Pe 17 iunie 2016, o decizie anunțată de la Bruxelles aprindea spiritele la Galați și în regiunea de sud-est a României: Comisia Europeană aprobase alocarea unui sprijin de 21,77 milioane de euro pentru o investiție despre care politicienii locali spuneau că va genera zeci de mii de slujbe pentru oamenii din zonă.
Era vorba de construirea unui terminal multimodal pe malul Dunării, care permitea ca nave mari, de până la 15.000 de tone, să transporte aici containere cu mărfuri și să le descarce direct pe tiruri sau vagoane de cale ferată.
Ce este un terminal multimodal
În 2019, Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru publica studiul „Conceptul de terminal multimodal și modul în care este inclus în documentele strategice și de programare”.
Conform acestuia, transportul multimodal presupune transportarea mărfii de la origine la destinație cu mai multe moduri de transport, fiecare în responsabilitatea unei entități diferite, dar care acționează pe baza unui singur contract.
În cazul portului Galați, de exemplu, containerele cu mărfuri pot fi mutate pe orice sistem de transport naval, auto sau feroviar.
La nivel național, CFR Marfă deține 26 de terminale multimodale cu o capacitate totală de 10.500 containere de 6,1 metri, de 15 ori mai puțin față de cât ar putea găzdui portul Galați.
Jumătate din terminalele CFR SA sunt inactive, se arată în „Stategia de transport multimodal din România” a Ministerului Transporturilor.
În țară mai există 13 terminale multimodale operate de companii private.
Nu doar că Galațiul devenea o importantă poartă de acces a bunurilor în UE, că se scurtau timpii de transport și se micșorau implicit costurile, dar erau promise locuri de muncă vitale. Regiunea sud-est avea peste 6% șomaj, față de 3% în partea de vest a României sau 1,7% în București-Ilfov.
„Studiul de fezabilitate arată că s-ar genera 20.000 de locuri de muncă pe orizontală, odată cu dezvoltarea porturilor din Galaţi”, anunța - de exemplu - europarlamentarul gălățean Dan Nica (PSD) în aprilie 2023, la o conferință organizată de Ziarul Financiar.
Anatomia unui terminal multimodal
Investiția are patru obiective distincte, finanțate individual, dar care sunt interdependente.
Două dintre ele, cele mai importante, sunt în subordinea Administrației Portuare a Dunării Maritime (APDM) Galați.
- Primul: modernizarea unui cheu, adică a unei zone în care navele pot acosta și descărca sau încărca mărfuri. Spațiul vizat era de 30.051 de metri pătrați. Bazinul din apropierea lui este adâncit, să permită ancorarea navelor mari, cu pescaj maritim. Sunt prevăzute zone de depozitare și macarale care încarcă sau descarcă marfa direct în tiruri sau vagoanele feroviare.
- Al doilea obiectiv se referea la modernizarea infrastructurii rutiere și relocarea unui segment de cale ferată pentru fluidizarea traficului din zona portuară.
- Obiectivul al treilea are drept beneficiar Port Bazinul Nou SA, controlat de un operator privat (Metaltrade In & Out Gate S.R.L). Aici se va reorganiza și reconstrui o zonă de manipulare și depozitare a mărfurilor cu o suprafață de 115.480 mp.
- Ultimul obiectiv, al patrulea, reprezintă amenajarea zonei de acces intrare-ieșire Terminalul Multimodal, în suprafață de 33.682 mp. Beneficiar este tot Port Bazinul Nou.
În cazul obiectivelor din subordinea APDM Galați, scopul este crearea unei infrastructuri care să permită descărcarea echivalentului a 150.000 containere standard de 6,1 metri. Chiar dacă pare mult, este un volum de șapte ori mai mic față de Portul Constanța.
Valoarea totală estimată inițial pentru întregul proiect era de 53 de milioane de euro. În afara celor 22 de milioane de euro de la Comisia Europeană, beneficiarii trebuiau să își asigure finanțarea din surse guvernamentale sau proprii.
Declarativ stăm bine
Cel puțin la nivel declarativ, proiectul a beneficiat de sprijin la cel mai înalt nivel guvernamental. În septembrie 2020, prim-ministrul de la acea vreme, Ludovic Orban (PNL), spunea că „pentru Galați este important să realizăm investițiile pentru asigurarea standardelor de navigabilitate pe Dunăre”.
Declarația era făcută cu prilejul semnării contractului pentru modernizarea căilor de acces către terminal.
Cale ferată modernizată în Terminalul Multimodal din Portul Galați. Lucrarea a fost gata în 2024, la opt ani de la anunțul de finanțare din partea Comisiei Europene.
„Portul Galați a căpătat o relevanță aparte, în acest moment, odată cu declanșarea conflictului din Ucraina. Trebuie să vedem proiectul mare prin care asigurăm conectivitatea între fluviile Dunărea și Rin”, marca importanța investiției și prim-ministrul Nicolae Ciucă, în noiembrie 2022.
Dacă pentru căile de acces s-au găsit în cele din urmă soluții și au fost gata după opt ani, în vara lui 2024, cea mai importantă parte a proiectului, amenajarea cheului, nu a avut la fel de mult noroc.
Primii șapte ani de la aprobarea fondurilor de către Comisia Europeană au fost un șir de șase licitații ratate.
Abia a șaptea a dus la începerea lucrărilor, în iulie 2023. Valoarea integrală a proiectului (a tuturor celor patru obiective) a ajuns la 156 de milioane de euro față de 53 de milioane de euro, cât era inițial. Jumătate din suma actuală (75 de milioane) este dedicată amenajării cheului.
Europa Liberă a întrebat-o pe Marcela Costea, directoare, din martie 2022, a Administrației Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați, cum se explică lunga listă a eșecurilor.
Marcela Costea, directoarea Administrația Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați, nu este îngrijorată de faptul e finalizată doar o treime din lucrarea la cheul din Terminalul Multimodal, deși a trecut jumătate din timpul alocat construcției.
„Unul din principalele argumente între momentul elaborării studiului de fezabilitate și finalizarea proiectului tehnic au fost niște aspecte care au adus elemente noi”, spune ea.
„Au fost și modificări legislative privind acele aspecte legate de salariul minim pe economie. Nu neapărat acesta ar fi motivul principal. A fost și perioada Covidului, care a determinat o creștere semnificativă pe piața materii materialelor de construcții”, a enumerat managerul APDM câteva dintre motive.
Lucrările au pornit, în cele din urmă, în iulie 2023.
„Ca urmare a finalizării implementării acestui proiect se vizează în jurul cifrei de 10.000 - 15.000 de locuri de muncă”, subliniază directoarea Costea importanța economică și socială a investiției.
Execuție la ralanti
Cei care își pregătesc CV-urile de angajare sau speră să-și dezvolte afacerea prin intermediul Terminalului Multimodal din Galați mai au de așteptat.
Conform datelor oferite Europei Libere de APDM Galați, execuția lucrărilor la finalul lunii iulie 2024, după exact un an, era de 31%.
Termenul de finalizare a lucrărilor este sfârșitul lui martie 2025, ceea ce înseamnă că, în jumătate de an, ar trebui încheiată diferența de aproape 70%.
La momentul deplasării echipei Europei Libere la șantierul din Galați, în septembrie 2024, pe șantier erau câteva utilaje, ușor de numărat pe degete, și o mână de muncitori.
Câteva sute de flanșe metalice de aproximativ 20 de metri, cât înălțimea unui bloc cu șase etaje, așteptau să fie folosite pentru amenajarea cheului noului terminal multimodal.
Your browser doesn’t support HTML5
Cel mai mare proiect de modernizare de la Dunăre se naște greu și cu mari întârzieri
„Depindem de nivelul cotelor Dunării, pentru că sunt lucrări la apă..., fără să intrăm în foarte multe detalii tehnice, care depind de nivelul cotelor Dunării”, explică Marcela Costea faptul că abia o treime din lucrări au fost executate.
Se bazează pe faptul că termenul limită până la care poate prelungi implementarea proiectului, fără a se pierde finanțarea europeană, este 31 decembrie 2025.
Chiar dacă, prin contract, constructorul și-a asumat sfârșitul lunii martie 2025.
Cât timp lucrările la cheu nu sunt finalizate iar containerele de marfă nu pot fi aduse și descărcate de pe nave, infrastructura feroviară și rutieră nu este folosită la capacitatea programată. De lipsa traficului se bucură câteva oi care pasc netulburate pe marginea drumului.
Ce se întâmplă dacă la sfârșitul lui martie 2025 lucrările nu sunt gata?
„Trebuie să vedem toate scenariile posibile din perspectiva aceasta, înțeleg întrebarea dumneavoastră. Ele vor fi actualizate în condițiile în care apar modificări ale proiectului tehnic”, răspunde evaziv Costea.
Faptul că lucrările întârzie nu înseamnă un impact doar asupra mediului de afaceri sau al celor care speră la o slujbă nouă în domeniu.
Întârzierea presupune și o mai mică finanțare, adică mai puțini bani europeni folosiți din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), încheiat la sfârșitul anului trecut.
Întrebată cât din faza I, a construcției cheului, a fost finanțat prin POIM, managerul APDM s-a scuzat că nu știe, nici măcar orientativ. A promis că va transmite ulterior informațiile. Nu a făcut-o până la momentul publicării acestui material.
Câtă marfă trece prin porturile românești
Conform Institutului Național de Statistică, mărfurile încărcate şi descărcate în porturile maritime au totalizat, în primul trimestru al acestui an, 16,2 milioane tone.
Este o creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Transportul maritim de containere a însumat 201.000 containere de 6,1 m. În aceeaşi perioadă, pe apele interioare au fost transportate 8,0 milioane tone de mărfuri şi 6.454 TEU.
Porturile maritime cu cea mai intensă activitate în primele trei luni ale acestui an au fost Constanţa - cu o pondere de 97% şi Galaţi - 2,1%.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.