Călin Georgescu și prigoana multinaționalelor. Ce poate însemna pentru tine sau orașul tău revenirea la economia patriotică

În 2009, la doi ani după ce România devenise membră a Uniunii Europene, Miroslava – o comună din zona limitrofă a Iașului – avea un buget de 13,3 milioane de lei (la valoarea de atunci).

Mulți dintre cei aproximativ 10.000 de locuitori ai comunei încă așteptau ca străzile să le fie asfaltate.

Acum, în 2024, bugetul comunei este de peste 141 de milioane de lei. De zece ori mai mare decât acum 15 ani. Și numărul oamenilor a crescut: aproape 40.000.

În jur de 4.500 de firme au sediul în Miroslava, la care lucrează 7.000 de oameni. Ce s-a schimbat față de acum un deceniu și jumătate?

„Am încercat să dezvoltăm comuna într-un mod sănătos, prin atragerea de investitori străini și români”, spune Dan Niță, primarul din Miroslava, pentru Europa Liberă.

Cele 4.500 de companii din Miroslava au avut anul trecut o cifră de afaceri cumulată de 960 de milioane de euro.

Imagine din satul Miroslava, județul Iași.

Aproape jumătate din această sumă aparține unei companii străine – Borgwarner, producător de piese auto.

Alte companii străine care mai funcționează în Miroslava sunt Mennekes România – care produce prize industriale, inclusiv pentru mașinile electrice, Inovalable – producător de etichete autoadezive sau Quimxel – productor de detergenți.

Din cei 7.000 de angajați de la firmele din Miroslava, în jur de 3.000 lucrează la companii cu capital străin.

Ce s-ar întâmpla cu angajatorul lor dacă, de mâine, companiile le-ar fi preluate în proporție de cel puțin 51% de „statul român sau orice fel de antreprenor român”, așa cum propune candidatul filorus Călin Georgescu?

Iată câteva statistici care surprind imaginea la nivel național:

✔ în momentul în care citești acest text, înainte de turul II al alegerilor prezidențiale din România, în țară funcționează în jur de 270.000 de companii cu capital străin;

✔ valoarea totală a investițiilor străine directe din România este estimată la 118 miliarde de euro;

✔ opt din cei mai mari zece angajatori privați din România sunt deținuți integral sau majoritar de un investitor străin;

✔ peste 80.000 de persoane lucrează doar la aceste companii;

✔ nouă din primele zece societăți după cifra de afaceri sunt deținute sau controlate de companii străine.

Mediul de afaceri este îngrijorat

Exemplul comunei Miroslava se repetă la nivel național.

În topul celor mai importante companii după cifra de afaceri, cele mai multe sunt deținute integral sau majoritar de societăți străine.

Ele sunt și companiile care plătesc cele mai mari dări către statul român. Doar OMV Petrom, prima din clasament, a plătit către statul român, în 2023, taxe și dividende de peste 16 miliarde de lei.

De exemplu, suma acoperă bugetul pentru toate pensiile din România, pentru o lună.

Investitorii străini urmăresc în această perioadă cu îngrijorare situația politică din România, iar o politică de stat neprietenoasă cu investitorii străini ar putea avea efecte negative asupra economiei românești per ansamblu, crede președintele Confederației Patronale Concordia, Radu Burnete.

El spune că principalele sectoare afectate vor fi industria, serviciile și IT-ul, unde investițiile străine au un rol major.

Aceste domenii sunt deja vulnerabile în această perioadă din cauza reducerii cererii pe piața europeană din ultimele săptămâni.

„Economia românească depinde în acest moment de fiecare leu care intră în economie și, dacă alungăm investitorii, vom pierde zeci de mii de locuri de muncă și nu mai putem discuta despre competitivitate și creștere economică. Vom discuta despre șomaj și FMI (Fondul Monetar Internațional, instituție care oferă împrumuturi statelor)”, spune Burnete.

Radu Burnete, președintele Confederației Patronale Concordia.

El completează că efectele unor politici de stat îndreptate împotriva investitorilor străini va afecta, prin ricoșeu, și companiile românești.

„Dacă unele afaceri cu capital străin sunt forțate să se închidă, efectele se resimt în lanț: sute sau chiar mii de furnizori români sunt afectați, iar aceștia, la rândul lor, angajează milioane de români.”

Și economistul Dan Chirleșan, lector universitar la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, crede că România nu își permite să sperie investitorii străini.

„Fără investiții străine direct, adică fără acces la capital, România nu avea nicio șansă să scoată capul peste nivelul firului ierbii”, spune economistul.

Acesta face o comparație a PIB-ului din România de la începutul anilor ’90, când nu erau investiții străine directe, cu cel de astăzi.

Cifrele statistice arată că produsul intern brut al țării – adică tot ce se produce în țară – a crescut de zece ori în ultimii 35 de ani, până la aproximativ 350 de miliarde de dolari, cât se estimează că va fi în 2024.

„Investitorii străini își caută zone de utilizare profitabilă a capitalelor lor”, spune Chirleșan.

Din acest motiv, ei sunt primii care vor migra dintr-o zonă „care intră sub un steguleț de apartenență la zona de influență a mamei Rusie”.

„În momentul în care noi vom deveni un stat instabil, nesigur, cu certuri interne fulminante, cei care ne-au asigurat umbrela de securitate și ne-au păstorit mersul spre o integrare în Uniunea Europeană ne vor lăsa să ne descurcăm singuri. Și asta înseamnă izolare, o revenire la ceea ce noi am mai trăit, momente de tristețe”, mai spune profesorul universitar.

Directorul general al Camerei de Comerț Româno-Germană: Desprinderea de UE și NATO ar fi dramatică

Sebastian Metz, director general al Camera De Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK Romania), spune într-un interviu pentru Europa Liberă că „investițiile străine sunt un motor esențial al creșterii economice”, care ajută și întreprinderile locale să prospere, nu doar pe ele însele.

„Sistemele economice închise și izolaționismul pur și simplu nu pot realiza acest lucru!”, atrage atenția Metz.

Companiile germane pe care le reprezintă AHK România au 240.000 de angajați, mai spune el.

„O politică izolaționistă ar putea submina reputația României ca țară favorabilă afacerilor în Uniunea Europeană și chiar la nivel global.”

„Investitorii iau adesea în considerare nu numai politicile actuale, ci și predictibilitatea și transparența pe termen lung a mediului de business. O impresie de instabilitate sau de ostilitate față de investitorii străini ar putea reduce semnificativ afluxul de capital și ar putea împiedica dezvoltarea economică”, completează Metz.

Compania Kaufland România, unul dintre principalii angajatori privați ai țării, este deținută de o companie germană. Salariul mediu net este în jur de 2.800 de lei, conform anunțurilor de angajare.

El cataloghează consecințele unei eventuale desprinderi a României de UE și NATO – ipoteze lansate de candidatul Călin Georgescu – ca fiind „dramatice”.

„O scădere a investițiilor străine ar încetini sau chiar ar stopa progresul proiectelor importante de infrastructură și al inițiativelor inovatoare care se bazează pe finanțarea și expertiza internațională. Acest lucru ar limita oportunitățile companiilor românești de a se integra în lanțurile de aprovizionare globale.”

Sebastian Metz mai spune pentru Europa Liberă că mediul de afaceri este îngrijorat de ascensiunea partidelor de extremă dreapta și, mai ales, de declarațiile reprezentanților acestora privind îndepărtarea NATO și UE.

„În loc de instabilitate politică, avem nevoie de continuitate politică pro-occidentală”, spune Metz.

Despre soluția propusă de Călin Georgescu, ca fiecare companie să fie deținută în proporție de 51% de statul român sau de antreprenorii autohtoni, Metz spune că „această idee a unei participații de 51% nu va fi deloc favorabilă din punct de vedere economic pentru țară – dimpotrivă, va fi foarte descurajatoare.”

L-am întrebat pe Sebastian Metz de ce crede că mulți alegători din România au fost convinși, în timpul campaniilor electorale pentru prezidențiale și parlamentare, că societățile străine fac rău României.

„Deși investitorii străini au contribuit la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă, unii consideră că profiturile se întorc în principal în țara de origine și nu sunt reinvestite la nivel local”, a răspuns Metz.

„Da, este posibil ca nu toate regiunile din România și poate nu toate grupurile de populație să fi beneficiat în mod egal de creșterea nivelului de trai, dar atunci este nevoie de un sprijin mai bine direcționat și de cereri din partea politicienilor și administrațiilor publice locale din România. Dar a da vina pe investitorii străini pentru acest lucru nu va schimba nimic.”

El a completat: „Sau poate este vorba despre mândria națională. Ideea de a «recâștiga controlul» asupra unor sectoare sau resurse-cheie atrage alegătorii care cred că economia românească ar trebui să acorde prioritate proprietății și deciziilor românești.”

Camera de Comerț Americană: Fondurile europene au modernizat România

Și Camera de Comerț Americană din România (AmCham) a transmis zilele trecute un comunicat de presă – semnat de șapte organizații importante ale mediului de afaceri din România – în care subliniază beneficiile pe care România le-a avut ca membră a Uniunii Europene.

„Fondurile europene au modernizat România și investițiile private au creat locuri de muncă pentru români și resurse pentru comunități, iar românii pot circula liber, pot munci și pot studia oriunde în Europa”, se arată în comunicat.

Oamenii de afaceri atrag atenția că este important ca parcursul occidental al României să se păstreze și atrag atenția asupra „pericolelor la care este expusă țara, mai ales în actualul context geopolitic”.

„Realizările din ultimii 35 de ani trebuie protejate. Este datoria generației noastre ca deciziile din decembrie 2024 să reconfirme deciziile din decembrie 1989: România democratică, membră UE, aliat NATO, către OCDE, cu fața spre viitor”, mai arată comunicatul organizațiilor de afaceri.

Mai multe articole despre alegerile prezidențiale & parlamentare

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.