„Întărim regulile nu doar în zona viciilor, ci şi în cazul comportamentului fiscal incorect. Milioane de români cinstiţi îşi depun şi plătesc la timp toate obligaţiile către stat, dar nişte şmecheri fac averi speculând câteva portiţe legislative. De aceea, împreună cu Ministerul de Finanţe, astăzi, închidem acest portiţe”, a spus premierul în deschiderea şedinţei de Guvern.
„Venim cu amendă din prima în cazul nedepunerii la termen a declaraţiilor fiscale. La fel, în cazul nerespectării obligaţiilor privind funcţionarea caselor de marcat. Şi, tot amendă, pentru omisiuni la emiterea bonurilor fiscale. Mai mult, cuantumul amenzilor va creşte”, a spus şeful Executivului.
Șeful FMI pentru Româniaa spus miercuri, într-o conferință de presă susținută la București, la sediul BNR, că prognoza Fondului pentru finele anului este un deficit bugetar de 6%, care ar putea scădea la 5% în 2024 dacă măsurile adoptate recent vor fi și implementate.
„Ne aşteptăm ca după implementarea pachetului fiscal, deficitul fiscal să scadă la anul de la 6% până la 5%. Susţinem că este un pas important pentru punerea finanţelor publice pe o bază sustenabilă”, a spus Jan Kees Martijn.
Experții FMI atrag atenția că deficitul fiscal va trebui, în final, să ajungă la 3% din PIB, așa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, dar că va fi nevoie de mai multe măsuri pe termen mediu pentru ca deficitul bugetar să ajungă la ținta de 3%.
Pe de altă parte, ei au atras atenția că un control strict al prețurilor la produsele alimentare nu este un instrument potrivit pentru reducerea inflației.
„Dar mai multe vor fi necesare de făcut pe termen mediu, pentru a scădea de la cinci la sută deficitul până la trei la sută”, a spus șeful Misiunii FMI.
„Pentru 2024 nu prevedem ca, cu acest deficit, să fie probleme de finanţare, dar pe termen lung este important să rămânem pe acest drum, pe drumul consolidării fiscale astfel încât să ne asigurăm că Guvernul va putea să se împrumute în continuare, dar cu dobânzi mai mici”, a mai transmis şeful FMI în România.
Misiunea FMI a criticat impredictibilitatea politicii fiscale din România, iar experții ei au fost întrebați dacă anul viitor vor fi bani pentru creșteri de salarii și pensii dacă Guvernul ar disponibiliza 300.000 de angajaţi din aparatul bugetar.
„Pachetul fiscal e un pas important pentru reducerea deficitului, dar e nevoie de mai multe reforme pentru creșterea veniturilor. Politica fiscală trebuie să fie mai predictibilă”, a spus Jan Kees Martijn.
Premierul Marcel Ciolacu (PSD) și-a asumat săptămâna trecută răspunderea pentru pachetul de măscuri fiscale adoptat în urmă cu o zi.
Este vorba, de fapt, despre un proiect pentru „oprirea risipei bugetare, combaterea evaziunii şi asigurarea echităţii fiscale în România”. Separat, Executivul a emis o ordonanţă de urgenţă pentru reglementarea salariului minim în construcţii şi în agricultură.
Fără reducerea cheltuielilor nu poate fi redus deficitul, iar dacă România nu reduce deficitul bugetar până la limita de 3% pune în pericol primirea fondurilor europene.
Îți mai recomandăm Analiză | 60 de miliarde de euro de la UE, în pericol. De ce riscă România să piardă fonduri europene?