Codașii vaccinării: Suceava, Botoșani, Giurgiu| Prefecții se plâng că preoții nu se implică, mediul rural nu se vaccinează

Pe harta vaccinării României, în regiunea Moldovei situația arată cel mai rău. În timp ce în Transilvania și marile centre urbane procentele au urcat spre media europeană, zonele rurale sunt încă neatinse de ser. Prefecții oferă multe justificări pentru insuccesul campaniei de vaccinare în județele în care procentul abia a atins 10%. Guvernul anunță însă ținte care par că sfidează situația din teren: 30% în trei săptămâni și 70% din populație până în luna septembrie.

Județul Suceava este pe ultimul loc la nivel național în ceea ce privește vaccinare. Datele oficiale au fost prezentate pe pagina oficială rovaccinare.ro și reprezintă situația din 4 mai. În urmă cu un an era județul cel mai afectat de COVID-19, fiind nevoie de carantinarea municipiului și a opt comune învecinate. Pentru ca situația să revină la normal, s-a apelat chiar la comanda militară a spitalului.

Situația dramatică din urmă cu un an nu a convins populația că trebuie să se vaccineze. Dozele de vaccin sunt la dispoziție, dar nu există doritori. Pragul atins este de 10,0%.

„Sunt mulți care și-au verificat gradul de imunizare și au ieșit foarte bine. Mulți cred că au trecut prin boală”, spune prefectul.

Iulian Cimpoeșu este un apropiat al liderului local Gheorghe Flutur (PNL). Este fost muzeograf la Muzeul Bucovinei și a fost opțiunea liberalilor pentru funcția de prefect.

Prima explicație oferită de prefect când este întrebată de rata scăzută de vaccinare se referă la faptul că oamenii au trecut anul trecut printr-o „imunizare în masă”. Oficialul se referă la faptul că județul Suceava a fost un focar puternic anul trecut, iar o mare parte a populației a trecut prin boală.

Cimpoeșu se laudă că județul Suceava are cea mai mică rată de infectare în ultimele două luni.

„Avem două-trei comune pe scenariul galben, din 114 unități administrativ teritoriale, restul e verde. Stăm bine și la testare”, spune prefectul pentru Europa Liberă.

Atinge însă și un subiect sensibil, de care mulți se feresc: neimplicarea preoților și pastorilor în procesul de vaccinare.

Prefect Suceava: Foarte mulți preoți și pastori s-au poziționat împotriva vaccinării

„Bucovina este cel mai religios ținut din România. Foarte mulți preoți și pastori s-au poziționat contra vaccinării, deși oficial Biserica Ortodoxă susține vaccinarea. E un subiect sensibil, știu că sunt multe comunități în care s-a propăvăduit de preot sau pastor cât e de rău să te vaccinezi”, a declarat prefectul județului Suceava pentru Europa Liberă.

Atingerea obiectului de vaccinare de 70% este unul nerealist. Situația locală arată un exod al populației către Occident. Potrivit datelor oferite de Iulian Cimpoeșu, peste 150.000 de locuitori ai județului au plecat la muncă în afara României. Din totalul populației, procentul este undeva în jurul a 21%.

„E greu, cu siguranță nu o să atingem noi 60%. Asta este”, recunoaște reprezentantului Guvernului în teritoriu.

În satele din Suceava, vaccinul a ajuns cu greu, iar campania de informare nu s-a făcut simțită.

„Noi avem multă populație în mediul rural. E mai greu de convins să meargă la vaccinare”, susține prefectul, care se uită cu oarecare invidie la județul vecin, Iași. Deși nici acolo procentul de vaccinare nu e unul foarte mare, este superior celui din Suceava.

„Dacă anul trecut, când Suceava a fost carantinată, ar fi existat posibilitatea vaccinării, atunci am fi fost noi foarte sus”, este sigur Cimpoeșu.

Pentru că vaccinarea nu se poate face obligatoriu, prefectului și primarilor le rămâne doar varianta să convingă oamenii să accepte vaccinul. Au existat întâlniri cu mediul de afaceri, cu reprezentanții Horeca, dar și cu oamenii din sate.

Prefect Botoșani: Nu am simțit implicarea preoților

Județul Botoșani a devansat județul vecin, Suceava, cu doar 0.4% și este pe penultimul loc la nivel național. Un fel de medalie de argint, dar în sens negativ.

Prefectul Dan Nechifor a răspuns mai greu la telefon. S-a aflat câteva ore într-o zonă fără semnal, la un eveniment legat de o biserică din județ. Privește mai mult spre viitor, dar trecutul este evident: vaccinarea merge prost în județ.

„Am inaugurat un maraton al vaccinări la Aqua Park din Botoșani, în primele trei ore am avut 100 de persoane. Ne așteptăm la un aflux de persoane pe weekend. Avem 1.000 de doze pregătite, mergem să aprovizionăm din nou dacă e nevoie. Vom deschide și un drive thru, încercăm să dezvoltăm asta și în alte orașe din județ”, vorbește repede prefectul despre realizări.

Întrebat despre situația din prezent, Dan Nechifor admite problemele. La fel ca în cazul județului Suceava, județul Botoșani s-a aflat anul trecut în topul legat de persoanele infectate. Acum, persoanele care s-au vindecat nu vor să se vaccineze, motivând că au anticorpi.

Ies la iveală aceleași probleme ca în Suceava: slaba prezență a vaccinului în mediul rural și neimplicarea preoților.

„În județul Botoșani, 70% din populație e în mediul rural. Am avut o întâlnire și cu reprezentanții cultelor, am primit semnale pozitive din partea lor. Nu am simțit însă o implicare a preoților în cele patru luni de zile”, admite prefectul Nechifor.

Nici populația județului nu este conform scriptelor. Peste 100.000 de persoane au plecat din România, la muncă în Occident. Județul are o oficial 460.000 de persoane, dar aproape un sfert nu este în România.

Prefectul crede că următoare două luni sunt decisive, deoarece acum începe vaccinarea la liber, fără programare pe platformă. Vaccinul trebuie să fie însă Pfizer, deoarece AstraZeneca nu este atractiv.

„Contează startul campaniei de vaccinare la liber: drive thru, maratoane. Vom avea o întâlnire cu toți directorii de unități școlare, în care vom invita și profesorii la care vor participa inclusiv reprezentanții DSP-urilor pentru a răspunde întrebărilor legate de vaccinare. Poate anumite persoane din domeniul bugetar au întrebări legate de ce înseamnă campania de vaccinare și poate nu li s-a răspuns de specialiști”, explică planul de bătaie pentru perioada următoare prefectul din Botoșani.

Prefectul de Giurgiu: Preasfințitul Ambrozie nu vrea să se implice

Lăsăm județele din nordul Moldovei și găsim pe locul al treilea în topul nevaccinării județul Giurgiu, aflat chiar în apropierea Capitalei. Rata de vaccinare este de 10.5%.

Prefect este Aneta Matei, iar pregătirea sa este în zona fiscală. Explică de ce nu se vaccinează giurgiuvenii.

„Centrele de vaccinare au lucrat la capacitate maximă. Fiind în proximitatea Bucureștiului și făcându-se vaccinare pe baza programărilor pe platformă s-au înscris oameni din Capitală. Au altă abilitate de a folosi metode informatice. Dacă împărțim numărul de persoane care s-au vaccinat în județul Giurgiu la populația județului, avem un procent de 26%”, susține oficialul.

Nu știe care e populația din județ care ar trebui să se vaccineze, așteaptă datele de două săptămâni de la cei care gestionează bazele de date.

„Nici la noi nu este o implicare a preoților, deși am încercat să port o discuție cu Preasfințitul Ambrozie. Înțeleg că e în concediu și mi-a transmis că nu se implică în niciun fel. E la liberul arbitru. Nu am un semnal că vreun preot a făcut o campanie anti-vaccinare”, dezvăluie prefectul.

Fluxurile de vaccinare au fost ocupate de bucureștenii care au fost mai iuți de mână și mai pricepuți la tehnologie. Situația se poate schimba însă de astăzi.

„Din 8 mai se pot vaccina fără programare în platformă. Am avut întâlniri cu șefii centrelor de vaccinare și cu primarii comunelor care sunt arondate unui centru de vaccinare. S-au mobilizat, au pus pe Facebook să facă liste cu cetățenii care doresc să se vaccineze, să le pună la dispoziție mijloace de transport”, a declarat Aneta Matei pentru Europa Liberă.

Condiția la Giurgiu este la fel ca în alte județe: vaccinul să fie Pfizer, nu Astra Zeneca, față de care „oamenii au o reticiență”.

În municipiul Giurgiu se pregătește un drive thru cu două fluxuri de vaccinare lângă un hypermarket.

Prefectul simte că a trecut momentul propice pentru vaccinare.

„Dacă era la liber acum două luni când era populația panicată din cauza bolii, cu sigur s-ar fi vaccinat mai mult. Acum au intrat într-o zonă de confort. Cei care vin în concediu din afara țării solicită vaccin Johnson&Johnson. Din ce am constatat, din feedback-ul de la primari, oamenii pur și simplu nu au fost informați și exista greutatea de accesa platforma. Giurgiu e o zonă rurală și un județ agricol. Rata de infectare la noi este sub 1.5 în toate comunele. Mai mult de jumătate sunt cu 0”, explică prefectul.

Dacă cei închiși la penitenciarul de maximă securitate din Giurgiu au dorit să se vaccineze într-un procent de peste 50%, probleme sunt la vaccinarea cadrelor didactice.

„Foarte puțini profesori s-au vaccinat. Am transmis și primarilor că nu mi se pare normal să te duci în fața copiilor și să predai nevaccinat. Nu înțeleg de ce profesorii sunt reticienți”, a subliniat Aneta Matei.

Dumitru Văcaru a devenit celebru pentru faptul că a câștigat alegerile în comuna Gostinu fără să aibă contracandidat. Nu s-a vaccinat încă, dar spune că nu a făcut-o din lipsă de timp.

Se amuză când află că Giurgiu se află printre codașele României..

„Și România e pe ultimul loc din UE, trebuie să fie pe ultimul loc și cineva din România”, face haz de necaz primarul.

Se plânge că în comuna sa sunt mulți oameni în vârstă, neștiutor de carte, pensionari de la CAP

„Informațiile le iau de la televizor, iau lucrurile rele care se propagă mai ușor. E mai vizibilă campania împotriva vaccinării. E vorba de lipsa de informație, am trimis din casă în casă să văd cine vrea să se vaccineze”, afirmă Dumitru Văcaru.

Cu preoții nu vrea „să se pună rău”, nu vrea să spună dacă aceștia s-au implicat în campania de vaccinare.

„Mâine-poimâine mă duc să ocup cavoul și în loc să îmi facă o slujbă ca pentru primar îmi face una așa. Blestemul preotului te ajunge”, conchide primarul Văcaru.

Vaccinare în județul Giurgiu are șanse mici să atingă ținta de 70%, în pofida promisiunilor oferite de prefect.

Conform datelor oficiale, la 4 mai 2021, în topul județelor la vaccinare se numără Cluj, Timiș, Brașov și Sibiu, plus municipiul București.