Austria a cerut consolidarea protecţiei frontierelor externe ale UE pentru a combate valul de migranţi, inclusiv prin alocarea în acest scop de finanţări europene suplimentare, şi preluarea de către România şi Bulgaria a solicitanţilor de azil sosiţi în Austria, în special afgani şi sirieni, pentru a-şi ridica veto-ul asupra aderării Bulgariei şi României la spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime,
Îți mai recomandăm
Consiliul UE a votat intrarea în Schengen aerian și maritim a României și Bulgariei, din martie 2024Condiţiile se regăsesc în declaraţia comună pe care Austria a convenit-o cu Bulgaria şi România pentru aderarea parţială a celor două ţări la spaţiul Schengen.
Dezminţind recente „dezinformări", serviciul de presă al guvernului bulgar a precizat că acesta nu acceptă condiţii suplimentare legate de refugiaţii afgani şi sirieni sosiţi în Austria, adică îi va prelua numai pe aceia pentru care Bulgaria a fost prima ţară de intrare în UE, aşa cum prevede Regulamentul Dublin.
Îți mai recomandăm
Aderarea parțială a României la Schengen, în martie 2024, ascunde o capcană. Care e și cum poate fi evitată?„Bulgaria nu acceptă şi nu poate accepta persoane pentru care nu este responsabilă", se arată în declaraţia guvernului de la Sofia.
În schimb, acesta confirmă că şi-a asumat angajamentul de a colabora cu Austria şi România pentru a limita „deplasările secundare" ale solicitanţilor de azil, de asemenea conform regulamentelor europene. Aceasta include aplicarea strictă a Regulamentului Dublin şi readmisia persoanelor în căutare de protecţie internaţională pentru care Bulgaria este responsabilă ca ţară de primă intrare, subliniază guvernul bulgar.