Discuția despre impozitarea cifrei de afaceri a prins avânt în contextul în care guvernul are nevoie ca de aer de mai mulți bani la buget.
Se discută și despre un impozit de 1% din cifra de afaceri a marilor companii multinaționale care declară profituri foarte mici și chiar pierderi.
Diverse documente, neasumate public de guvern, au circulat în spațiul public în ultimele luni. Acestea propuneau diverse moduri de impozitare a cifrei de afaceri ca metodă de a majora veniturile bugetare.
Cel mai recent document este un proiect de ordonanță de guvern care, potrivit G4Media și Profit.ro, ar fi fost trimis Comisiei Europene și care ar conține măsurile fiscale propuse de guvern pentru a aduce mai mulți bani la buget.
În document apare din nou „inovația fiscală”, cum o numesc experții fiscali, despre care s-a mai discutat la începutul lunii august: „ajustor fiscal”.
Specialiștii spun că această formulă complicată instituie, de fapt, un impozit pe cifra de afaceri de aproximativ 0,5% pentru toate afacerile.
Complicata formulă a „ajustorului fiscal”
AFIP = 16%*[(3% *(VT – Vs) + Sch]
AFIP = ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit;
VT = veniturile totale.
Vs = veniturile care se scad din veniturile totale. Exemple: veniturile neimpozabile ale organizațiilor non-profit, veniturile din vânzarea stocurilor existente, subvenţi, despăgubiri primite de la societăţile de asigurare.
Sch = suma cheltuielilor referitoare la unele dobânzi, servicii de consultanță, management, drepturi de proprietate intelectuală, unele redevențe înregistrate în relația cu companie afiliată, sau persoană situată într-un „paradis fiscal”.
Acest ajustor pleacă de la premisa că toate firmele trebuie să obțină un profit de minim 3% din cifra de afaceri.
Dacă obțin mai mult, plătesc impozit pe profit de 16%. Dacă obțin profit mai mic, sau au chiar pierdere, trebuie să plătească un impozit ca și cum ar fi obținut un profit de 3% din cifra de afaceri. În cazul băncilor, în acest ultim document apărut public, nivelul de profit este considerat de „ajustorul fiscal” la 5%.
În plus, asupra cheltuielilor cu consultanța de management sau servicii IT, planează bănuiala că ar ascunde de fapt prețuri umflate ca să scadă baza de impozitare pe profit.
„Ajustorul” frânează investițiile și poate duce la triplă impozitare
„Dacă ne uităm la companiile care vor fi afectate, cele cu marjă de profit sub 3%, vom vedea că sunt companii din zona de producție”, spune Gabriel Biriș, vicepreședinte al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Companiile care vor fi afectate, cele cu marjă de profit sub 3 %, vom vedea că sunt companii din zona de producție.
„Ford are sub 1%, Dacia are undeva sub 2%. Și mai sunt și câțiva retaileri mari pentru care, evident, va fi foarte ușor să ducă în preț diferența.”
Președintele Camerei Consultanților Fiscali, Dan Manolescu, spune că acest concept de „ajustor fiscal” pornește de la o premisă de rea-credință, și anume că firmele se folosesc de încărcarea cu cheltuieli pentru a transfera venituri în străinătate.
„Ei consideră că prin acele cheltuieli se extrage profit din România, prin cheltuieli de consultanță, de IT etc. Problema e că nu le verifică și nu le controlează nimeni. Pe legislația de acum, ANAF are posibilitatea să demonstreze de fapt că prețul respectiv e corect. Avem o incapacitatea de control și de a aplica reguli pe care deja le avem.”
Un exemplu clasic de transfer de profit în multinaționale
Exemplul a fost descris de consultantul fiscal Adrian Bența.
„Avem o societate mare care distribuie în România produse și are o rată mare de profit, 20-30 la sută. Să presupunem că ajungem la concluzia că face un profit de 10 milioane de euro. Firma din România este deținută de o societate din alt stat, SUA, Africa de Sud, Germania, Franța etc.
Firma din România să cumpere consultanță de management de la societatea mamă în valoare de 10 milioane de euro.
Asta e un exemplu clasic de infracțiune. Serviciile nu sunt reale. Dar aceste lucruri le poate determina ANAF, conform legislației actuale.”
Judecarea acestor cazuri de posibile umflări de prețuri, spune consultantul fiscal Adrian Bența, ar trebui să se facă individual, pentru că doar informațiile despre cifra de afaceri și profit nu sunt suficiente pentru a decide că o companie face ceva ilegal.
„Dacă e într-o pierdere reală, atunci o lași în pace și îți ceri scuze că face investiții în România. Dacă își transferă profiturile, atunci te duci peste companie, le iei banii și le dai niște dobânzi, penalități și amenzi ca să nu mai facă a doua oară. Sugestia, la modul general, că anumite companii, că toate multinaționalele fac evaziune fiscală, este total greșită. Cu siguranță, unele fac. Cu siguranță altele nu fac.”
Răspunsul Dr. Max pentru Europa Liberă
Europa Liberă a contactat rețeaua de farmacii Dr. Max, care se află pe o listă de firme cu cifre de afaceri mari, dar cu profituri mici, care a circulat în presă. Potrivit termene.ro, compania Dr. Max SRL a raportat pierderi de peste 6 milioane de RON în 2022, în ciuda unei cifre de afaceri de peste 3 miliarde de RON.
În răspunsul transmis Europei Libere, reprezentanții Dr. Max au explicat lipsa profitului prin investițiile masive pe care le-au făcut.
„În anul 2022 ne-am concentrat pe expansiunea și consolidarea brandului Dr. Max în România. Am continuat să investim în construcția brandului prin campanii de marketing, am făcut investiții în proiecte precum: dublarea suprafeței depozitului e-commerce, unde am implementat și o tehnologie nouă, care a presupus achiziția a circa 100 de roboti, am deschis un număr de 17 Hiper–farmacii Dr. Max și am negociat preluarea operațiunilor de retail ale grupului Gedeon Richter Romania.
În paralel cu cele de mai sus, am investit în angajații noștri atât prin programe specifice de training, cât și direct, prin creșterea consistentă a salariilor, împărțind astfel succesul companiei cu cei care îl generează.”
Mai departe, Gabriel Biriș, vicepreședintele AOAR susține că un impozit precum cel prevăzut de „ajustorul fiscal” va face ca firmele să nu mai investească și să plătească impozit înainte de a-și recupera investițiile.
„În urmă cu trei ani, retailerul X [n.r. cazul relatat este real, dar Gabriel Biriș nu a dorit să facă public numele companiei] avea 15.000 de angajați. Acum are acum are 26.000. A investit peste 500 de milioane de euro în extinderea rețelei. Nu va mai investi. Va exploata ce are pentru că nu va dori să plătească pentru ce nu câștigă. Gripezi o întreagă economie cu astfel de măsuri.”
Gabriel Biriș, vicepreședintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România.
O altă problemă identificată de Gabriel Biriș este că acest ajustor fiscal poate duce și la triplă impozitare a aceluiași venit. Evitarea impunerii multiple a aceluiași venit este un principiu de bază al fiscalității.
„Să zicem că ai în grup o firmă care face consultanță pentru companiile din grup și care firmă e tot în România. Veniturile firmei respective sunt supuse impozitării. Pentru cel care comandă și plătește consultanța, cheltuiala nu numai că nu e deductibilă. Dar îi pune și 16% impozit pe ea pe ea.”
Imaginea de ansamblu
Guvernul, care se confruntă cu o mare gaură la buget, a identificat companii care au cifre de afaceri foarte mari, dar au raportat pierderi sau profituri foarte mici în raport cu amploarea activității.
În această categorie se află inclusiv unele companii multinaționale, despre care politicieni PSD au spus că ar ascunde de fapt tranzacții false care au ca scop transferuri de profituri în alte țări.
Șeful comisiei de economie de la senat, parlamentarul PSD, Daniel Zamfir, spune că e „aberant” să crezi că fac miliarde cifră de afaceri în telecomunicații, pharma sau retail și să raportezi pierderi. Și atunci „cel mai corect și transparent mod de impozitare ar fi acest impozit pe venit.”
„Sunt acele prețuri de transfer care se fac între sucursala de aici si compania mamă. De exemplu, există o factură globală de servicii pe care compania mamă, unele dintre ele în paradisuri fiscale, se facturează o serie de servicii, care se fac sau nu se fac, dar banii se transferă. Lista care circulă cu companiile care au cifre mari de afaceri si pierderile declarate este una reală”, explică Daniel Zamfir.
Îți mai recomandăm Premierul Marcel Ciolacu caută clemență la Bruxelles și își asumă răspunderea la BucureștiProblema identificată de toți experții fiscali consultați este că ANAF nu are capacitatea de a controla aceste companii care ar raporta profituri prea mici prin încărcarea cu cheltuieli posibil fictive. În aceste condiții, spun ei, guvernul preferă o metodă „paușală”, pentru toată lumea.
De cealaltă parte, într-un răspuns la o solicitare Europa Liberă, ANAF a transmis că începând cu luna ianuarie 2021 nu au fost identificate situații prin care să se încerce sustragerea de la plata impozitului pe profit în cazul companiilor mari contribuabili.
În aceeași perioadă, continuă răspunsul de la ANAF, au fost încheiate un număr de 87 de inspecții fiscale la mari contribuabili în cadrul cărora s-a solicitat dosarul prețurilor de transfer. În urma acestora au rezultat ajustări ale bazei impozabile a impozitului pe profit în sumă totală de 1.949.779.904 de lei.
În iunie 2023 existau aproape 1.050.000 de contribuabili persoane juridice, plătitoare de impozite către statul român.