[Carte de] Identitate anulată. Povestea moldovenilor rămași fără acte românești

***

Atunci când s-au cunoscut, s-au împrietenit, iar apoi au făcut și nuntă, doi juriști din Chișinău, Alina și Vadim, au aflat unul despre celălalt nu doar că sunt ambii și cetățeni ai României, dar și că aveau, de câțiva ani, și aceeași adresă – strada Moș Ion Roată, sector 3, București.

Povestea este cunoscută. Mulți moldoveni cu cetățenie română și-au declarat reședințe fictive în România – uneori înregistrându-se cu miile în aceeași casă – pentru a putea obține cărți de identitate românești.

Acum însă, Alina și Vadim se numără printre cele peste 160.000 de români, cei mai mulți fiind originari din Republica Moldova, care au devenit victime colaterale ale unui efort început de statul român în 2023 pentru a elimina o vulnerabilitate majoră din sistemul de acte de identitate, pusă în lumină de războiul din Ucraina.

În acest articol explorăm un set de date proaspete obținute de Europa Liberă și câteva cazuri ale basarabenilor rămași fără buletine românești.

Nu vrei să citești tot? Dă click pe ce te interesează
◉ cazuri concrete ◉ buletine ◉ pașapoarte ◉ permise

***

Alina Gorincioi (35 de ani) a redobândit cetățenia română, împreună cu părinții, în anul 2012, după zece ani de așteptare.

„În acel moment, eram studentă la Universitatea Sorbona și intrasem cu acte moldovenești”, spune pentru Europa Liberă Alina – astăzi juristă în Paris.

Actele românești, adică europene, i-au ușurat Alinei integrarea, după absolvire. Legea cetățeniei române permite foștilor cetățeni care „au pierdut cetățenia din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III” să o redobândească.

Sute de mii de cetățeni ai Republicii Moldova au obținut cetățenia română prin această procedură prevăzută în legislația românească încă din 1991.

Interesul a crescut fulminant după ce România a devenit țară membră Uniunii Europene. De atunci, documentele românești au devenit un bilet de intrare în Occident pentru sute de mii de moldoveni interesați să muncească acolo.

Aproape 800 de mii au devenit cetățeni români după 2010, ne-a spus Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

De ce s-au „mutat” virtual moldovenii în România

O mare parte dintre cetățenii moldoveni care au redobândit cetățenia română au ales să-și păstreze domiciliul în străinătate - în Republica Moldova sau în alte țări, de regulă europene, unde au emigrat.

Cei cu domiciliul în străinătate au putut obține pașaport românesc. Acesta oferă drept de muncă în UE, dar nu este și carte de identitate românească.

Cartea de identitate vine și cu alte beneficii - posibilitatea de a deschide un cont bancar în România, de a obține permis de conducere românesc sau de a primi alocații pentru creșterea copiilor.

Dar pentru a obține însă cartea de identitate românească, e nevoie de o adresă de reședință în România.

Așa au apărut pe ambele părți ale Prutului, în special la mijlocul anilor 2010, adevărate afaceri în care intermediari – funcționari și persoane fizice deopotrivă – ofereau domicilii românești cetățenilor Republicii Moldova interesați de carte de identitate românească.

De cele mai multe ori – legal. Până acum trei ani, legile românești nu stabileau un număr maxim de persoane care pot locui, în acte, într-o locuință – fie ea vilă sau garsonieră de 25 de mp. De exemplu, la o adresă din București au fost înregistrate peste 22 de mii de persoane.

Alina și Vadim Ignatiuc, doi cetățeni româno-moldoveni, au avut rezidența, fără să știe, la aceeași adresă din București.

„Pentru mine, a fost important să obțin aceste documente europene, dar nu am stat să cercetez ce prevede exact legislația românească”, explică Alina, care, după căsătorie, a luat numele soțului - Ignatiuc.

Ea și părinții săi din Anenii Noi, Republica Moldova, au apelat la un intermediar care să-i ajute cu redobândirea cetățeniei române și perfectarea actelor de identitate. Intermediarii care s-au specializat în acest domeniu asigurau viteză, te scăpau de drumuri și cheltuieli.

Spiridon Mocanu, un jurist din Republica Moldova care oferă și astăzi asistență pentru redobândirea cetățeniei române, spune pentru Europa Liberă că înregistrarea a sute sau chiar mii de oameni la aceeași adresă nu a fost neapărat o încălcare a legii, timp de decenii.

„Toate buletinele, inclusiv cele 22.000 la aceeași adresă, au fost făcute legal. A existat acordul proprietarului, iar proprietarul și-a dat consimțământul în fața funcționarului public pentru fiecare persoană luată în spațiu”, spune Mocanu.

Alina, care a lucrat cu un alt intermediar, știa că este înregistrată la o adresă cu mai multe persoane. Când l-a cunoscut pe noul ei soț, în 2014, și a aflat că au de vreo doi ani aceeași adresă în București, coincidența nu a surprins-o: „Era cunoscut faptul că suntem mai multe persoane la aceeași adresă și că nu este ilegal”.

Surpriza a venit în martie 2025, când a mers cu soțul la Consulatul României din Paris ca să solicite acte de identitate românești pentru copilul lor minor – aici a aflat că le-au fost anulate cărțile de identitate românești. Și ei, și soțului: „Pentru mine a fost un șoc și o mare frustrare, mai ales din cauza modului arogant în care mi s-a comunicat anularea actelor”, spune Alina.

Alina devenise între timp și cetățean francez, iar părinții s-au mutat cu ea, la Paris. Presupune că și cărțile lor de identitate românești au fost anulate, fiind înregistrați la aceeași adresă din București ca și ea.

Spune că intenționa să-și cumpere în viitor o locuință reală și în România, așa încât ar fi vrut să-și păstreze cartea de identitate românească. Acum însă, nu mai este sigură.

„Am circulat cu buletinul anulat. Nu mi-a spus nimeni nimic”

Dumitru Baltag a redobândit cetățenia română în 2019.

Inițial, și-a declarat domiciliul în străinătate, la Fălești, Republica Moldova, și a obținut doar pașaport românesc.

Dumitru este șofer de cursă lungă – transportă pasageri cu autocarul, pe ruta Republica Moldova-Germania.

În 2021, a apelat la o companie din Chișinău care l-a ajutat, în schimbul unei taxe, să obțină carte de identitate românească – aceasta are avantajul că termenul ei de valabilitate este mai mare decât în cazul pașaportului.

Dumitru știa că este înregistrat la o adresă cu mai multe persoane, iar o parte din taxa dată firmei intermediare ajunge la proprietarul locuinței din România, unde era trecut „chiriaș”.

În septembrie 2025, a fost oprit de poliția de frontieră la punctul de intrare Nădlac, iar la verificare a aflat că are buletinul românesc anulat: „Pentru mine a fost de mirare, pentru că circul des. Polițistul mi-a spus că buletinul mi-a fost anulat încă din 25 februarie 2025.”

Fără alte acte de identitate la el, Dumitru și-a sunat soția, care i-a trimis o poză cu pașaportul său moldovenesc. „La intrarea în R. Moldova, le-am explicat polițiștilor situația, le-am prezentat actul de primire-predare a buletinului românesc și doar așa am ajuns acasă”, spune Dumitru.

Acum, circulă cu pașaportul moldovenesc și ezită să ceară carte de identitate românească nouă.

Juristul Spiridon Mocanu, cel care oferă asistență la perfectarea actelor românești, spune că a continuat o vreme să presteze asemenea servicii, chiar și după ce România a schimba legea – în 2023O lege adoptată în 2023 a prevăzut explicit limita de 10 persoane neînrudite care pot fi înregistrate la o singură adresă..

„Pentru cei care au vrut să își facă buletin, le-am găsit proprietar și am respectat peste tot condiția cu maxim zece persoane la o adresă", spune intermediarul.

Dumitru nu este convins că mai merită efortul, pentru că „nu-i garantează nimeni că nu va fi anulată” și cartea de identitate obținută în condițiile noi.

„Am avut persoane în autocar care și-au făcut buletin de tip nou, la o adresă cu mai puține persoane. Le-au fost anulate buletinele la două săptămâni după ce le-au primit”, spune Dumitru. Europa Liberă nu a putut verifica dacă asemenea cazuri au avut loc.

Reprezentanți ai unei firme juridice din Chișinău contactați de Europa Liberă în condiții de anonimitate spun că majoritatea intermediarilor au încetat la sfârșitul anului 2025 să mai ofere servicii de perfectare a cărților de identitate românești cetățenilor moldoveni care nu locuiesc în realitate în România.

Înăsprirea legislației și a aplicării ei

Un amendament legislativ adoptat în România pe 31 mai 2023 a introdus explicit limita de zece persoane neînrudite care pot fi înregistrate la o singură adresă.

Se întâmpla la peste un an de la invazia rusească pe scară largă în Ucraina, iar România își analiza, la fel ca multe alte țări, vulnerabilitățile. Printre ele – riscul ca printre noii cetățeni români care se mută în România să se strecoare spioni sau sabotori ruși sau pro-ruși.

Dar 2025 a fost anul în care autoritățile române au înăsprit și aplicarea legislației despre actele de identitate, în urma unui caz descoperit în județele Botoșani și Suceava, unde a fost deconspirată o „fabrică de buletine” – o rețea care înregistra nu doar mii de oameni din Republica Moldova, Ucraina, ci și din Rusia.

Pe hârtie, ei apăreau ca rezidenți în locuințe părăsite – ba chiar în pârloage din marginea satului.

Ultimele percheziții făcute de procurorii români în acest caz au fost la domiciliile (reale) ale unor funcționari din comuna Vârful Câmpului/jud. Botoșani, acuzați că înregistrau scriptic cetățeni români de origine străină, inclusiv în case deținute de săteni morți de mai bine de 40 de ani.

Sau în case care arată așa:

O casă din județul Botoșani în care, scriptic, ar avea domiciliu mai multe persoane cu dublă cetățenie.

Alți oameni din sat, precum Dumitru Hagiu – astăzi martor în dosarul penal din România – s-au trezit cu poliția la ușă fără să știe ce au făcut greșit; în casa lui Hagiu figurau, în acte, șapte cetățeni ucraineni.

„Mi-au dat documente, au filmat locuința, m-au întrebat de ucraineni.”

Întrebat dacă a primit „în spațiu” vreun cetățean străin, pentru ca acesta să-și facă buletin, bărbatul răspunde: „nici în ogradă, darămite în spațiu?”.

Aceste tipuri de situații – intens mediatizate în România în ultimele luni – au determinat autoritățile române să înceapă o operațiune fără precedent de anulare a unor acte de identitate.

Surse judiciare spun pentru Europa Liberă că urgența autorităților vine și pentru că ar exista suspiciuni că, pe lângă sutele de mii de cetățeni moldoveni, printre cei care au profitat de lacunele legislative din România privind documente se află și mulți rușiÎn ultimul an, jurnaliștii de la București au încercat să afle de la Autoritatea Națională de Cetățenie (ANC) câți cetățeni ruși au obținut și cetățenie română în ultimul deceniu. Autoritățile refuză să ofere cifra. Într-un răspuns pentru Europa Liberă, ANC spune doar că, între 2010 și 2025, în jur de 100.000 de cetățeni „din spațiul ex-sovietic” – alții decât cei din R. Moldova – au devenit cetățeni români. Ucraineni, ruși, georgieni etc? Bucureștiul refuză să spună..

Acesta este, așadar, contextul anulării la grămadă a peste 100.000 de buletine ale unor cetățeni născuți în Republica Moldova.

Unii, sunt doar victime colaterale ale acestui demers, cum e, de pildă, Maria Chitoroagă (38 de ani), care locuiește într-o localitate din apropierea capitalei București.

„Cât de greu să fie să verifici o persoană într-o țară digitalizată?”

„M-am așezat la ghișeu, mi-au pus codul numeric personal (CNP) și am văzut cum operatorul s-a schimbat la față. M-a întrebat dacă sunt din Republica Moldova...”, așa își începe relatarea Maria Chitoroagă.

În teorie, ea îndeplinește toate regulile noi. În practică, așteaptă de câteva luni poliția să vină să o verifice la domiciliu, pentru a putea primi o carte de identitate nouă.

Și-a redobândit cetățenia română în anul 2020, urmând exemplul surorii sale, stabilită în România de mulți ani. Nu a apelat la intermediari, ci a făcut și și-a depus singură dosarul. Apoi – a obținut și buletinul românesc.

La început, a fost luată în spațiu de o persoană de încredere, adică nu a fost înregistrată la o „fabrică" de buletine, împreună cu multe alte persoane. S-a mutat definitiv în București, în 2022, și lucrează în vânzări.

Maria Chitoroagă.

„Acum, am locuința proprie cumpărată cu un an în urmă și am zis că îmi fac buletinul cu adresă nouă", spune Maria.

Pe 15 decembrie 2025, a mers la Serviciul Public Comunitar de Evidență a Persoanelor din Sectorul 6 București. Și-a luat cu ea și actul de vânzare-cumpărare a locuinței. Funcționarul de la ghișeu a informat-o că, fiind născută în Republica Moldova, va trebui supusă procedurii suplimentare de verificare.

Pe 8 ianuarie 2026, s-a prezentat – la data stabilită – să-și ridice cartea nouă, dar a aflat că „verificarea extinsă” încă nu s-a încheiat, cererea ei ajungând în „aceeași oală cu ale tuturor celorlalți moldoveni".

„Nici până azi nu m-a sunat nimeni, poliția nu a mai venit și nici administrația blocului nu a fost întrebată de nimeni dacă locuiesc într-adevăr aici”, spune Maria, pentru Europa Liberă.

„Oare cât de greu să fie să verifici o persoană într-o țară digitalizată?”, și-a zis Maria și, pentru că avea nevoie de buletin pentru a merge la medic, a sunat chiar ea la poliție.

Dar tot degeaba: „Mi-au spus că nu au primit nicio notă că ar trebui să vină să mă verifice, iar cei de la Evidența Populației – că nu știu nici ei nimic, că legea este nouă, că nu au precedente, așa încât să stau liniștită și să aștept”.

Cu câteva zile înainte de publicarea articolului, Maria încă mai aștepta.

Ce spun instituțiile din România

Toate aceste povești – Alina de la Paris, Dumitru de la frontieră, Maria din București – au, dincolo de particularitățile lor, un numitor comun: sunt consecința reacției unui stat – cel român – care încearcă să repare o situație gravă pe care el însuși a tolerat-o cu anii.

Ce se întâmplă nu doar cu buletinele , ci și cu pașapoartele, permisele, alocațiile sau pensiilor cetățenilor români originari din Republica Moldova ?

Să le luăm pe rând.

Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) spune într-un răspuns pentru Europa Liberă că, de la intrarea în vigoare a Legii nr. 162/2023 referitoare la limitarea numărului de locuitori la aceeași adresă și până pe 31 decembrie 2025, au fost anulate 162.036 de acte de identitate.

Fix două treimi – adică peste 100.000 – au fost ale unor cetățeni născuți în Republica Moldova.

Nu toate buletinele anulate sunt ale unor moldoveni cu adrese fictive. Printre cei vizați s-au numărat în ultimi doi ani și cetățeni născuți în România – nu mai puțin de 17%. E vorba și de anulări pentru diferite motive administrative uzuale.

Cele mai multe cazuri de anulare, precizează DGEP, au fost ale unor buletine cu domiciliul în Sectorul 3 din București, acolo unde au fost înregistrați și Alina cu Vadim.

Urmează județe din apropierea graniței cu Republica Moldova: Vaslui, Iași, Galați, Bacău și Suceava.

„S-a ajuns la situații absurde”, a spus chestorul de poliție Aurel-Cătălin Giulescu, Directorul general al DGEP, care dă câteva exemple: „existența a peste 22.000 de persoane cu domiciliul la o adresă din Sectorul 3 al municipiului București sau existența a câtorva zeci de adrese la nivel național, la care erau înregistrate mai multe de 5.000 de persoane”.

Dar acest lucru nu era un secret pentru nimeni de mult timp. Încă din perioada 2015-2017, au existat cazuri de corupție în care funcționari ai serviciilor de evidență a populației erau acuzați că ar fi luat mită pentru a elibera cărți de identitate unor persoane înregistrare cu sutele sau miile în aceeași locuință.

De pildă, o funcționară din județul Iași – chiar șefa Evidenței Populației din comuna Scânteia – a fost condamnată la doi ani și șase luni de închisoare pentru luat mită de la o femeie care avea în chirie sute de cetățeni originari din Republica Moldova. Funcționara accepta orice: bani, flori, dulciuri, ba chiar și să i se plătească rata la bancă.

Tot în Iași, presa a scris despre un imobil care funcționa ca „fabrică de domicilii fictive”, unde aveau reședința pentru peste 10.000 de cetățeni moldoveni, inclusiv politiciana de la Chișinău, Victoria Furtună.În mod ironic, Victoria Furtună, cetățeană a României, conduce la Chișinău partidul „Moldova Mare”.

O consilieră de la Serviciul de Evidență a Persoanelor Galați este dusă la audieri, într-un dosar în care a fost acuzată că ar fi luat mită pentru eliberarea unor acte de identitate pentru mai mulți cetățeni moldoveni. 30 martie 2017.

De la „fabrică” de adrese la mașinărie de tăiat buletine

Așadar, autoritățile știau.

Dar au realizat că rețeaua de domicilii fictive a crescut și putea fi exploatată nu doar de basarabeni care voiau un buletin european, ci și de cetățeni ai Federației Ruse sau alții, care doreau acces la spațiul Schengen, eludând, astfel, sancțiunile internaționale sau restricțiile de circulație.

Au apărut, de asemenea, rețele transfrontaliere care vindeau nu doar domicilii, ci și cetățenia română, după cum reiese din anchetele procurorilor de la București.

Astăzi, pe strada Obcina Mare din Bucureşti, unde se află sediul DGEP, funcționează o adevărat mașinărie de tăiat buletine.

Dar instituția a spus Europei Libere că procedura de anulare a buletinelor nu este sumară. Ea presupune verificări pe teren de către structura teritorială a Poliției Române, invitarea persoanelor la sediul serviciului de evidență și informarea acestora prin cel puțin trei comunicări scrise la adresa de domiciliu.

Problema, recunoaște instituția, este că mulți dintre cei vizați nu locuiesc efectiv la adresa din buletin și, prin urmare, nu au primit niciodată aceste notificări.

Au aflat despre anulare, așa cum a pățit Dumitru Baltag, abia la punctul de frontieră.

Anularea unui buletin nu echivalează cu pierderea cetățeniei române.

Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) ne-a spus că există o distincție clară între deținerea unui document de identitate – care este un „instrument administrativ de atestare a identității și domiciliului” – și calitatea de cetățean român, care reprezintă „o legătură politică și juridică între persoană și stat”.

Retragerea cetățeniei este o procedură strict reglementată de Legea nr. 21/1991 și poate fi inițiată doar dacă a fost obținută prin mijloace frauduloase care au vizat direct procesul de dobândire.

Un domiciliu fictiv nu echivalează cu fraudarea procesului de obținere a cetățeniei.

ANC a mai spus că, până pe 27 ianuarie, nu a demarat nicio procedură de retragere a cetățeniei române care să aibă ca temei anularea administrativă a cărții de identitate.

Permisele de conducere – neafectate. Deocamdată

Permisul nu e act de identitate, ci atestă exclusiv dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice.

Direcția Generală Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI) ne-a precizat că permisul de conducere, dacă a fost obținut legal, rămâne valabil chiar dacă buletinul de identitate pe baza căruia a fost emis este ulterior anulat.

„În lipsa unor alte elemente care să releve încălcarea prevederilor legale la momentul stabilirii reședinței ori domiciliului pe teritoriul României, dreptul de a conduce nu poate fi afectat de o anulare ulterioară a actului de identitate”, se spune într-un răspuns primit de la DGPCI.

Instituția mai spune că , din 2020 până în prezent, au fost eliberate 125.254 de permise de conducere pentru cetățeni români născuți într-o altă țară decât România și alte 48.015 pentru persoane născute în afara României care nu au cetățenia română.

Cifrele nu pot fi defalcate pe cetățenii deținute, precizează DGPCI, întrucât instituția nu colectează date referitoare la dubla sau multipla cetățenie a solicitanților.

Și pașapoartele ?

În privința pașapoartelor există o nuanță. Atunci când un cetățean român, domiciliat în România, cere emiterea sau înnoirea unui pașaport, el trebuie să prezinte, obligatoriu, un act de identitate valabil – adică buletinul.

Iar dacă buletinul este anulat, această anulare „influențează, în mod determinant, valabilitatea pașaportului”, a explicat pentru Europa Liberă Direcția Generală de Pașapoarte (DGP)O anomalie pe care Direcția Generală de Pașapoarte vrea să o remedieze, printr-o modificare legislativă, este în prezent faptul că instituția care anulează un buletin, DGEP, nu o anunță despre acest lucru. Și chiar dacă ar face-o, legislația actuală din România nu ar permite anularea pașaportului. Asta deși ambele instituții sunt din subordinea aceluiași minister – cel de Interne..

În traducere: veridicitatea domiciliului – atestată printr-un buletin valabil – are importanță juridică doar atunci când cetățeanul cere emiterea sau reînnoirea pașaportului. Nu ai buletin valabil, nu ți se emite/prelungește pașaportul.

Dar cei cu buletinele anulate nu ar trebuie să aibă probleme cu pașaportul, în interiorul perioadei de valabilitate a acestuia, pentru că, potrivit legii din RomâniaLegea nr. 248/2005, nu există posibilitatea anulării unui pașaport pe motiv de domiciliu fictiv al cărții de identitate.

Cu alte cuvinte, cadrul legal actual nu permite anularea automată a pașaportului atunci când buletinul pe baza căruia a fost emis este anulat.

De asemenea, pot obține/reînnoi pașaportul românesc, fără să aibă buletin, doar cetățenii români cu domiciliul declarat în străinătate și pot face cererea la consulatele românești din țara de domiciliu.

Alocații pentru copii, sub semnul întrebării

„Vrei să primești alocații copii în românia?” Dacă greșeala din această întrebare, afișată pe un site din Republica Moldova, nu-ți taie cheful și nu-ți irită patriotismul, poți da click pe „vreau să primesc alocații” și lăsa numele și un număr de telefon - ar trebui să te sune ei.

„Ei” = firme intermediare din Chișinău, care facilitează obținerea acestui beneficiu de către cetățenii români din Republica Moldova.

Problema este că nu te mai sună nimeni înapoi de câteva luni. De când autoritățile române au înăsprit aplicarea legislației contra domiciliului fictiv, aceste firme de intermediari au luat o pauză.

Reporterii Europa Liberă Moldova i-au sunat, iar răspunul a fost: „nu ne mai ocupăm, știți că nu se mai găsesc adrese pentru buletinele de identitate”.

Cartea de identitate cu domiciliul în românia poate oferi și posibilitatea de a primi de la statul român alocație pentru copii.

În câteva răspunsuri succesive date Europei Libere, Ministerul român al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a spus însă că nu știe câți asemenea cetățeni primesc alocațiile pentru copii.

Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANISP) de la București, structura ministerului responsabilă de plata alocațiilor, a explicat că beneficiile sociale se acordă pe baza cetățeniei române și a reședinței efective în România, certificată prin buletinul de identitate, nu pe baza locului de naștere sau a altor cetățenii deținute.

Și, la fel ca în cazul Direcției Generale De Pașapoarte, nici ANISP nu este informată de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor atunci când un buletin de identitate este anulat pentru că deținătorul nu locuiește la „reședința efectivă”.

ANPIS mai precizează că alocația pentru copii se acordă tuturor copiilor de până la 18 ani care au cetățenia română, fără nicio formă de discriminare. În cazul copiilor cu dublă cetățenie, dreptul este acordat exclusiv în baza calității de cetățean român.

Când părinților li s-a anulat buletinul, copilul nu pierde dreptul la alocație – dar părintele nu poate, temporar, să încaseze banii.

Pentru indemnizația socială pentru pensionari (pensia minimă garantată, în prezent de 1.281 lei), ministerul subliniază că aceasta nu este o pensie propriu-zisă, ci „o măsură de protecție socială menită să asigure pensionarilor care locuiesc în România un venit minim de subzistență”.

Pot beneficia de ea doar pensionarii care au locul de ședere permanentă în România. Ministerul nu poate preciza câți beneficiari sunt născuți în Republica Moldova, întrucât cetățenia sau locul nașterii „nu sunt relevante la acordarea drepturilor de pensie”.

Epilog

Consilierul onorific al președintelui României pentru relația cu românii de pretutindeni, Eugen Tomac, a declarat, într-o întâlnire cu ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, la Bruxelles, că este la curent cu situația sutei de mii de cetățeni români născuți în Republica Moldova care și-au pierdut cărțile de identitate românești. Tomac a spus că autoritățile române caută soluții pentru deblocarea rapidă a cazurilor.

„Românii din Republica Moldova care și-au redobândit cetățenia cu bună-credință trebuie să aibă garanția că situația lor este tratată cu prioritate”, a mai spus Tomac.

Aproximativ 20% dintre cei cu buletine anulate între 31 mai 2023 și 31 decembrie 2025 și-au refăcut deja cartea de de identitate în noile condiții, ne spune Direcția Generală a Evidenței Populației de la București.

Demersul nu este însă ușor.

Unii, precum Maria Chitoroagă din București, îndeplinesc toate condițiile noi, dar sunt blocați de lentoarea procedurilor de verificare.

Alții, precum Dumitru Baltag, nu mai au încredere că merită efortul. Iar alții, precum Alina Gorincioi de la Paris, au renunțat la ideea de a mai obține un nou document românesc.

Articol scris în colaborare cu Serviciul din Republica Moldova al Europei Libere.A contribuit: Andreea Ofițeru.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.