Chinezii vor controla centralele nucleare din Bulgaria și România?

Vizita chinezilor la Belene în Bulgaria în marite 2019

Proiectul de extindere a Centralei Nucleare românești Cernavodă intră într-o nouă fază, după ce Bucureștiul a semnat, cu câteva zile în urmă, un acord preliminar de investiții cu corporaţia generală nucleară chineză CGN. La rândul ei Bulgaria așteaptă dezvoltarea investiției de la Belene.

Documentul semnat între Românai și China prevede ca în termen de 60 de zile lucrătoare să se înfiinţeze o companie de proiect pentru construirea a două noi blocuri energetice, fiecare cu o capacitate de 700 MW. Aceasta va fi deținută în proporţie 51% de chinezi, iar restul de 49% va fi al companiei româneşti Nuclearelectrica, care administrează centrala. Investițiile aproximative sunt estimate la 8 miliarde de dolari."Noile capacități nucleare vor juca un rol-cheie în decarbonizarea producției de energie electrică în România și în regiune", a declarat vicepremierul Viorel Ștefan, subliniind că proiectul va asigura și până la 19.000 de locuri de muncă. Ambasadorul chinez, Jiang Yu, a declarat că această "cooperare în proiectele majore reprezintă o parte importantă din edificarea platformei 'O centură, un drum'" și punctul culminant al cooperării economice și comerciale bilaterale.

Comparaţia cu Belene

Bulgaria aşteaptă de asemenea interes din partea Chinei pentru proiectul legat de Centrala Nucleară de la Belene, însă de la o altă companie - China National Nuclear Corporation (CNNC). Deși a fost prezentată în martie, procedura de declarare a interesului nu a început încă oficial, potrivit publicației bulgare Kapital, citată de Rador.

Cu toate acestea, autoritățile bulgare susțin că societatea de proiect pentru „Belene“ poate deveni realitate în 2020, dar prin comparație - românii au obţinut semnarea unui contract la cinci ani de la începerea procesului de selecție a investitorilor, în 2014. Chinezii au semnat în noiembrie 2015 Memorandumul de înțelegere cu Nuclearelectrica pentru construirea a două noi blocuri de energie nucleară, iar în anii următori au avut loc negocieri pentru structurarea proiectului și implementarea acestuia pe piață.


Astfel, la începutul acestui an, s-a convenit ca noile facilități să lucreze cu un mecanism pentru compensarea prețului (CFD-uri). Aceasta înseamnă că, dacă prețul la bursă al energiei electrice este sub valoarea minimă de recuperare a proiectului, România va plăti în plus. În luna martie, Ministerul român al Energiei a publicat principiile generale ale acestui tip de ajutor de stat, iar investitorilor care au o capacitate de producție cu emisii reduse de carbon, așa cum sunt cele nucleare, le este garantat un anumit randament. O astfel de abordare este exclusă din procedura pentru „Belene“, pentru că şi cadrul aprobat de Guvern și Adunarea Națională exclude orice fel de ajutor de stat. În cursul negocierilor cu potențialii investitori, acest lucru se poate schimba însă.

Centrala românească până acum

Centrala Nucleară Cenavodă are două unități energetice active de tip Candu, furnizate de compania canadiană Atomic Energy (în prezent Candu Energy). Chiar dacă lucrările de construcție la centrală au început în anii '80 ai secolului trecut, primul reactor a fost pus în funcţiune în decembrie1996. Al doilea reactor a fost pus în funcțiune în 2007. Acum Centrala asigură aproximativ 18% din energia electrică în România, iar dublarea capacităţii sale va avea importanță regională, deoarece poate transforma țara dintr-un importator într-un exportator de energie electrică. Acest lucru afectează în mod direct planurile Bulgariei de a furniza regiunii energie electrică de la Centrala Nucleară de la Belene și face ca problema necesității centralei electrice bulgare să fie şi mai complicată.