În urmă cu zece ani, Weibo, platformă care a acumulat peste jumătate de milion de utilizatori, era un spațiu virtual din care dezbaterile publice pe teme sociale nu lipseau, iar internauții cu înclinații liberale puteau să-și crească comunitățile de urmăritori.
Toate acestea s-au schimbat odată cu venirea la putere a actualului președinte al Republicii Populare Chineze, Xi Jinping. De atunci, controlul asupra internetului a fost mărit, din considerente politice.
În zilele noastre, majoritatea vocilor liberale au fost reduse la tăcere. Teme de actualitate, precum feminismul, mediul și mișcarea LGBTQ sunt privite ca fiind influențele occidentului. În tot acest timp, cenzorii sunt nevoiți să țină pasul cu o listă tot mai lungă de cuvinte interzise.
Directivele nu permit conținut care să cuprindă referiri la consumul excesiv de alcool, la jocurile de noroc, la viol sau la promovarea luxului. Este interzisă ridiculizarea armatei, a poliției a justiției și a liderilor istorici ai Chinei.
Lista mai include o serie de cuvinte și nume, cum ar fi: dictatură (locuitorii nu pot sugera că țara are la bază o dictatură) Tiananmen (referințe la protestele pro-democrație din 1989) Zhao Ziyang (fostul secretar general al Partidului Comunist Chinez, care a susținut demonstrațiile anterior amintite) Winnie the Pooh (personaj din desenele animante, care este asociat de către utilizatorii online cu actualul lider)
De curând, Weibo, blamată că ar disemina informații ce încalcă legile și reglementările naționale privind securitatea cibernetică și protecția minorilor, a primit o amendă în valoare de 470.000 de dolari.
Cele patruzeci și patru de amenzi acordate de la începutul anului se ridică la 2.2 milioane de dolari, arată Administrația pentru Spațiu Cibernetic din China, citată de BBC.
Președintele Chinei, Xi Jinping.
Printr-o declarație, rețeaua de socializare „a acceptat cu sinceritate criticile” și a înființat cu un grup de lucru care să acorde un răspuns cu privire la acuzații.
Autoritățile chineze sunt vigilente și aplică amenzi cu regularitate: acum două săptămâni, site-ul Douban, dedicat recenziilor de filme, cărți și muzică a fost nevoit să achite 236.000 de dolari, din cauze identice. În cazul Douban, amenzile primite de-a lungul anului valorează 1.4 milioane de dolari.
Într-o țară în care libertatea este limitată, se caută mai mulți cenzori
Eric Liu, analist în cadrul China Digital Times, un site care se ocupă cu monitorizarea cenzurii din China, spune că partidul „aduce aceste chestiuni la suprafață” în mod intenționat, avertizând că asemenea măsuri pot deveni o obișnuință.
„Prima chestiune despre cenzură este că nu poți vorbi despre ea. Nu îți este permis să o dezvălui, decât în cazul în care guvernul o impune”, a declarat Eric Liu.
Pe lângă cenzorii din instituțiile statului, platformele online angajează moderatori, care au scopul de a revizui conținutul și de a șterge informațiile considerate „ilegale” sau „dăunătoare” de către partid.
În perioada 2011-2013, Eric Liu a lucrat ca moderator la Weibo și povestește că a primit, alături de colegii săi, peste opt sute de ordine de cenzură. Acum, adaugă el, ordinele de reglementare a conținutului sunt emise cu o discreție mai mare, prin canale securizate.
„Este cenzura cenzurii. Chiar și cenzorii sunt urmăriți”, a declarat analistul pentru BBC.
Corporațiile sunt în căutare de cenzori, având în vedere numărul crescut al utilizatorilor.
Pe vremea când era angajat, Eric avea aproximativ două sute de colegi moderatori, dar crede că numărul a crescut, având în vedere numărul tot mai mare de utilizatori.
„Presiunea asupra cenzurii crește direct proporțional cu traficul rețelei. Ea se extinde peste tot, ceea ce înseamnă că majoritatea companiilor trebuie să angajeze mai mulți moderatori”.
Directorul de cercetare pentru China, Taiwan și Honk Kong al organizației Freedom House, Sarah Cook, explică faptul că sancțiunile fac parte dintr-o campania condusă de guvernul chinez, de a face presiuni asupra firmelor de tehnologie – care ar trebui să controleze îndeaproape conținutul încărcat.
„Sarcina platformelor este aproape imposibilă, având în vedere numărul mare al utilizatorilor și normele aflate în continuă schimbare. Aceste tipuri de amenzi periodice le stimulează să efectueze cenzura Partidului Comunist”.
Conform datelor publicate pe site-ul Freedom House, scorul de libertate al internetului din China este de 9/100.
Vedetele din China, ținta cenzurii
Cu toate că autoritatea responsabilă de reglementarea internetului nu a menționat cu exactitate ce tip de conținut a cauzat amenzile, analiștii consideră că este vorba despre acuzațiile de agresiune sexuală, pe care tenismena Peng Shuai le-a adus fostului vicepremier al Chinei, Zhang Gaoli, prin rețeaua Weibo. La nici treizeci de minute de la postare, mesajul sportivei a fost șters, iar contul blocat.
„Știm cu toții că unele postări au fost cenzurate, dar nimeni nu mai îndrăznește să întrebe de ce. Chiar și a discuta despre postările care au fost cenzurate a devenit deja un act extrem de înfricoșător și provocator”, încheie Eric Liu.
La sfârșitul verii, prezența virtuală a actriției Zhao Wei, a dispărut, în mare parte. Pagina dedicată fanilor ei de pe Weibo a fost ștearsă, iar filmele și emisiunile în care au jucat au fost eliminate de pe platformele de streaming.
Pagina actriței, la patru luni de la incident.
La o săptămână distanță, douăzeci și unu de conturi create de fani pentru artiștii K-pop au fost suspendate pentru treizeci de zile, motivul fiind „comportament irațional de urmărire a vedetelor”.
Îți mai recomandăm Sclavia modernă | Marile branduri trebuie să demonstreze că nu s-au folosit de munca forțată din China