Comisia Europeană propune statutul de candidat la aderare pentru Bosnia

Președintele Bosniei și Herțegovinei, Sefik Dzaferovi, vorbește cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la reuniunea informală a summit-ului UE 27 din cadrul Comunității Politice Europene, de la Praga, Republica Cehă

Comisia Europeană a recomandat miercuri celor 27 de state membre să-i acorde Bosniei și Herțegovinei statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană.

„Vântul schimbării bate din nou în Europa și trebuie să captăm acest impuls”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele executivului comunitar.

„Balcanii de Vest aparțin familiei noastre și trebuie să facem acest lucru foarte, foarte clar”, a declarat ea, citată de Reuters.

Propunerea Comisiei trebuie să primească votul tuturor statelor membre UE și deschide drumul unor îndelungi negocieri de aderare, fiind doar începutul unui întreg proces al cărui prim pas este stabilirea, de către Comisie, a unui plan de pre-aderare care conține reformele pe care Bosnia și Herțegovina le va avea de îndeplinit. Pe tot acest parcurs, Comisia va acorda un ajutor financiar statului aflat în pre-aderare.

Îți mai recomandăm Comisia Europeană recomandă aderarea Ucrainei și Moldovei la UE. Decizia finală se poate lua săptămâna viitoare

În raportul său anual privind extinderea UE, Comisia a spus că Bosnia și Herțegovina ar trebui să întărească democrația, funcționalitatea instituțiilor statului și statul de drept, să combată corupția și crima organizată, să garanteze libertatea presei și gestionarea migrației.

Răbdarea unor țări din Balcanii de Vest în sala de așteptare a UE se epuizează, iar criticii ritmului lent al extinderii în continuare a blocului declară că Uniunea lasă spațiu Rusiei și Chinei pentru a-și extinde influența în regiune.

Von der Leyen a spus că oponenții UE privesc Balcanii ca pe „o tablă de șah geopolitică” care încearcă să „creeze o pană între regiune și restul Europei”.

Comisia a declarat că alte cinci state din Balcanii de Vest - Albania, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia - și Turcia, care au toate statutul de candidat, au nevoie să facă progrese în reformele cheie, inclusiv statul de drept, lupta împotriva corupției și libertatea presei.

Șefa Comisiei a cerut Serbiei, care a echilibrat legăturile istorice cu Rusia, „să-și îmbunătățească în mod prioritar” alinierea la politica externă a blocului. Candidată la aderarea la UE, Serbia încă nu a impus nicio sancțiune Rusiei după ce a invadat Ucraina.

De asemenea, Comisia a recomandat ca regimul de liberalizare a vizelor să fie acordat Kosovo, singura țară europeană care are nevoie de vize pentru a călători în țările occidentale.

Ministrul de Externe al Bosniei, Bisera Turkovic, a declarat că decizia de a acorda Bosniei statutul de candidat este binevenită și istorică și că va încuraja reformele și îndeplinirea condițiilor necesare înainte de deschiderea discuțiilor de aderare la UE.

„Reînvierea acestui proces este de o importanță vitală pentru cetățeni și statul Bosnia și Herțegovina și stabilizarea întregii regiuni”, a spus Turkovic pe Twitter.

Șeful UE pentru politică externă Josep Borrell a declarat că invadarea Ucrainei de către Rusia a subliniat importanța extinderii UE și semnificația sa geopolitică.

„Este o investiție pe termen lung în pace, prosperitate și stabilitate pentru continentul nostru”, a spus el.

Comisarul european pentru extindere, Oliver Varhelyi, a vorbit despre „implicațiile geopolitice ale acestei alegeri”.

Divizată în două entităţi, sârbă şi croato-musulmană, după conflictul în care au murit 100.000 de oameni întrei 1992 şi 1995, Bosnia este încă ameninţată de separatism.

Îți mai recomandăm Liderii UE nu dau termen de aderare pentru țările din Balcanii de Vest


Şapte ţări sunt oficial candidate la aderarea la UE: Turcia (1999), Macedonia de Nord (2005), Muntenegru (2010), Serbia (2012), Albania (2014), Ucraina şi Republica Moldova (2022).

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene şi-au dat în luna iulie acordul pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, după semnarea unui protocol între Skopje şi Sofia.

Inițial, Bulgaria s-a opus începerii negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord din cauza unor dispute istorice şi privind limba.

Albania a fost ținută pe loc chiar de Comisie, care dorea ca negocierile de aderare să înceapă în același timp pentru ambele țări.