Bulgaria a solicitanţilor de azil sosiţi în Austria, în special afgani şi sirieni, pentru a-şi ridica veto-ul asupra aderării Bulgariei şi României la spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime,
Îți mai recomandăm Consiliul UE a votat intrarea în Schengen aerian și maritim a României și Bulgariei, din martie 2024Condiţiile se regăsesc în declaraţia comună pe care Austria a convenit-o cu Bulgaria şi România pentru aderarea parţială a celor două ţări la spaţiul Schengen.
Dezminţind recente „dezinformări", serviciul de presă al guvernului bulgar a precizat că acesta nu acceptă condiţii suplimentare legate de refugiaţii afgani şi sirieni sosiţi în Austria, adică îi va prelua numai pe aceia pentru care Bulgaria a fost prima ţară de intrare în UE, aşa cum prevede Regulamentul Dublin.
Îți mai recomandăm Aderarea parțială a României la Schengen, în martie 2024, ascunde o capcană. Care e și cum poate fi evitată?
„Bulgaria nu acceptă şi nu poate accepta persoane pentru care nu este responsabilă", se arată în declaraţia guvernului de la Sofia.
În schimb, acesta confirmă că şi-a asumat angajamentul de a colabora cu Austria şi România pentru a limita „deplasările secundare" ale solicitanţilor de azil, de asemenea conform regulamentelor europene. Aceasta include aplicarea strictă a Regulamentului Dublin şi readmisia persoanelor în căutare de protecţie internaţională pentru care Bulgaria este responsabilă ca ţară de primă intrare, subliniază guvernul bulgar.