Linkuri accesibilitate

„Ne este frică” | Ce spun studenții români despre raportarea cazurilor de hărțuire sexuală din universități


Studenții români, spre deosebire de colegii lor din Europa și SUA, nu au reguli clare și traininguri pentru prevenția cazurilor de hărțuire sexuală.
Studenții români, spre deosebire de colegii lor din Europa și SUA, nu au reguli clare și traininguri pentru prevenția cazurilor de hărțuire sexuală.

Universitățile din România nu au mecanisme prin care cazurile de hărțuire sexuală – precum cele de care este acuzat profesorului Alfred Bulai – să fie raportate și prevenite, spun studenții de la asociațiile reprezentative cu care Europa Liberă a discutat.

Universitățile din România își actualizează abia acum codurilor etice privind reclamarea cazurilor de hărțuire sau abuz sexual. Aceste coduri ar urma să stabilească ce poate face un student care consideră că a fost victima sau martorul unui abuz.

Aceleași coduri vor stabili și cum ar trebui să reacționeze universitățile la aceste cazuri.

Legea pentru învățământul superior, adoptată în septembrie 2023 – ca parte a proiectului „România Educată” – cuprinde doar reguli generale pentru elaborarea de coduri etice la nivelul fiecărei universități.

Aceste reguli au fost adoptate cu întârziere, în aprilie 2024, și sunt contestate de unii studenți și organizații civice.

Printre altele, codul din Legea Educației prevede că sesizările cu privire la cazurile de abuz și hărțuire sexuală nu pot fi anonime, ci e nevoie de nume și prenume.

Oana Țînțar este președinta Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești (ANOSR). Ea explică pentru Europa Liberă de ce se tem unii studenți din România să reclame astfel de cazuri.

Oana Tintar, ANOSR
Oana Tintar, ANOSR

„Ei [studenții] ezită să apeleze la comisiile de etică, pentru că se tem că vor suferi consecințe, nu vor promova la disciplina respectivă”, spune Oana Țîntar, studentă la Facultatea de Știinţe ale Comunicării și relații publice din Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.

„De cele mai multe ori le e frică. În plus, după cum am văzut zilele trecute, dacă avem astfel de victime, de obicei ele trec printr-un proces traumatic care uneori nu le permite să reacționeze”.

După ce site-ul de investigații Snoop a publicat un articol din care reiese că profesorul Alfred Bulai ar fi intimidat și agresat sexual zeci de studente în ultimii 20 de ani, Consiliul Rectorilor din România a cerut ca nouă universități și cinci asociații naționale studențești să elaboreze un „Ghid de bune practici cu recomandări în domeniul comportamentului inadecvat în mediul universitar”.

Documentul ar trebui să fie gata în luna septembrie, înainte de începerea anului universitar.

„Un astfel de ghid ar trebui să conțină clar ce înseamnă combatere și prevenție, hărțuire, de exemplu. În plus, o comisie de etică funcțională la nivelul unei universități ar trebui să aibă și autosesizări în momentul în care sunt diverse discuții în spațiul universitar, pentru că nu putem pretinde că nu se aude, nu se știe”, spune Oana Țînțar.

Platforma civică Declic a inițiat o petiție pentru un nou cod de etică, prin care cere reguli clare împotriva hărțuirii sexuale din universități și modificarea urgentă a Codului Național de Etică Universitară pentru a proteja mai eficient studentele și studenții împotriva hărțuirii sexuale. Petiția a fost semnată de peste 33.000 de oameni.

Student la Facultatea de Management la ASE, Cristian Ghiurcă este președintele Uniunii Studenților din România. El a constat că nu toți studenții au informații și știu ce ar trebui să facă într-o situație de hărțuire sexuală.

Cristian Ghiurcă
Cristian Ghiurcă

„Plus că le e și frică să meargă către conducerea universității sau facultății”, spune el.

„Noi am trimis un formular pentru toți studenții care întâmpină astfel de probleme, să ne poată transmite ceea ce se întâmplă și noi să putem să luăm măsuri.”

Cristian Ghiurcă spune că codurile etice ale universităților ar trebui să cuprindă clar pașii pe care studenții îi pot parcurge atunci când consideră că sunt victime într-un caz de hărțuire sexuală.

„În primul rând, cred că e trebuie să fie o schimbare la nivelul atitudinii pe care profesorii o au față de studenți. Nu cred că un profesor precum cel de la SNSPA își mai găsește locul la universitate sau la catedra după astfel de de situații”, spune Cristian Ghiurcă.

Un alt președinte de asociație, Ciprian Zamfir, de la Uniunea Națională a Studenților din România, propune să existe sancțiuni clare pentru profesorii care sunt se dovedesc vinovați de hărțuire sexuală și abuzuri asupra studenților.

„Sesizările privind hărțuirea sexuală ar trebui să poată fi făcute și anonim. Atunci, cu siguranță, ar fi mult mai ușor pentru studenți. Pentru că, altfel, în mod clar, le este frică. Și să existe niște direcții clare de sancțiuni pentru cei care comit astfel de hărțuiri”, spune Ciprian Zamfir, student la Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor de la Universitatea Politehnică din București.

Ciprian Zamfir
Ciprian Zamfir

Studentul spune că asociația pe care o conduce are în plan înființarea unui site unde studenții să poată semnala cazurile de hărțuire sexuală și orice altă formă de comportament inadecvat.

Studenții de la Medicină sunt informații despre ce înseamnă hărțuire sexuală și abuz de către voluntarii de la Federaţia Asociaţiilor Studenţilor în Medicină din România, spune președinta federației, Ștefana Greavu.

Stefana Greavu
Stefana Greavu

„Mi se pare că lumea nu este conștientă de cât de diverse sunt formele de abuz, și atunci cred că primul pas ar fi efectiv o definire cât mai largă a tuturor formelor care pot apărea”, spune Ștefana Greavu.

Studenta mai spune că noul ghid pe care îl vor avea la dispoziție universitățile ar trebui să cuprindă o definire a tuturor tipurilor de abuz, dar și cum pot acționa studenții atunci când sunt victime sau cunosc o victimă a abuzului sexual sau a oricărui tip de abuz.

Joi, în ședința de guvern, ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a spus că va modificarea legislaţia, astfel încât toate sesizările privind încălcarea deontologiei universitare să fie analizate rapid, indiferent dacă acestea sunt făcute formal sau anonim. „Sesizările care vizează fapte cu caracter penal, spre exemplu hărţuirea, vor fi transmise direct la procurori şi la Poliţie”, declarat Ligia Deca.

Ministerul Educației a anunțat că a început auditarea comisiilor de etică din toate universitățile din România, iar până la începerea noului an universitar va exista un raport privind modul în care au fost înregistrate, analizate şi soluţionate sesizările privind încălcarea eticii şi deontologiei universitare.

Ce se întâmplă la marile universități din lume în privința prevenirii cazurilor de hărțuire sexuală și abuz

Universitarea Oxford/ Marea Britanie are un serviciu de asistență pentru hărțuire sexuală și violență, unde sunt angajați consilieri care oferă sprijin și sfaturi gratuite oricărui student care a fost afectat de hărțuire sau violență sexuală. Universitatea are contacte și informații pe site și organizează un training de două ore de conștientizare a violenței sexuale, la care are acces oricine.

Universitatea Newcastle/ Marea Britanie are un protocol care oferă informații specifice în legătură cu conduita sexuală greșită. Universitatea are pe site un formular pe care studenții îl pot completa anonim și pot spune ce li s-a întâmplat.

Universitatea Harvard/ SUA are un departament special de poliție – unde studenții pot raporta cazurile de hărțuire sexuală și abuz. Universitatea Harvard oferă un curs de eLearning de 45 de minute, „Prevenirea și răspunsul la hărțuirea sexuală și alte comportamente incorecte sexuale (la nivelul universității)”, tuturor studenților și cadrelor universitare.

Universitatea Sorbona/ Paris are un program special pentru prevenirea violenței sexuale și de gen pentru toți profesorii și studenții. Pe o pagină specială de internet, toți membrii comunității universitare află informații relevante despre ce înseamnă hărțuire sexuală și cum să acționeze atunci când sunt victime.

Universitatea din Bologna/ Italia are un consilier confidențial care oferă consiliere și sprijin profesorilor, cercetătorilor, studenților, doctoranzilor. Oricine crede că a fost expus sau este expus la acte sau comportamente considerate ofensatoare pentru demnitatea unei persoane sau care provoacă suferință psihologică sau fizică, poate contacta consilierul confidențial pentru informații suplimentare, sfaturi, asistență și, dacă este necesar, pentru a lua măsuri.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG