Clujul interzice centralele termice în apartamentele noi. Poate fi aplicată măsura în toată țara?

Măsura, adoptată deja la nivel local, în Cluj-Napoca, se înscrie într-o tendință internațională de reducere a ponderii centralelor de apartament, spun specialiștii consultați de Europa Liberă.

Inițiativa, adaugă aceștia, ar încuraja folosirea energiilor regenerabile, mai puțin poluante și cu un consum mai redus, inclusiv pentru modernizarea sistemelor de încălzire centralizate.

Mai mult, pe viitor, folosirea centralelor individuale cu gaz ar urma să fie taxată, susțin unii experți.

Centralele individuale pe gaz interzise în blocurile noi, la Cluj

Săptămâna trecută, în 18 ianuarie, Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat interzicerea centralelor de apartament pe bază de gaz - mai exact a „instalațiilor individuale de gaz pentru încălzire / apă caldă menajeră”. Măsura se aplică în viitoarele clădiri, pentru care nu a fost emis încă un certificat de urbanism.

Inițiativa urmează o recomandare din Planul Integrat de Calitate a Aerului 2020-2024, aprobat în urmă cu doi ani de Consiliul Local clujean. Documentul identifica încălzirea rezidențială drept una din principalele surse de poluare, în special cu particule în suspensie, dar și cu oxizi de azot.

Planul amintit, a fost aprobat la câteva luni după ce Comisia Europeană avertizase România că în cinci aglomerări urbane - București, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara - este depășit constant nivelul admis de emisii de dioxid de azot. Autoritățile europene au solicitat atunci măsuri consecvente pentru reducerea poluării.

Demersul inițiat recent la Cluj-Napoca urmează, de altfel, obiectivele trasate de o Directivă, respectiv de un Regulament UE cu privire la utilizarea energiei regenerabile și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, se notează în nota de fundamentare a proiectului.

Măsura, doar pentru construcțiile viitoare

Este necesar ca interzicerea centralelor de apartament să fie replicată și la nivel național, spune ministrul mediului, Tánczos Barna, pentru Europa Liberă. El a anunțat încă de la finalul anului trecut că Ministerul pe care îl conduce pregătește o prevedere în acest sens. Astfel, pasul concret făcut la Cluj-Napoca ar reprezenta doar începutul.

„Avem modelul Clujului, Brașovul e, de asemenea, un oraș care face pași în această direcție. Dacă vom ajunge la forma unui act normativ, atunci vom crea un cadru general care să se aplice în întreaga țară. Vorbim de interzicerea centralelor termice individuale strict în construcțiile noi, măsura nu se va putea aplica retroactiv”, a declarat pentru Europa Liberă Tánczos Barna.

Tánczos Barna spune că trecerea treptată de la sistemul centralizat de încălzire la cel pe baza centralelor individuale a agravat gradul de poluare din orașe.

„Sistemul centralizat de încălzire scotea emisiile de gaz și carbon nocive în afara orașelor (prin faptul că evacua reziduurile de la înălțime, n.red.), noi le-am adus înapoi. S-au desființat multe CET-uri (centralele electrice de termoficare, n.red.), iar oamenii nu au avut la dispoziție decât varianta centralelor individuale”.

„Emisiile acestora sunt foarte aproape de nivelul solului, în special în centrul localităților, spre deosebire de centralele de bloc, sau de cartier, care evacuează la 20-30 de metri înălțime, iar particulele se pot dispersa mult mai ușor”, a spus ministrul.

Reînființarea de noi CET-uri nu mai e o alternativă

Planurile de calitate a aerului pe care orașele trebuie să le realizeze, conform legislației în vigoare, prevăd „măsuri standard, care nu au fost inventate în România”, a mai afirmat Tánczos Barna.

„E prevăzută limitarea surselor de poluare, vorbim în primul rând de trafic, următoarea sursă, în perioada de iarnă, este zona rezidențială, la capitolul de încălzire”, a explicat el.

Alternativa la centralele individuale va fi reprezentată de centralele de bloc sau cel mult de cartier, întrucât o mare parte din CET-uri (Centrale Electrice de Termoficare), care acopereau zone mai largi, au fost desființate în țară.

Extinderea construcțiilor urbane între timp nu ar mai permite edificarea unor alte clădiri de acest tip, a mai susținut ministrul. Un alt obstacol ar fi distribuția agentului termic, a adăugat el.

„Directivele europene încurajează sistemele centralizate”

Dacă în orașe precum Baia-Mare, Alba-Iulia sau Bistrița nu mai funcționează deloc sistemul de încălzire centralizat, iar în altele este mai degrabă disfuncțional, la Cluj există planuri de rebranșare a unor locuințe.

Autoritățile locale speră ca măsura interzicerii centralelor de apartament în clădirile noi să fie dublată de rebranșarea unora dintre locuitori la Regia de Termoficare, administrată de Primărie. Cu investiții în acest sens:

„Avem în lucru strategia de termoficare, este aproape de finalizare, am întârziat doar pentru că a trebuit să o corelăm cu un Ordin ministerial emis la sfârșitul anului trecut. O să existe oameni care se vor rebranșa, pentru că și pe directivele europene se încurajează sistemele centralizate”, a declarat pentru Europa Liberă viceprimarul Clujului, Dan Tarcea.

De altfel, și în fundamentarea Hotărârii de Consiliu Local care a introdus interdicția centralelor de apartament în ansamblurile noi este subliniat faptul că UE încurajează și promovează sisteme centralizate de alimentare cu energie termică drept cea mai eficientă și cea mai puțin poluantă soluție pentru încălzire.

Regia de Termoficare din subordinea Primăriei clujene are în prezent o centrală termică de zonă, aproape 70 de centrale de cvartal (care grupează mai multe blocuri dintr-un cartier) și 9 centrale termice de bloc.

„Sistemele centralizate permit contorizarea individualizată”

Edilul insistă că încălzirea din centrala comună nu mai înseamnă în secolul XXI ceea ce reprezenta în comunism.

„Vorbim de alte sisteme față de cele de acum 20-30 de ani, care nu permiteau contorizarea individuală, unii consumau mai mult decât alții și de plătit se plătea la comun. Sistemele de acum permit contorizarea individuală, îți setezi temperatura dorită, plătești în funcție de consum”, a spus el.

Va fi permisă și branșarea la centrale de bloc, scară sau cvartal și acestea mai eficiente, atât ca emisii cât și prin prisma costurilor, a mai spus Tarcea. El a subliniat că măsura va viza ansamblurile de locuințe pentru care nu a fost emis certificatul de urbanism.

Multe blocuri construite în ultimii ani au fost gândite încă de la proiectare cu varianta centralei de apartament.

„Dacă s-a emis deja certificatul de urbanism măsura nu se mai aplică. Dacă însă s-a elaborat doar Plan Urbanistic Zonal și încă nu au fost făcute demersurile particulare pentru construcție acolo se va respecta noul regulament”.

Energie alternativă

Pe de altă parte, orașul vrea să cupleze măsura legată de centrale și cu promovarea proiectelor de energie alternativă, precum panourile fotovoltaice:

„Ministerul Mediului va implica autoritățile locale în colectarea solicitărilor pentru finanțarea panourilor fotovoltaice. Este cea mai bună variantă și asta îi poate încuraja pe oameni să utilizeze energiile alternative”, declara primarul Clujului, Emil Boc, în ședința din 18 ianuarie în care Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat interdicția privind centralele de apartament.

Manager energetic: Sprijină utilizarea energiilor regenerabile

Hotărâri precum cele luate de Consiliul Local Cluj-Napoca reprezintă o punere în acord cu legislația europeană, dar și națională în ceea ce privește performanța energetică a clădirilor, spune Andrei Ceclan, vicepreședinte al asociației Energia Inteligentă, consultant energetic pentru mai multe orașe din țară.

„Se va da astfel posibilitatea ca dezvoltatorii imobiliari și proiectanții să vină cu soluții și sisteme de încălzire și răcire la nivel centralizat de clădire sau de racordare la sistemul centralizat de încălzire și răcire al orașului, sistem care va fi modernizat, în ambele cazuri inclusiv prin introducerea unor surse regenerabile locale de energie”, a declarat el pentru Europa Liberă.

El a explicat că asigurarea unui procent de 30% din energia furnizată unei clădiri în regim de energie regenerabilă este prevăzută în legislația românească încă din 2005. Mai mult, toate clădirile nou construite trebuie să respecte începând din decembrie 2020 un nivel de performanță energetică încadrat în standardul nearly zero energy building – nZEB.

La aceasta ar contribui și „aportul unor surse regenerabile locale sau provenind din sistemul centralizat de termoficare”, a mai arătat el. Dezvoltatorii vor fi încurajați să folosească astfel de surse regenerabile locale în sistemele centralizate de încălzire

Astfel, prevederea legală „vine în sprijinul dezvoltatorilor imobiliari și ai locuitorilor, în sensul în care susține oportunitatea utilizării de surse regenerabile locale”.

Introducerea unor sisteme centralizate de încălzire nu va presupune restricționări de confort, ci „va vei simultan cu distribuția și contorizarea pe orizontală a agentului termic și apei calde menajere, astfel încât locatarii vor avea control direct asupra cât și cum își asigură energia termică”.

„Pe termen mediu și lung, această prevedere locală va contribui semnificativ la facturi de energie sustenabile, precum și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel local”, a sintetizat Andrei Ceclan.

Bucureștiul este printre orașele cu cele mai mari probleme ale sistemului de termoficare. În fiecare iarnă există zone în care locuitorii rămân zile întregi fără căldură și apă caldă.

Modelul aplicat la Cluj-Napoca dă un semnal binevenit, dar rămâne de văzut dacă Ministerul Mediului își va respecta promisiunea de a îl replica la nivel național, a spus pentru Europa Liberă Răzvan Nicolescu, expert în energie, fost fost ministru al Energiei.

„Sunt niște probleme pe termen scurt și pe termen lung. Centrala de cartier, de stradă este mult mai eficientă, produce mai multă căldură, mai multă apă cadă, mai puține emisii, cu un consum mai redus. Scade consumul, scad emisiile, crește eficiența”, a spus Răzvan Nicolescu, fost șef al Consiliului de Administrație a Agenției Europene de Reglementare în Energie.

Pe termen lung, măsurile de eficientizare a consumului pot reduce dependența de gazul importat din Rusia, situație în care se găsesc țări precum Ungaria, Bulgaria sau Austria, a arătat el.

„Este un trend internațional să reducă ponderea centralelor de apartament. Nu este doar Clujul cel care a luat o astfel de decizie, sunt orașe din SUA, Franța, Germania, Danemarca, sau chiar țări care au luat o astfel de decizie”, a spus el.

„Problema încălzirii în România, una din cele mai complicate!”

Răzvan Nicolescu remarcă neclaritatea în domeniul gestionării sistemele centralizate de încălzire:

„Autoritățile trebuie să clarifice cine gestionează sistemele centralizate de încălzire. În București, compania cu ajutorul căreia se încălzesc în sistem centralizat bucureștenii este în gestiunea Guvernului. În alte orașe aceste regii sunt în administrarea Primăriilor. În opinia mea a doua variantă este mai bună, pentru că localitățile au particularități. Sunt regiuni care au exploatări legale de lemn, rămâne mult rumeguș, care poate fi folosit”, a explicat expertul.

El sublinieză că „problema încălzirii în România este una dintre cele mai complicate cu care se confruntă sectorul energetic azi”.

„Centralele individuale pe gaz vor fi taxate”

Pe de altă parte, comutarea pe folosirea energiei electrice - plită în locul aragazului și chiar centrală electrică în loc de una alimentată cu gaz, s-ar putea dovedi mai rentabilă în viitor, potrivit Răzvan Nicolescu.

Răzvan Nicolescu a reiterat ideea, enunțată și anul trecut că „în orizont de câțiva ani mă aștept să apară niște taxe”, în cazul centralelor individuale pe gaz. O opinie similară a fost exprimată, tot anul trecut și de reprezentanții Asociației Energie Inteligentă.