Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Nicolae Ciucă să conducă interimar guvernul după demisia lui Ludovic Orban. Postura sa de fost militar decorat pentru participarea în teatrele de război și imaginea de independență politică, deși este membru PNL din octombrie anul acesta și a deschis lista de la Senat în Dolj, au contribuit mult în alegerea făcută. De asemenea, el este considerat un apropiat al președintelui Iohannis.
Faptul că nu este implicat în conflictele politice ar putea să îi ofere capacitatea de a uni în jurul lui formațiunile politice pentru a forma viitorul guvern, dacă președintele îl va desemna și celelalte două partide, PNL și USR-PLUS, vor agrea formula.
„Faptul că este un colaborator apropiat al președintelui Iohannis este un lucru important. Este o imagine care se transmite pe termen scurt și mediu, mă aștept ca în jurul domnului Ciucă să se contureze și viitoarea majoritate guvernamentală. Este o persoană neutră, în afara conflictelor interne din PNL - un partid care de la fuziunea din 2014 realizată sub auspiciile președintelui Iohannis au evoluat dificil, relațiile dintre cele două componente au fost întotdeauna grele, se menține și astăzi o asemenea tensiune", ne-a declarat analistul politic Cristian Pîrvulescu.
De ce a fost ales Nicolae Ciucă
„Domnul Ciucă este din afara partidului, abia intrat, și poate trece peste diferențele care există și poată să susțină cu mai multă energie prioritățile președintelui. Este și un mesaj transmis alegătorilor în legătură cu situația epidemiologică, cu campania de vaccinare și chiar cu programul de redresare economică", arată politologul Cristian Pîrvulescu.
În plus, Nicolae Ciucă poate înlătura disputele politice care vor marca viitoarele negocieri, avantaj care ar putea să îl propulseze drept prim-ministru al viitorului guvern.
„Pe termen mediu este și o încercare de recuperare a reformelor. Drept comparație este cam ceea ce a făcut Emmanuel Macron în momentul în care l-a ales pe Jean Castex, tehnocrat nu militar, ca prim-ministru. Este nevoie de o imagine de șef de guvern ca să nu fie atât de politizată și contestată. Oricât de bun ar fi un prim-ministru politic i se vor face reproșuri politice, iar în perioada următoare principala problemă este cum se va face concilierea între instituțiile statului și societate", ne-a mai declarat Cristian Pîrvulescu.
Îți mai recomandăm 5 posibile alianțe de guvernare. Cât de complicată se anunță cea dintre PNL și USR-PLUSCariera sa de militar îl va recomanda în ochii populației drept un om care poate gestiona situația într-o perioadă în care România se confruntă cu pandemia de coronavirus care a dus la o criză economică.
„Politicienii cu origine militară au un avantaj în ochii opiniei publice, sunt legați în mod simbolic de instituția militară și au o anumită viziune a ordinii. O să avem un an în care vom fi în continuare în criză, o să începem recuperarea, deci un asemenea om politic ar fi necesar. Problema domnului Ciucă este că e abia intrat în politică, un novice, va trebui să dovedească faptul că are calități politice. Dar nu erau foarte multe alegeri pentru a găsi un personaj neutru, orice alt personaj din interiorul PNL ar fi stârnit controverse când partidul trebuia să negocieze formarea guvernului", adaugă politologul.
În viziunea sa, alegerea lui Nicolae Ciucă reprezintă și un semnal al președintelui de implicare mai puternică în treburile guvernului pentru că are nevoie de un guvern cu care să lucreze pentru a își implementa programul politic.
„Ne îndreptăm spre ceea ce eu numesc un guvern prezidențial. O compensare pentru inexistența unei majorități prezidențiale, președintele Iohannis a sperat la o majoritate prezidențială centrată în jurul său care să îi sprijine proiectele. Iar în momentul în care partidele pe care le invoca în campanie pentru a forma viitorul guvern, PNL și USR, nu au obținut 50%, extinderea coaliției și la UDMR complică situația și este nevoie de un prim-ministru care să colaboreze foarte bine cu președintele", spune Cristian Pîrvulescu.
Cine este generalul Ciucă
Generalul Ciucă a condus, din ianuarie 2015 până în octombrie 2019, Statul Major General, iar anterior a fost locțiitorul șefului Statului Major, generalul de aviație Ștefan Dănilă.
Prelungirea mandatului în 2019 a generat un conflict între președintele Iohannis, premierul Viorică Dăncilă și fostul ministru al Apărării, Gabriel Leș, pentru că PSD s-a opus prelungirii mandatului și a cerut numirea generalului Dumitru Scarlat.
În aprilie 2019, instanța supremă a respins definitiv contestația Ministerului Apărării Naționale la decretul prin care președintele Klaus Iohannis îi prelungea mandatul generalului Nicolae Ciucă la șefia Statului Major al Armatei.
Înainte de perioada petrecută la conducerea Statului Major al Armatei, a fost șef al Statului Major al Forțelor Terestre, iar între anii 2001 și 2004 a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie (Scorpionii Roșii), cu care a participat la Misiunea Enduring Freedom I, Afganistan (2002-2003), și Antica Babilonia, Irak (2004).
Acesta este un susținător convins al alianței NATO, el participând la conflictul din Irak alături de soldații americani.
Ciucă și-a câștigat gradele în teatrele de operațiuni, el fiind unul dintre puținii generali români care au condus personal o misiune de luptă (14-15 mai 2004, lupta pentru podul peste Eufrat în Irak).
Bătălia de la Nassiria (Irak, mai 2004), în care trupele românești au fost conduse de Nicolae Ciucă, este prima bătălie la care soldații români au fost combatanți activi după al Doilea Război Mondial.
Nicolae Ciucă a absolvit mai multe cursuri militare în SUA.
A primit numeroase distincții și decorații, printre care Ordinul "Virtutea Militară" în grad de Cavaler, Ordinul național "Pentru Merit" în grad de Ofițer sau Medalia Națiunilor Unite.
Odată cu nominalizarea pentru portofoliul Apărării, în 2019, Nicolae Ciucă a anunțat că va trece în rezervă pentru a respecta standardele NATO care cer ca Ministerul Apărării să fie condus de un civil.
În octombrie 2020, Nicolae Ciucă s-a înscris în PNL pentru a candida la alegerile parlamentare pentru un loc în Senat în Dolj.
Atribuțiile guvernului interimar
Principala pierdere a guvernului după demisia lui Ludovic Orban este abilitatea de a emite ordonanțe de urgență și de a iniția proiecte de lege. În mandatul său de interimar, Nicolae Ciucă poate emite numai acte cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova însă politici noi, potrivit codului administrativ și a Constituției României.
Articolul 110 din Constituție:
- (1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale.
- (2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106 (funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege), cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.
- Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern
„Este evident că este vorba despre o perioadă foarte scurtă. Din momentul în care vom avea rezultatele în care Parlamentul va depune jurământul sunt mai puțin de două săptămâni. Dacă negocierile încep pe 10, putem avea un nou guvern pe 23 cel mai devreme, pe 29 cel mai târziu. În aceste trei săptămâni nu se întâmplă nimic deosebit, doar că PSD și domnul Ciolacu nu mai au motiv de atac. Mișcarea asta cu asumarea responsabilității ar trebui să degreveze PNL și guvernul de atacurile care ar fi continuat, pentru că prioritatea acum este formarea noii majorități și domnul Orban ar fi avut mari dificultăți de pe poziția care l-au pus alegerile", afirmă Cristian Pîrvulescu.
Procedura de învestire a Guvernului
- Conform articolului 103 din Constituţie, preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
- Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
- Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
- Prim-ministrul, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune jurământul individual, în faţa preşedintelui României.