Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a informat marți 10 decembrie, că în ziua precedentă (9 decembrie) a expirat termenul de depunere a rapoartelor detaliate de venituri și cheltuieli ale formațiunilor politice și candidaților independenți înscriși la alegerile prezidențiale din acest an.
Informarea AEP vine în contextul în care turul I al alegerilor a avut loc - în 24 noiembrie - dar a fost anulat ulterior de Curtea Constituțională.
Toți cei 14 candidați înscriși în competiție au depus datele cerute până luni, 9 decembrie, informează autoritatea electorală. De precizat că în cazul candidaților care au reprezentat partide politice, sumele figurează în dreptul formațiunilor respective.
Potrivit datelor transmise instituției, cei mai mulți bani au fost cheltuiți de către PSD, peste 11 milioane de euro (56 milioane de lei), la venituri obținute în acest scop de aproape 13 milioane de lei (66 milioane de euro).
Este cea mai mare diferență între veniturile pentru campanie și banii cheltuiți efectiv, din rândul competitorilor.
PNL a cheltuit 3,5 milioane de euro (17,6 milioane de lei), la venituri asemănătoare, în timp ce USR a cheltuit circa 3,3 milioane de euro (16,5 milioane de lei), la venituri de 3,8 milioane de euro (peste 19 milioane de lei).
Următorul în clasamentul cheltuielilor este candidatul independent Mircea Geoană, cu aproximativ 1,8 milioane de euro (9 milioane de lei), similare cu veniturile.
Cuantumul îl depășește pe cel cheltuit de AUR, 1,3 milioane de euro (6,7 milioane de lei), similar cu veniturile.
Călin Georgescu și un alt candidat, cu cheltuieli zero
Cu excepția UDMR, restul formațiunilor și candidaților au cheltuit sub 200.000 de euro (1 milion de lei), însă în dreptul a doi candidați cuantumul veniturilor și cheltuielilor este 0.
Este vorba de Călin Georgescu, câștigătorul primului tur, anulat ulterior, dar și de candidatul partidului Noua Românie - Sebastian Constantin Popescu - unul din cei care depusese cerere de anulare a alegerilor, la Curtea Constituțională.
Cheltuilelile zero declarate de Călin Georgescu au stârnit deja puternice controverse.
În documentele Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), declasificate recent, Serviciul Român de Informații a arătat că Bogdan Peșchir, antreprenor, programator la origine, ar fi investit peste 380.000 de euro într-o campanie de promovare, pe Tik Tok, a lui Călin Georgescu.
Peșchir ar fi donat în total aproximativ 1 milion de euro pe Tik Tok, conform SRI, Într-o discuție cu Europa Liberă, Bogdan Peșchir a spus că nu îl cunoaște personal pe Călin Georgescu, că donația sa a fost benevolă și că a cheltuit bani pentru promovarea sa pe rețeaua socială din proprie convingere.
Călin Georgescu a spus de asemenea că nu îl cunoaște pe Peșchir.
Îți mai recomandăm Operațiunea „Georgescu președinte”. Documente declasificate de SRI, SIE, MAI și STS: Rusia – război hibrid și rolul Moscovei în alegeriPe de altă parte, Biroul Electoral Central (BEC) a decis în 21 noiembrie că candidatul Călin Georgescu trebuie să șteargă toate mesajele electorale din mediul online.
Asta întrucât nu erau însoțite de codul de mandatar financiar - persoana numită de candiat sau formațiunea politică pentru efectuarea plății serviciilor de promovare electorală.
La acel moment, mesajul nu a primit o atenție deosebită în spațiul public, Georgescu nefiind cotate cu șanse de accedere în turul 2.
Îți mai recomandăm Operațiunea „Călin Georgescu președinte”. 15 întrebări la care autoritățile române nu au răspunsOdată cu câștigarea turului 1 al alegerilor subiectul a căpătat o mare atenție, inclusiv specialiști în digital marketing susținând că o campanie intensă, în care au fost implicați și influenceri, nu ar fi putut fi susținută fără fonduri, chiar consistente.
Georgescu a afirmat și anterior și ulterior turului I al alegerilor, că cheltuielile sunt zero pentru că chiar nu au existat cheltuieli, toate acțiunile de promovare fiind desfășurate de voluntari.
Pe de altă parte, neincluderea unui cod de mandatar financiar în mesajele electoare ale lui Călin Georgescu, de pe Tik Tok de exemplu, ar fi favorizat distribuirea în masă, întrucât nu au fost filtrate de platformă ca mesaj electoral, potrivit documentului declasificat de SRI.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI