Pe scurt
- Cel puțin trei mii de români din cei peste 15.000 aflați în țări din Orientul Mijlociu au cerut până acum ajutorul autorităților pentru evacuarea din statele afectate de atacurile din ultima săptămână.
- În jur de o mie vor fi venit până la finalul zilei de vineri, 6 martie, explică pentru Europa Liberă Ministerul Afacerilor Externe.
- Regula prevede că, indiferent de situație, accesul la aeronavele antamate de autoritățile române sau din alte țări se face doar în urma unei solicitări de evacuare transmise Ministerului de Externe.
- Europa Liberă vă prezintă procedura de evacuare cu zboruri organizate de autoritățile române pe cont propriu sau prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene.
Joi, pe 5 martie, a aterizat pe aeroportul Otopeni un avion al HiSky care venea din Oman.
Era vorba despre un zbor charter organizat de autoritățile române pentru evacuarea cetățenilor din țările afectate de conflictul actual din Orientul Mijlocului – venea de la Muscat (capitala Sultanatului Oman), explică pentru Europa Liberă, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), Andrei Țărnea.
Zborul a fost antamat nu doar de MAE, ci de mai multe instituții publice responsabile de soarta pasagerilor. Avionul și echipajul găsite libere au fost ale companiei private HiSky.
Andrei Țărnea spune că și vineri, 6 martie, au fost aduși cetățeni români. Aeronava a avut la bord 127 de oameni afectați de criza de securitate din Orientul Mijlociu. „Este vorba despre cetățeni aflați în atenția consulatului României din Dubai și a celui din Oman, aparținând categoriilor prioritare pentru evacuare”, a transmis MAE despre zborul de vineri.
Cei 127 de cetățeni români au fost contactați de echipele consulare pentru a fi incluși pe lista de zbor. Dintre aceștia, 95 sunt minori, a mai anunțat MAE.
Îți mai recomandăm Un nou front în războiul din Iran? SUA iau în considerare înarmarea grupărilor de opoziție kurde iranieneAndrei Țărnea a explicat că, pentru a putea fi aduși acasă cu o cursă de evacuare, cetățenii români din zona de conflict trebuie neapărat să se înscrie, în prealabil, pe o listă de așteptare: fie pe site-ul econsulat.ro, fie pe aplicația MAE - Călătorește informat.
Purtătorul de cuvânt al diplomației române spune că, din știința MAE, peste 15.000 de români se află în prezent în țări din Orientul Mijlociu. Dintre aceștia, aproximativ trei mii au cerut autorităților române să fie evacuați.
„Până la finalul zilei de vineri, 6 martie, probabil că vor fi fost evacuați acasă aproximativ o mie dintre ei”, explică Țărnea pentru Europa Liberă.
Este posibil ca dintre cei trei mii de români care au cerut inițial ajutor scris, o parte să fi ajuns în România pe cont propriu. Aceștia nu sunt obligați să informeze autoritățile. Purtătorul de cuvânt al MAE a mai explicat și care sunt criteriile de acceptare într-un avion care face o cursă de evacuare dintr-o zonă periculoasă.
Criterii de evacuare stabilite de MAE
Înscrierea prealabilă zborului în registrele MAE;
Cetățenii să aibă o problemă medicală;
Pasagerii să fie minori.
Sursa: Purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea
După stabilirea de către autoritățile de la București a unei curse de evacuare, personalul consular al României din zonele respective sună cetățenii care îndeplinesc condițiile de mai sus pentru a-i informa că trebuie să se prezinte într-un anume loc – fie direct pentru îmbarcarea în avion, fie pentru transportul până la aerport.
Joi, după sosirea la București a primului avion care a evacuat români din alte țări în afară de Israel afectate de război, fostul premier Victor Ponta și fosta lui soție, Daciana Sârbu, au reclamat public că fiica lor, Irina Ponta, minoră, nu a putut ajunge în România. Cineva dintre autoritățile române, susțin cei doi părinți, ar fi blocat accesul fetei în avionul de repatriere.
Daciana Sârbu a acuzat, potrivit news.ro, că ministra de Externe, Oana Țoiu, s-ar fi opus accesului în avion a fiicei sale fapt pentru care va depune plângere penală împotriva ei.
Sârbu a explicat că fiica sa, Irina, se afla în Emiratele Arabe Unite pentru a susţine un interviu la Universitatea din Abu Dhabi și nu a putut reveni în țară ca urmare a anulării mai multor curse. Mama minorei a mai afirmat că i s-ar fi spus – fără a detalia de către cine – că fiica ei nu a fost admisă pe lista pasagerilor pentru că ar fi fost o „vulnerabilitate de imagine”.
Ministra de Externe, Oana Țoiu, a declarat tot joi, într-o conferință de presă, că îl înțelege pe Victor Ponta, dar „poate că în tumultul acestor zile nu au ajuns la dumnealui informaţiile din conferinţele de presă privind criteriile pe baza cărora stabilim ordinea în care informăm persoanele pe care le avem în evidenţa consulară”.
Oana Țoiu a mai spus că nu dorește „să transformăm o perioadă deja foarte grea pentru echipele consulare care gestionează cazurile şi aplicarea criteriilor într-o nouă răfuială politică”.
Vineri, Daciana Sârbu a anunțat pe Facebook ca fiica ei s-a întors în țară.
Îți mai recomandăm Din Dubai la Tel Aviv: mărturiile românilor blocați în Orientul MijlociuPurtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a declarat că Irina Ponta „nu apare în evidenţele consulare, deci nu apare în sistemul gestionat de Ministerul Afacerilor Externe pentru gestionarea acestor situaţii de criză.”
„Neapărând în sistem, nu putea să fie pe nicio listă”, a spus Andrei Țărnea la o conferință de presă, potrivit news.ro.
Până acum, câteva zeci de români au venit acasă, cu avioane antamate de alte state ale Uniunii Europene, prin Mecanismul de Protecție Civilă al UE. În aceste ultime cazuri, zborurile au loc cu participarea financiară a Uniunii.
În cazurile în care România antamează un zbor de evacuare, autoritățile române trebuie să lase, așa cum fac și partenerii din UE, 30 la sută dintre locuri disponibile pentru alți cetățeni ai Uniunii.
„Apoi, pe baza criteriilor, se face lista de zbor. Această lista de zbor se comunică operatorului, care poate să fie civil sau militar. Și, în același timp, consulatele comunică în rețeaua europeană de consulate, comunică reciproc și spun: «avem atâția cetățeni»”, a explicat Țărnea.
Reprezentantul MAE mai precizează că, după fiecare zbor de evacuare, MAE face un raport care ajunge inclusiv la președintele și premierul țării și la toate instituțiile implicate.
„Pentru orice operațiune de evacuare se fac o analiză și un raport interinstitutional care are o componentă interinstituțională și o componentă publică. Se face un raport cancitativ și calitativ, cum a mers în operațiunea, care au fost problemele care au apărut”, a mai spus Andrei Țărnea.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.