Ce se întâmplă cu o flotă-fantomă când e sancționată? Studiu de caz: nava Mikati

Nava Mikati trecând prin strâmtorile daneze, pe 15 decembrie. „Este posibil să fie sau nu un pilot danez la bord din motive de siguranță. Sperăm că o vor face”, spune analista Michelle Bockmann de la Windward. „Piloților danezi li se permite să ofere servicii flotei-fantomă.”

Un petrolier de 58.000 de tone pe nume Mikati naviga prin apele Oceanului Indian în momentul în care a primit vești proaste, venite tocmai de la Bruxelles: fusese adăugat pe o listă a navelor sancționate, din flota-fantomă a Rusiei.

Povestea vasului Mikati ilustrează atât punctele forte, cât și slăbiciunile regimului de sancțiuni al Uniunii Europene, pe a cărui listă sunt acum aproximativ 600 de nave.

UE a inclus-o pe Mikati pe listă în iulie, după ce, în noiembrie anul trecut, Marea Britanie a luat o decizie similară. Construită în 2003, vechimea mare o face o navă tipică flotei-fantomă - precum comportamentul care a precedat adăugarea sa pe listă.

Îți mai recomandăm Petrolierul confiscat de SUA în largul Venezuelei făcea parte din flota fantomă iraniană

Comportament dubios

Potrivit datelor oferite RFE/RL de către Windward, o companie de informații maritime, în perioada de dinaintea sancționării, Mikati a avut mai multe nume, a fost vândută unui proprietar anonim și și-a închis de mai multe ori transponderele de locație AIS (Automatic Identification System).

Închiderea transponderelor este privită de Organizația Maritimă Internațională (OMI) drept o practică de navigare periculoasă și este permisă doar în circumstanțe speciale.

Mikati și-a schimbat și pavilionul sub care era înregistrată, ajungând la Sierra Leone.

„Guvernul Sierra Leone și-a externalizat gestionarea registrului naval către o companie privată cu sediul în Cipru”, declară analista Michelle Bockmann de la Windward, pentru RFE/RL.

Țara din Marea Mediterană, adaugă ea, e „registrul de pavilion preferat” pentru navele din flota-fantomă.

Luate împreună, aceste elemente au fost dovezi suficiente pentru ca Mikati să fie inclusă pe lista neagră. UE a inclus pe 18 iulie nava, în cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Lucru care a avut un impact imediat.

Două zile mai târziu, nava a ajuns în apele din apropiere de Kochi, unde se află una dintre cele mai mari rafinării din India. Dar nu a descărcat întreaga încărcătură pe care o ridicase din portul rusesc Murmansk, de la Marea Barents, cu o lună mai devreme.

Nava Mikati se oprește în largul coastei Indiei pe 29 iulie. „UE are acum capacitatea de a sancționa porturile din țările terțe pentru ceea ce ei numesc eludarea măsurilor restrictive ale UE”, a declarat economistul Benjamin Hilgenstock.

Nu este clar dacă a fost o problemă sau dacă Mikati urma planurile prestabilite.

„Uneori, navele sunt sancționate când sunt deja pe drum, așa că cineva trebuie să sune cumpărătorul și să întrebe dacă tranzacția este încă valabilă”, spune Benjamin Hilgenstock, economist senior la institutul KSE de la Kiev, pentru RFE/RL.

„S-ar putea să li se spună «trebuie să rezolvăm mai întâi asta, așa că poate așteptăm puțin» sau «vom lua petrolul vostru, dar numai dacă ni-l dați pentru puțin mai puțin»”, adăugă el.

Conexiunea samoană

În orice caz, ceva se întâmpla departe de ochii lumii.

Pe 25 iulie, Mikati și-a schimbat proprietarul înregistrat și managerul comericial, mutându-se din Azerbaidjan în Samoa, o țară din Pacificul de Sud cu aproximativ 200.000 de locuitori, care nu este cunoscută pentru o industrie maritimă înfloritoare.

Compania listată, Alga Oceanic Ventures, pare să nu aibă prezență pe internet.

Adresa ei e într-un complex comercial numit La Sanalele, unde printre vecini a fost un alt manager de transport maritim, Faleola Nexus Ltd, operatorul unui petrolier numit Orion - sancționat de Marea Britanie și Ucraina pentru comerț ilicit cu țiței rusesc.

Un alt vecin a fost Pro-Gain Group Corporation, cu sediul în Taiwan, o companie sancționată în 2018 de către Statele Unite în legătură cu tranzacții ilegale cu cărbune și petrol nord-coreean.

Schimbarea bruscă a proprietarului Mikati a fost urmată de o nouă călătorie, în nord, de-a lungul coastelor Mangalore.

Acolo, pe 3 august, a semnalat că a descărcat.

„Întârzierea de 11 zile a fost probabil legată de sancțiunile sale și de necesitatea obținerii unei noi asigurări”, spune Bockmann. „Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care sancțiunile UE sunt perturbatoare. Dar au foarte puține efecte.”

Într-adevăr, în ciuda sancțiunilor, Mikati a descărcat petrolul și a rămas în serviciu. Navele sancționate nu pot intra în porturi din UE, nu își pot face asigurări occidentale și au dificultăți în a găsi echipaj profesionist. Dar își mențin „dreptul de trecere inofensivă” prin apele internaționale.

Un studiu al kpler, o companie de analiză comercială, publicat în octombrie, arată că „Rusia și-a menținut exporturile de țiței în ciuda provocărilor logistice generate de escaladarea recentă a sancțiunilor care vizează tonajul flotei din umbră”.

Îți mai recomandăm Interviu. Reprezentantul special al UE pentru sancțiuni spune că veniturile Rusiei din petrol sunt din ce în ce mai afectate

Sancțiuni UE vs sancțiuni SUA

Sancțiunile impuse de Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei SUA au fost considerate considerabil mai eficiente decât cele impuse de UE.

„Aceste date arată că India este de acord să accepte nave sancționate de Europa și Marea Britanie, dar nu dorește să accepte navele sancționate de OFAC. Și probabil că acest lucru arată că India este puțin mai reticentă în a ajunge în perspectiva unor sancțiuni secundare din partea SUA”, declară analistul Panagiotis Krontiras, de la kpler, pentru RFE/RL.

Datele kpler detaliază reducerile productivității, măsurate prin scăderea kilometrilor parcurși și a tonelor de marfă transportate, pentru navele aflate sub fiecare regim de sancțiuni. Pentru SUA, a existat o scădere medie de 70%, pentru UE - 30%.

Emisarul UE pentru sancțiuni, David O’Sullivan, a declarat recent pentru RFE/RL că „sancțiunile sunt întotdeauna puțin imprecise” și că a fost întotdeauna posibil să se găsească „exemple de nave care au continuat totuși” să opereze.

Însă, a adăugat el, „cifrele noastre arată că, odată ce o navă este sancționată, aceasta își scade capacitatea de a transporta petrol rusesc cu aproximativ 73%”.

Mai mult, în timp ce O’Sullivan estimează că UE a sancționat acum două treimi din flota-fantomă a Rusiei, OFAC a atins aproximativ 40%, conform datelor kpler.

Deși UE a adăugat în mod repetat în 2025 nave noi, OFAC nu a adăugat niciuna din ianuarie.

Trezoreria SUA nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

Oricum, deși Mikati a continuat să navigheze, nu a fost foarte productivă.

Datele Windward arată că, după descărcarea în Mangalore, a navigat prin Canalul Suez și a ancorat, în august, timp de o săptămână, la Port Said - de unde a preluat petrol într-un transfer de la o navă la alta (STS) de la un alt petrolier de pe lista neagră, Noctis.

Mikati face, pe 22 august, în largului coastelor Egiptului, un transfer de petrol navă la navă cu un alt petrolier sancționat, Noctis.

Astfel de transferuri nu sunt ilegale, dar reprezintă o practică frecventă pentru a evita sancțiunile.

„Zăbovind” în largul Chinei

Mikati a dus petrolul la Ningbo, în China, unde a ajuns pe 29 septembrie. Nu l-a descărcat, însă, până pe 15 octombrie. Motivul întârzierii nu e, din nou, clar. Bockmann menționează că „a rămas să zăbovească în zona portului pentru o perioadă lungă de timp”, ca parte a unui model de „comportament extrem de neeconomic”.

Ceea ce e alt semn tipic pentru vasele sancționate.

„Odată ce ești sancționat, ai două variante: ori faci traseul Rusia-India, ori Rusia-China. De aici și această scădere uriașă a productivității”, spune analistul Krontiras de la kpler.

O navă nesancționată ar încerca să ridice o marfă nouă de undeva, în loc să meargă spre casă fără încărcătură, în ceea ce se numește „traversare de balast”.

„Însă ei nu mai au acum această opțiune... trebuie să meargă înapoi în Rusia, să ia altă încărcătură, ceea ce înseamnă o foarte lungă traversare de balast”, adaugă Krontiras.

Mikati a făcut exact asta.

Datele Windward arată, de asemenea, că și-a oprit din nou transponderele între 10 și 12 decembrie, în apropierea principalului port de export de țiței baltic al Rusiei, Uts-Luga.

Câteva zile mai târziu, pe 18 decembrie, se îndrepta spre sud-vest prin Canalul Mânecii. „Destinația: probabil India sau China, sau chiar STS. Nicio indicație”, remarcă Bockmann.

Îți mai recomandăm Două petroliere din „flota fantomă” a Rusiei, lovite în Marea Neagră. Ucraina revendică atacurile

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.