Pachetul include, de asemenea, propunerea de înființare a unei noi autorități a UE, care va avea drept misiune combaterea spălării banilor.

Scopul său este să asigure o mai bună detectare a tranzacțiilor și a activităților suspecte, precum și să elimine lacunele exploatate de infractori în vederea spălării produselor activităților ilicite sau a finanțării activităților teroriste prin intermediul sistemului financiar, transmite Comisia Europeană.

Măsurile adoptate marți consolidează în mod semnificativ cadrul existent, ținând seama de provocările noi și emergente legate de inovarea tehnologică.

Printre acestea se numără monedele virtuale, creșterea gradului de integrare a fluxurilor financiare de pe piața unică și caracterul global al organizațiilor teroriste. Aceste propuneri vor contribui la crearea unui cadru mult mai coerent, astfel încât operatorii care fac obiectul normelor privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (CSB/CFT), în special cei care desfășoară activități transfrontaliere, să-și poată îndeplini cu o mai mare ușurință sarcinile legate de respectarea normelor CSB/CFT, mai spune Comisia.

Pachetul de astăzi constă în patru propuneri legislative:

• un regulament de instituire a unei noi autorități UE de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului;
• un regulament privind CSB/CFT, care cuprinde norme direct aplicabile, inclusiv în domeniul cerințelor de precauție privind clientela și în cel al cerințelor referitoare la beneficiarii reali;
• A șasea directivă privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, care înlocuiește actuala Directivă (UE) 2015/849 (A patra directivă privind combaterea spălării banilor, modificată prin A cincea directivă privind combaterea spălării banilor) și care cuprinde dispoziții ce vor fi transpuse în legislația națională, cum ar fi normele privind autoritățile naționale de supraveghere și unitățile de informații financiare din statele membre;
• revizuirea Regulamentului din 2015 privind transferurile de fonduri, menită să permită urmărirea transferurilor de fonduri, menită să permită urmărirea transferurilor de criptoactive (Regulamentul 2015/847/UE).

„Și un singur nou scandal de spălare a banilor este prea mult și trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că nu facem încă tot ce poate fi făcut pentru a elimina lacunele din sistemul nostru financiar. În ultimii ani am făcut progrese considerabile, iar normele UE privind combaterea spălării banilor se numără în prezent printre cele mai stricte la nivel mondial. Acum, mai rămâne ca aceste norme să fie aplicate în mod consecvent și supravegheate îndeaproape, dovedindu-se necruțătoare acolo unde este cazul. De aceea, astăzi luăm aceste măsuri îndrăznețe menite să preîntâmpine spălarea banilor și să nu-i lase pe infractori să își umple buzunarele cu câștiguri ilicite”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

AMLA: noua autoritate UE de combatere a spălării banilor

Elementul esențial al pachetului legislativ îl constituie înființarea unei noi autorități a UE care va transforma supravegherea combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului în UE și va consolida cooperarea dintre unitățile de informații financiare (FIU).

Această nouă autoritate de combatere a spălării banilor la nivelul UE (AMLA) va fi autoritatea centrală care va coordona autoritățile naționale pentru a se asigura că sectorul privat aplică în mod corect și consecvent normele UE.

De asemenea, AMLA va ajuta unitățile de informații financiare să își amelioreze capacitatea de analiză a fluxurilor ilicite și să transforme informațiile financiare într-o sursă esențială pentru agențiile de aplicare a legii.

AMLA va trebui, în special:

• să instituie un sistem unic integrat de supraveghere a combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului în întreaga UE, bazat pe metode comune de supraveghere și pe convergența unor standarde înalte de supraveghere;
• să asigure supravegherea directă a unora dintre instituțiile financiare care prezintă cele mai mari riscuri și care își desfășoară activitatea într-un număr mare de state membre sau care necesită măsuri imediate de remediere a unor riscuri iminente;
• să monitorizeze și să coordoneze autoritățile naționale de supraveghere responsabile de alte entități financiare, precum și să coordoneze autoritățile de supraveghere a entităților nefinanciare;
• să sprijine cooperarea dintre unitățile naționale de informații financiare și să faciliteze coordonarea și analizele comune ale acestora, în vederea unei mai bune detectări a fluxurilor financiare ilicite cu caracter transfrontalier.

Un cadru unic de reglementare al UE pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului

Cadrul unic de reglementare al UE pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului va armoniza normele CSB/CFT în întreaga UE, inclusiv, de exemplu, normele mai detaliate referitoare la precauția privind clientela și la beneficiarii reali, precum și competențele și sarcinile autorităților de supraveghere și ale unităților de informații financiare (FIU). Registrele naționale de conturi bancare existente vor fi conectate, oferind FIU un acces mai rapid la informațiile privind conturile bancare și casetele de valori.

De asemenea, Comisia va oferi autorităților de aplicare a legii acces la acest sistem, accelerând investigațiile financiare și recuperarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni în cazurile transfrontaliere.

Accesul la informații financiare va face obiectul unor garanții solide prevăzute în Directiva (UE) 2019/1153 privind schimbul de informații financiare.

Aplicarea integrală a normelor CSB/CFT ale UE în sectorul criptoactivelor

În prezent, numai anumite categorii de furnizori de servicii de criptoactive sunt incluse în domeniul de aplicare al normelor CSB/CFT ale UE. Reforma propusă va extinde aceste norme la întregul sector al criptoactivelor, obligând toți furnizorii de servicii să aplice măsuri de precauție cu privire la clienții lor. Modificările adoptate astăzi vor asigura trasabilitatea deplină a transferurilor de criptoactive, cum ar fi Bitcoin, și vor permite prevenirea și detectarea posibilei utilizări a acestora în scopuri de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului. În plus, se vor interzice portofelele anonime de criptoactive, iar normele CSB/CFT ale UE se vor aplica integral sectorului criptoactivelor.

Instituirea unui plafon de 10 000 EUR la nivelul UE pentru plățile mari în numerar

Pentru infractori, plățile mari în numerar reprezintă un mijloc ușor de a spăla bani, deoarece aceste tranzacții sunt foarte dificil de detectat. Din acest motiv, Comisia a propus astăzi un plafon de 10 000 EUR la nivelul UE pentru plățile mari în numerar. Acest plafon la nivelul UE este suficient de ridicat pentru a nu pune la îndoială moneda euro ca mijloc legal de plată și recunoaște importanța vitală a plăților în numerar. Aproximativ două treimi din statele membre prevăd deja plafoane de acest tip, dar cuantumul acestora variază de la un stat la altul. Plafoanele naționale sub 10 000 EUR pot rămâne în vigoare. Limitarea plăților mari în numerar îngreunează spălarea banilor murdari de către infractori. În plus, se va interzice furnizarea de portofele anonime pentru criptoactive, iar normele CSB/CFT ale UE interzic deja conturile bancare anonime.

Țări terțe

Spălarea banilor este un fenomen mondial care necesită o cooperare internațională solidă. Comisia colaborează deja îndeaproape cu partenerii săi internaționali pentru a combate circulația banilor murdari la scară globală. Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) - o organizație independentă de supraveghere a spălării banilor și a finanțării terorismului la nivel mondial - formulează recomandări adresate țărilor. Țările care figurează pe lista întocmită de GAFI vor fi incluse și pe lista UE. Vor exista două liste ale UE, o „listă neagră” și o „listă gri”, care corespund listelor GAFI. Atunci când o țară este inclusă pe listă, UE va aplica măsuri proporționale cu riscurile pe care le prezintă țara respectivă. De asemenea, UE va putea include pe listă țări care nu figurează pe listele GAFI, dar care, conform unei evaluări autonome, reprezintă o amenințare la adresa sistemului financiar al UE.

Diversitatea instrumentelor pe care le pot utiliza Comisia și AMLA va permite UE să țină pasul cu actualul mediu internațional complex și schimbător, care prezintă riscuri aflate într-o evoluție rapidă.

Etapele următoare

Pachetul legislativ urmează să fie examinat de Parlamentul European și de Consiliu. Viitoarea autoritate de combatere a spălării banilor ar urma să devină operațională în 2024 și își va începe activitatea de supraveghere directă puțin mai târziu, de îndată ce directiva va fi transpusă și noul cadru de reglementare va începe să se aplice.