Specialiști în Drept: „Acțiunile lui Morar încalcă codul deontologic și țin de răspunderea disciplinară a magistraților”

Fost judecător al Curții Constituționale, Daniel Morar, povestește în cartea sa de memorii, lansată recent, că în anul 2016, înainte de soluția CCR privind interceptărilor făcute de Serviciul Român de Informații (SRI) din dosarele penale a cerut o audiență la președintele Klaus Iohannis.

Potrivit spuselor lui Morar, președintele a repetat că „i-ar displăcea profund” o soluție de eliminare a ofițerilor serviciului secret care făceau înregistrările din dosare, propunere avansată de judecătorul constituțional.

Fostul șef al DNA își baza teoria pe faptul că „îmi cunoșteam colegii și știam care le sunt convingerile”.

Ce caută judecătorii CCR la Cotroceni?

Mai mulți specialiști în drept au fost întrebați dacă intervenția din partea unui membru al CCR la Administrația prezidențială este o practică și cât de oportună a fost o astfel de întâlnire.

Fostul judecător CCR Augustin Zegrean spune că nu a citit cartea lui Morar, dar în timpul mandatului său nu s-a întâlnit, individual, cu Traian Băsescu sau cu Klaus Iohannis.

„Nu am procedat așa niciodată, e prima dată când aud așa ceva. Nu era o practică la Curtea Constituțională ca un judecător să discute cu președintele României soluțiile CCR. Cu Iohannis m-am întâlnit de două ori, cu toții, în plen și la Cotroceni, dar a doua oară discuția a fost înregistrată și colegii nu au discutat mai nimic atunci”, ne-a declarat Zegrean.

Poza cu Iordache

Mihai Badea este deputat USR și membru al Comisei pentru constituționalitate. Politicianul crede că intervenția lui Morar la Iohannis „nu e tocmai normală”.

„S-a ajuns la manifestări care nu mai sunt ascunse publicului. Vă reamintesc că de 1 Decembrie, președintele CCR Marian Enache a stat braț la braț cu Marcel Ciolacu.”

Judecătorul Daniel Morar împreună cu fostul deputat PSD Florin Iordache, pe când puneau la cale legile justiției în restaurantul Parlamentului.

„În 2017, politicienii se mai ascundeau prin Parlament când se întâlneau cu judecătorii CCR. Tot atunci l-am văzut pe Daniel Morar la restaurantul parlamentului cu Florin Iordache, care venise cu un maldăr de documente sub braț. Erau atunci în discuție legile justiției. Atunci le-am făcut o poză care a devenit celebră”, ne-a declarat Badea.

Derapajele lui Morar

Mircea Criste este profesor de drept în cadrul Şcolii doctorale de la Facultatea de drept a Universității de Vest Timișoara.

El ne-a declarat că nu a citit cartea lui Morar, că nu comenteză afirmații sau evenimente de care ia cunoștință în mod indirect. Totuși, profesorul arată că răspunsurile la întrebările noastre se regăsesc în „Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor (articolele 3, 4/1, 9, 15, 17, 20)”.

Aceste articole sugerează faptul că Daniel Morar a încălcat Codul deontologic al magistraților.

Articolele menționate de Criste arată că:

• „Judecătorii şi procurorii se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii pentru orice faptă de natură să le afecteze independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională.”
• „În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu judecătorii şi procurorii nu trebuie să fie influenţaţi de doctrine politice.”
• „Judecătorii şi procurorii trebuie să fie imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor profesionale, fiind obligaţi să decidă în mod obiectiv, liberi de orice influenţe.”
• „Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informaţiile pe care le-au obţinut în această calitate.”
• „Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în funcţie şi în societate.”
• „Judecătorii şi procurorii nu pot desfăşura acţiuni care, prin natura lor sau modul de finanţare ori executare, ar putea, în orice formă, să impieteze îndeplinirea cu imparţialitate, corectitudine şi în termenele legale a obligaţiilor profesionale.”

În final, profesorul Criste precizează că „potrivit art. 82 din legea 303/2004 și a practicii Curții Constituționale, judecătorii Curții sunt asimilați judecătorilor”.

Cearta pe înregistrări

O altă mărturisire a lui Morar vizează perioada 2009, imediat după alegerile prezidențiale. Fostul șef al DNA spune că un membru al familiei „unuia dintre candidați”, „care a pierdut”, a discutat cu un procuror, iar discuția a fost înregistrată de SRI.

Din dialog rezulta, spune Morar, că i s-a promis unui procuror „care trebuia să protejeze afacerile familiei că atunci când candidatul va ajunge președinte al României îl va numi pe procuror într-o înaltă funcție din Ministerul Public”.

După ce a citit informarea SRI, fostul șef al DNA a cerut serviciului secret să-i trimită înregistrările pentru a demara ancheta. Ele nu au mai ajuns la DNA, după ce SRI a susținut că au fost șterse din greșeală.

Pentru a lămuri această chestiune, Morar a fost chemat de fostul președinte Traian Băsescu la Cotroceni, unde s-a întâlnit cu foștii șefi ai SRI Florian Coldea și George Maior, dar și cu Laura Kovesi, pe atunci procuror general.

Morar susține că le-a zis lui Maior și lui Coldea, la Cotroceni, că vor fi învinuiți pentru că și-au permis „de a decide ei cine este și cine nu este cercetat penal”. Până la urmă, nu a mai făcut niciun dosar, deoarece DNA nu a primit înregistrările originale.

„CCR pare foarte penetrabilă”

„Orice zice Morar acolo fundamentează ideea că a făcut numai jocuri. Să te duci înainte de a da o soluție ca judecător sau procuror la președinte și să discuți soluția este împotriva statutului și a principiilor pe care el le tot clamează. Este cel puțin de acțiune disciplinară dacă nu chiar ține de penal. Omul cred că nici nu realizează. Mai mult, prin asemenea comportament, confirmă ideea că a făcut justiție la comandă. De fapt, marea problemă e ca CCR pare foarte penetrabilă”, ne-a declarat un magistrat sub protecția anonimatului.

Daniel Morar nu a răspuns la apelurile noastre pentru a explica de ce a simțit nevoia acelei vizite la Cotroceni.

Prin decizia 51 din 2016 a Curții Constituționale, serviciile secrete nu au mai avut posibilitatea să înregistreze cu aparatură proprie probele din dosarele penale, sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din Codul de procedură penală fiind declarată neconstituțională.

Consecința imediată a fost că aceste înregistrări au fost eliminate din sute de dosare, inculpații fiind achitați ulterior din lipsă de probe.