Comisia de la Veneția critică legile Justiției. „Nu putem intra în discuția politică dacă adoptarea justifică încetarea MCV”

Avizul Comisiei de la Veneția s-a concentrat pe subiectele care au fost abordate în Rezoluția 2466 a Adunării Parlamentare din 13 octombrie 2022, mai exact răspunderea civilă și disciplinară a magistraților, concursurile pentru admiterea în justiție și regulile privind statutul, precum și numirea și revocarea procurorilor specializați și de rang înalt.

Critica adusă amendamentelor are loc în contextul în care unii experți ridică problema că o asemenea modificare a legilor Justiției ar putea pune piedici intrării României în spațiul Schengen.

Cu doar două zile în urmă, Comisarul UE pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a declarat că România, Bulgaria și Croația sunt pregătite să intre în spațiul Schengen în urma verificărilor experților europeni.

Întrebată de Europa Liberă cât de pregătită e, de fapt, România să adere la spațiul Schengen în aceste condiții, comisarul UE a transmis că problemele ce țin de statul de drept nu trebuie amestecate cu condițiile tehnice prevăzute pentru aderarea la Schengen.

„Când vine vorba de extinderea spațiului Schengen, statele membre Schengen sunt obligate să respecte status quo-ul și să o facă într-o manieră în care arată că sunt pregătite să facă tot ceea ce e necesar și să colaboreze cu autoritățile care aplică legea. Potrivit evaluărilor noastre, (România și Bulgaria, n.r.) sunt pregătite”, a spus Ylva Johansson.

În privința numirii în funcții de conducere

Potrivit Comisiei de la Veneția, o modificare importantă adusă legii față de situația actuală este aceea că nu vor mai exista probe scrise pentru numirile în funcții de conducere.

Conform legislației anterioare, candidații erau selecționați pe baza unei probe scrise cu răspunsuri multiple. Acest test a fost criticat în cadrul Justiției pentru că a favorizat judecătorii mai tineri, care erau obișnuiți cu astfel de teste de pe vremea admiterii la Institutul Național al Magistraturii.

Mai mulți judecători de rang înalt nu au vrut să susțină aceste teste și, prin urmare, nu au aplicat pentru posturile pe care le meritau, având în vedere experiența și vechimea lor.

În schimb, legile introduc o evaluare bazată pe calitatea muncii judecătorului sau a procurorului, eficiența și capacitatea de a comunica. Acest lucru a fost criticat de unii dintre reprezentanții societății civile deoarece înlătură o parte obiectivă a procedurii de numire (proba scrisă) și introduce subiectivitate.

Criteriile aplicate în noua metodă de evaluare sunt: „a) capacitate de analiză și sinteză, coerență în exprimare; b) argumentarea din punct de vedere al clarității și logicii, analiza motivată a cererilor și apărărilor formulate de părți, respectarea jurisprudenței unificate a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a curților de apel; c) respectarea unor termene rezonabile de rezolvare a cazurilor/lucrărilor și de redactare a deciziilor, având în vedere volumul de activitate”.

Pentru a depăși problemele de subiectivitate, transparența este justificată. Trebuie păstrate înregistrări clare ale evaluărilor și, pe această bază, candidații care nu au promovat evaluarea ar trebui să poată face contestație împotriva unei evaluări negative. O contestație împotriva punctajului obținut în timpul evaluării este într-adevăr posibilă în temeiul legii privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Oricare ar fi implicațiile practice, ambele modele (testele scrise și/sau evaluarea practicii anterioare) a priori par să nu fie contrare standardelor europene, concluzionează comisia.

Numirea adjuncților din parchete și instanțe

O problemă specifică ridicată în cadrul discuțiilor purtate de Comisie cu reprezentanții magistraților a fost cea a modalităților de numire a directorilor adjuncți în instanțe și parchete, în cadrul curților de apel, al instanțelor de fond și al instanțelor specializate.

Contrar legislației în vigoare, directorii adjuncți vor fi aleși de către președintele instanței sau al parchetului pe baza compatibilității „proiectului lor de management”.

„Deși asigurarea unei cooperări eficiente între președinți și adjuncții acestora este un obiectiv valabil, există și pericolul clar ca un astfel de sistem să conducă la clientelism în cadrul sistemului judiciar. Acest lucru este cu atât mai grav, deoarece împreună președintele și deputații pot exercita o mare influență asupra celorlalți judecători sau procurori”, se arată în avizul Comisiei.

Delegația Comisiei de la Veneția spune că a fost informată că alegerea unui adjunct se va face de către președinte pe baza compatibilității planului de management al acestora. Cu toate acestea, nu pare să existe o astfel de condiție expresă în lege.

„Dacă nu există o astfel de condiție expresă, se deschide calea pentru președintele procuraturii sau a instanței de a-și alege adjunctul și pe baza unor criterii pur personale. Chiar dacă ar fi introdusă o condiție de compatibilitate a planurilor de management, ar trebui elaborată o procedură privind modul în care ar putea fi verificată o astfel de compatibilitate”, explică Comisia.

Comisia de la Veneția recomandă, de asemenea, introducerea unei selecții competitive și pentru directorii adjuncți. În calitate de judecători sau procurori profesioniști, aceștia ar trebui să poată asigura o cooperare fără probleme și cu persoane care au idei diferite despre management.

În privința numirii procurorilor de rang înalt, Comisia înțelege că aceasta este acum reglementată la nivel de lege, mai degrabă decât un ordin de ministru.

În document, Comisia precizează că documentul nu poate considerat ca „exprimând o opinie cu privire la compatibilitatea celor trei legi cu standardele europene în alte puncte decât cele discutate mai jos. De asemenea, Comisia de la Veneția nu poate intra în discuția politică dacă adoptarea acestor legi justifică încetarea Mecanismului UE de cooperare și verificare.”