SUA vor boicota diplomatic Jocurile Olimpice de la Beijing. E suficient?

Administrația Biden nu va trimite o delegație politică să participe la Jocurile de iarnă de anul viitor din China. În schimb, oficialii americani le vor permite sportivilor să participe în continuare la competițiile sportive organizate de autoritățile chineze.

Ultima dată când Statele Unite au boicotat în totalitate un eveniment olimpic (interzicându-le inclusiv sportivilor să participe la competiție) a fost în 1980, cu ocazia Jocurilor de vară de la Moscova. Uniunea Sovietică invadase Afganistanul.

Președintele Joe Biden a comunicat reporterilor încă de luna trecută că Statele Unite iau în considerare un boicot diplomatic al Jocurilor Olimpice din 2022, în urma consultărilor cu politicienii democrați și republicani. China a criticat anunțul, spunând că va adopta „contra-măsuri ferme” în cazul în care administrația Biden va continua cu boicotul diplomatic.

„SUA ar trebui să înceteze să politizeze sportul și să promoveze așa-numitul ‘boicot diplomatic’ pentru a nu afecta dialogul și cooperarea cu China în domenii importante”, a spus Zhao Lijian, un purtător de cuvânt al ministerului de Externe chinez.

Lijian a continuat prin a numi potențialul boicot drept „o pată asupra spiritului Jocurilor Olimpice” și o „măsură senzaționalistă, cu caracter politic manipulator”.

În timpul summit-ului Biden - Xi din luna noiembrie, cei doi lideri au dezbătut mai multe subiecte aflate pe lista președintelui american, precum situația drepturilor omului din China, dar și agresiunea statului chinez față de Taiwan, o insulă văzută ca parte a Chinei de autoritățile de la Beijing.

Cât de eficient este un posibil boicot diplomatic

Guvernul chinez s-a izolat din ce în ce mai mult față de comunitatea internațională, iar la momentul de față nu pare să aibă niciun prieten în sfera politică. Un boicot diplomatic ar fi cu atât mai puternic cu cât și aliații Statelor Unite le-ar interzice oficialilor naționali de rang înalt să participe la Jocurile de iarnă din Beijing.

Până acum, răspunsul acestora este pe departe de-a fi unul ferm. Cancelarul german, Angela Merkel, a precizat că problema boicotului ține de viitorul executiv german.

Însuși boicotul parțial al Statelor Unite este criticat de către experți și jurnaliști.

„A fost o greșeală ce a putut fi iertată să îi permiteți Beijingului să organizeze Jocurile Olimpice din 2008. Este de neiertat să ținem o Olimpiadă acolo și acum. Dacă vrei o lume plină de lagăre de concentrare, în care Xi Jinping să-ți supravegheze bârlogul, să preia Taiwanul și să amenințe Australia cu un război, atunci trimiți o delegație americană la Jocurile de iarnă din 2022”, a spus jurnalistă americană Sally Jenkins, pentru The Washington Post.

Potrivit lui Jenkins, politicienii încă nu vor să admită că Jocurile de iarnă din 2022 se vor desfășura în cel mai periculos context de la cele din Berlin din 1936 încoace, făcând referire la Jocurile Olimpice organizate sub supravegherea regimului Nazist condus de Adolf Hitler. Acesta era deja acuzat în perioada respectivă de represalii dure împotriva mai multor minorități din Germania, inclusiv a evreilor.

Reacția comunității sportive, împărțită

Miercuri, 1 decembrie, Asociația de Tenis Feminin (WTA) a anunțat că va înceta să mai organizeze turnee pe teritoriul Chinei și a Hong Kong-ului ca urmare a încercărilor autorităților chineze de a o reduce la tăcere pe jucătoarea chineză de tenis, Peng Shuai. Shuai a afirmat că ar fi fost abuzată în trecut de Zhang Gaoli, un politician pensionat și fost vice-premier al Chinei până în 2018.

Steve Simon, directorul executiv al WTA, s-a referit la cazul jucătoarei de tenis prin prisma drepturilor omului. „Am îndoieli serioase că aceasta (Peng Shuai, n.r.) ar fi liberă, în siguranță și nu supusă cenzurii, constrângerii și intimidării”, a transmis acesta.

Anunțul făcut de WTA vine după ce Simon le-a cerut liderilor chinezi, în noiembrie, să investigheze acuzațiile aduse de Shuai împotriva lui Gaoli. WTA, de altfel, este și singura organizație sportivă internațională care a avut curajul să sancționeze dur modul autorităților chineze de a „îngropa" acuzațiile aduse unui politician de rang înalt chinez.

Decizia WTA de a-și anula turneele și competițiile din China îi vor aduce acesteia pierderi de zeci de milioane de dolari anual, inclusiv retragerea sponsorilor din competiții. Pentru 2022, WTA avea în plan organizarea a nouă turnee pe teritoriul chinez.

De cealaltă parte, Thomas Bach, directorul executiv al Comitetului Internațional Olimpic (IOC), s-a arătat în favoarea „diplomației tăcute” și a promis organizarea unui al doilea apel telefonic cu Peng Shuai. Mai multe organizații pentru protecția drepturilor omului au criticat măsurile sterile luate de IOC, văzute drept neeficiente împotriva unui regim lipsit de scrupule.

Președintele IOC, Thomas Bach, în timpul unui apel video cu Peng Shuai, 21 noiembrie 2021. Atleta ar fi respins acuzațiile aduse anterior, deși criticii susțin că aceasta ar fi fost forțată de autoritățile chineze să-și retragă plângerea publică.

„Cu bună conștiință, nu văd cum le pot cere sportivilor noștri să concureze acolo când Peng Shuai nu are voie să comunice liber și să se pare că ar fi fost presată să își retragă acuzațiile de agresiune sexuală”, a afirmat Steve Simon.

„IOC nu trebuie să fie complice la protejarea regimului de la Beijing”, a declarat Maximilian Klein, șeful relațiilor internaționale la Athleten Deutschland, un grup cu caracter reprezentativ pentru sportivii germani.

„Dacă o țară începe pe cont propriu să critice abuzurile comise de China, problema devine și mai politizată”, a declarat un oficial al unui Comitet Olimpic Național pentru The New York Times sub protecția anonimatului. Richard Pound, un avocat canadian și cel mai vechi membru al IOC, a apărat măsurile luate de organizație, îndreptându-și afirmațiile către criticii acesteia.

„Ceea ce IOC a stabilit este că diplomația liniștită și discretă este mai eficientă decât să bați din talgere”, a spus Pound. „Nu așa te confrunți cu o țară, cu siguranță nu cu China”.