Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a primit în jur de 20 mailuri cu reclamaţii şi sesizări, până luni, 5 august, după ce procurorii le-au îndemnat săptămâna trecută pe studentele de la Școala Națională de Științe Politice și Administative care ar fi fost victime ale profesorului Alfred Bulai să ia legătura cu anchetatorii.
Victimele pot contacta procurorii la adresa de email pj_sector_1@mpublic.ro.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 a precizat că le va asigura protecţia şi le va proteja datele de identitate şi viaţa privată.
Surse din Parchet mai spun că procurorii vor să își dea seama de dimensiunea fenomenului, iar mai apoi, după audierea victimelor și martorilor, vor decide calitatea persoanelor acuzate.
Săptămâna trecută, platforma civică Declic a inițiat o petiție pentru un nou cod de etică, prin care cere reguli clare împotriva hărțuirii sexuale în universități și modificarea urgentă a Codului Național de Etică Universitară pentru a proteja mai eficient studentele și studenții împotriva hărțuirii sexuale.
Până pe 5 august, petiția fusese deja semnată de peste 42.000 de oameni.
SNSPA a primit sesizări pentru doi profesori: Alfred Bulai și Marius Pieleanu
Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) a anunțat recent că, la Comisia de Etică, au fost depuse zece sesizări: una a fost formulată de rectorul SNSPA, nouă - de către foste studente.
SNSPA susține că mai există două scrisori - una, trimisă de profesori de la Facultatea de Știinţe Politice, iar cealaltă, de membri ai Consiliului Studențesc SNSPA - prin care semnatarii cer Comisiei de Etică să se autosesizeze în legătură cu profesorul Marius Pieleanu, în baza informațiilor apărute în spaţiul public.
Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a trimis cele două scrisori Comisiei de Etică (din care fac parte șase cadre didactice și cinci studenți), pentru analiză.
Europa Liberă a discutat săptămâna trecută cu mai mulți studenți care spun că universitățile din România nu au mecanisme clare prin care cazurile de hărțuire sexuală - precum cele de care este acuzat profesorului Alfred Bulai - să fie sesizate cu ușurință de către cei hărțuiți.
Studenții au spus că, în general, le e frică să raporteze cazurile de hărțuire sexuală precum cele dezvăluite de site-ul de investigație Snoop.ro.
În articolul Maestrul manipulării: „Dezbracă-te să-mi arăți că ai încredere în tine”, Snoop.ro a publicat, săptămâna trecută, mărturiile mai multor studente care spuneau că profesorul Alfred Bulai le-a intimidat și agresat sexual. Jurnaliștii au stat de vorbă cu 18 studente care au studiat la SNSPA în ultimii 20 de ani.
Îți mai recomandăm Acuzat de hărțuire sexuală, profesorul Alfred Bulai a fost suspendat din toate funcțiileDupă apariția articolului, mai multe victime ale profesorului Bulai au mărturisit și ele în mediul online că au fost agresate. Profesorul, în vârstă de 61 de ani, a cerut pensionarea.
Tot în mediul online, mai multe foste studente au publicat mărturii despre un alt profesor - Marius Pieleanu - despre care au spus că le-ar fi hărțuit și nu le-ar și promovat la examene pentru că i-au refuzat avansurile sexuale.
Acesta a anunțat că renunță la postul de profesor de la SNSPA pentru a nu aduce prejudicii de imagine universității.
Ce măsuri au luat două mari universități în privința cazurilor de hărțuire sexuală
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), care are peste 25.000 de studenți, spune că în ultimii ani a avut două cazuri de hărțuire sexuală.
În 2016, o studentă a reclamat un profesor, dar sesizarea a fost respinsă de Comisia de Etică, întrucât faptele semnalate nu au putut fi confirmate prin probe.
Al doilea caz – pentru care sesizarea a fost depusă în decembrie 2023 – este în curs de soluționare.
Reprezentanții universității ieșene afirmă că, după înregistrarea sesizărilor la Comisia de Etică, membrii comisiei analizează dacă acestea pot fi dovedite prin probe, așa cum stabilesc Codul de etică și Regulamentul Comisiei.
„În cazul în care există neclarități, omisiuni, petentul/petenta este invitat/ă de comisie să le remedieze”, arată universitatea.
UAIC precizează că, în cazul în care sesizarea este admisă, Comisia de Etică hotărăște declanșarea unei investigații și stabilește dacă investigația va fi făcută de plenul Comisiei sau de o comisie de analiză formată, de regulă, din trei membri.
Universitatea din București – care are peste 33.000 de studenți – spune într-un răspuns pentru Europa Liberă că, începând cu luna ianuarie 2024, a avizat o procedură privind incidentele de hărţuire sexuală și discriminare de gen. Studenții pot semnala aceste incidente printr-un formular online.
Îți mai recomandăm „Ne este frică”. Ce spun studenții români despre raportarea cazurilor de hărțuire sexuală din universitățiUniversitatea din București spune că, prin regulamentele proprii, atunci când un student depune o sesizare cu privire la hărțuire sexuală sau orice formă de abuz, se constituie o comisie de disciplină.
Universitatea din București a primit în ultimii ani o singură sesizare pentru hărțuire sexuală care a fost la Comisia de disciplină, iar în analizării profesorul a fost dat afară.
La începul lui 2024, universitatea a mai primit la comisia de etică mai multe sesizări privind un alt cadru didactic., care, în urma acestora și-a dat demisia.
Este vorba despre despre Horea-Mihai Bădău, lector universitar doctor, care preda la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București - despre el RiseProject a publicat o anchetă cu mărturii ale studentelor.
După acest caz, la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării s-a organizat un grup de lucru care, alături de organizații cu expertiză în politicile de gen – inclusiv Centrul „FILIA” – au organizat sesiuni de orientare pentru cadre didactice, personal administrativ, studentele și studenți, susține universitatea.
Trei parlamentari ai Uniunii Salvați România - Simona Spătaru, Filip Havârneanu și Andrei Miftode - au depus luni un proiect de lege care prevede obligația Guvernului și a instituțiilor de învățământ superior să reglementeze în codurile de etică faptul că sesizările pot fi trimise și sub protecția anonimatului, și nu nominal, cum prevede actuala lege a educației.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.