Toate guvernele au avut grijă, an de an, ca sumele acordate minorităților naționale să crească, majorarea fiind cu peste 50% în ultimii ani. Aproape 700 de milioane de lei au plecat în ultimii cinci ani de la bugetul de stat către minoritățile naționale.
O posibilă explicație ar putea-o constitui voturile din Parlament. Grupul minorităților naționale a numărat în legislatura trecută 17 membri, iar în actuala sunt 18 voturi care pot ajuta Coaliția de guvernare.
„România a adoptat după Revoluție o politică corectă în raport cu minoritățile naționale. E un model pentru Europa. Este evident că minoritățile au o relație tradițională bună cu guvernele, asta s-a întâmplat și în legislatura precedentă. În mod tradițional există această relație bună între grupul parlamentar al minorităților și guvernul care se bucură de sprijinul nostru parlamentar. Noi nu suntem de stânga sau dreapta, reprezentăm interesele cetățenilor aparținând minorităților naționale”, a declarat deputatul Ovidiu Ganț, care reprezintă minoritatea germană, pentru Europa Liberă.
Potrivit acestuia, au existat și momente când deputații minorităților naționale au votat împotriva Guvernului.
„Cabinetul Dăncilă a picat inclusiv cu votul meu de la moțiunea de cenzură”, a spus Ganț.
În condițiile în care majoritatea parlamentară beneficiază de doar zece voturi în plus față de Opoziție, cele 18 voturi venite din partea minorităților naționale pot să fie decisive în momentele cheie.
În Camera Deputaților, acolo unde se află grupul minorităților naționale, PNL – USR-PLUS și UDMR au 168 de voturi dintr-un total de 330. O majoritate fragilă, care are nevoie de sprijinul minorităților naționale. În Senat, majoritatea are 75 de voturi, totalul fiind de 136 de membri.
Grupul minorităților naționale a dat un prim semnal de nemulțumire cu ocazia votului la moțiunea simplă pe Sănătate. Mai mulți deputați au votat pentru moțiunea depusă de PSD, fiind supărați că au fost eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor.
La negocierile privind formarea Guvernului și elaborarea programului de guvernare, grupul minorităților naționale a fost consultat și chiar a negociat anumite poziții. Un punct l-a constituit chiar bugetul alocat pentru 2021.
Surse din Coaliția de guvernare au declarat pentru Europa Liberă că liderii PNL, USR-PLUS și UDMR au rămas surprinși când au văzut pretențiile ridicate de reprezentanții minorităților naționale.
„Discuția cu grupul minorităților naționale a fost foarte lungă. Au început să spună că nu vor nimic, după care, în timpul discuțiilor, au ridicat pretenții la funcții de secretar de stat, subprefecți, locuri în comisiile parlamentare. Nu ne venea să credem. Mai mult, au cerut să fie prezenți în delegațiile guvernamentale când există o deplasare în țara unui reprezentant al grupului minorităților naționale”, dezvăluiau surse din Coaliție, în decembrie 2020, pentru Europa Liberă.
Subvenția prevăzută în buget pentru partidele parlamentare este de 153 de milioane de lei. Din aceasta sumă se scade însă partea UDMR, care a preferat în ultimii ani să beneficieze de alocarea bugetară ca minoritate națională, nu ca partid politic. Suma pentru minoritățile naționale este de 164 de milioane de lei în 2021.
Spre exemplu, dacă anul trecut UDMR ar fi cerut subvenția de la Autoritatea Electorală Permanentă, suma cuvenită era de 8.3 milioane de lei. A prefera însă să primească banii ca minoritate națională, iar valoarea a fost de 32.3 milioane de lei. Comparativ, USR a încasat anul trecut 19.6 milioane de lei.
Sumele prevăzute în bugetul din 2020 pentru minoritățile naționale
1 |
Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT. |
3.212,74 |
2 |
Asociația Liga Albanezilor din România |
2.710,86 |
3 |
Asociația Macedonenilor din România |
3.629,48 |
4 |
Asociația Partida Romilor „Pro-Europa“ |
21.053,29 |
5 |
Comunitatea Rușilor Lipoveni din România |
8.262,67 |
6 |
Federația Comunităților Evreiești din România |
4.949,43 |
7 |
Forumul Democrat al Germanilor din România |
11.807,05 |
8 |
Uniunea Democrată Maghiară din România |
32.311,89 |
9 |
Uniunea Armenilor din România |
6.443,17 |
10 |
Uniunea Bulgară din Banat – România |
5.331,18 |
11 |
Uniunea Croaților din România |
3.797,81 |
12 |
Uniunea Culturală a Rutenilor din România |
2.292,50 |
13 |
Uniunea Democrată Turcă din România |
5.820,11 |
14 |
Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România |
5.261,45 |
15 |
Uniunea Elenă din România |
5.763,29 |
16 |
Uniunea Polonezilor din România |
3.902,41 |
17 |
Uniunea Sârbilor din România |
5.898,69 |
18 |
Uniunea Ucrainenilor din România |
10.551,98 |
T O T A L |
143.000,00 |
Cum explică liderii minorităților naționale majorarea
„Este un buget în ordine”, a comentat liderul grupului minorităților naționale, Varujan Pambuccian, suma alocată pentru 2021.
Deputatul a precizat că în acest an au intrat în Parlament 18 organizații ale minorităților naționale, deoarece au „intrat și tătarii". În precedentul for legislativ, grupul minorităților naționale a numărat 17 reprezentanți. Pambuccian spune că nu și-a dat seama că bugetul alocat minorităților naționale a devenit egal cu subvenția încasată de partidele parlamentare.
„Hai să numărăm câte partide sunt și câte organizații ale minorităților, cu UDMR suntem 19”, a comentat Varujan Pambuccian.
Potrivit acestuia, cheltuielile minorităților naționale au crescut în ultimii ani.
„Organizațiile s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani. Au apărut foarte multe sucursale noi, la nivelul fiecărei organizații. Din ce în ce mai mulți oameni își declară originea etnică și intră în organizațiile respective. Noi (n.r. – Uniunea Armenilor din România) am înființat o sucursală la Baia Mare, unde am avut o mare surpriză să constatăm că sunt destul de mulți armeni, la Craiova, la Timișoara. Sunt trei sucursale pe care numai Uniunea Armenilor le-a înființat în ultimii ani”, a spus deputatul.
El a subliniat că o sucursală înseamnă cheltuieli suplimentare, precum sediu, utilități, o persoană angajată.
„Noi folosim sumele pentru cultură, presă, cărți, publicații, care țin de minoritatea națională respectivă”, a declarat deputatul Ovidiu Ganț, reprezentantul Forumului Democrat German din România (FDGR).
Datele din ultimele alegeri arată faptul că reprezentanții minorităților naționale, cu excepția UDMR, obțin câteva mii de voturi pentru a ajunge în Parlament. Prezența lor în forul legislativ este garantată prin Constituție.
Articolul 62
(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie.
Îți mai recomandăm Marea minciună privind tăierea masivă a subvenției partidelor. Analiza bugetului din 2020 și 2021