Compania maghiară MVM vrea să cumpere compania E.ON România. Ce implicații ar avea tranzacția

MVM Group, companie deținută și controlată de guvernul ungar, condus de Viktor Orban, vrea să achiziționeze 68% din acțiunile pe care compania germană E.ON le are la E.ON Energie România și 98% din acțiunile companiei la E.ON Asist Complet.

Tranzacția a intrat în atenția statului român care „va utiliza toate pârghiile legale pentru evaluarea strictă a acestei posibile tranzacții”.

Dacă această tranzacție va fi definitivată, grupul maghiar va avea acces la gazele extrase din România, inclusiv cele din Marea Neagră, dar, în același timp, va putea vinde pe piața din România gaz rusesc, pe care-l importă acum prin Serbia și Ucraina.

Actualizare ora 17:30

Este posibil ca tranzacția prin care compania ungară de stat MVM vrea să cumpere afacerile din România ale E.On să nu fie aprobată de autoritățile române, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja, conform profit.ro.

„Statul român are Comisia de examinare a investițiilor străine directe. Această comisie va aduna toate informațiile și va da un aviz favorabil sau nefavorabil. Cu siguranță se va uita la tot, ce face MVM, de unde are finanțare. Tranzacția nu este încheiată până când statul român nu își dă acordul”, a declarat Sebastian Burduja.

Întrebat dacă este posibil să nu fie aprobată tranzacția, ministrul a răspuns: „Cu siguranță. Noi ne vom apăra interesul nostru național!", scrie profit.ro.

Articolul inițial

Anunțul tranzacției dintre MVM și E.ON a fost făcut pe 16 decembrie, printr-un comunicat publicat pe pagina web a companiei. A intrat în atenția publică după ce Ministerul Energiei a anunțat că „a luat act de decizie”.

„Deși componenta de furnizare nu include elemente de infrastructură critică, statul român va utiliza toate pârghiile legale pentru evaluarea strictă a acestei posibile tranzacții”, se menționează în comunicatul Ministerului Energiei.

„Avem un singur obiectiv: protejarea interesului național. Dincolo de analiza legată de concurență, vom verifica și toate elementele care privesc siguranța energetică și respectarea principiilor fundamentale de protecție a infrastructurii critice și a pieței interne de energie”, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

De ce ar fi îngrijorat statul român?

„Se vor analiza structura complexă a relațiilor comerciale și sursele de capitalizare ale MVM, inclusiv fluxurile de capital ale companiei maghiare, mai ales cele din afara Uniunii Europene”, spune Ministerul Energiei.

„Sunt necesare și vor fi realizate evaluări detaliate și riguroase în cadrul Comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe, pentru a ne asigura că orice tranzacție respectă interesele economice și de securitate ale României”, se mai arată în comunicat.

Cu alte cuvinte, statul român e îngrijorat de legăturile pe care le-ar putea avea compania cu state nu tocmai prietene cu Uniunea Europeană, spun experții consultați de Europa Liberă. Printre rânduri se poate citi Rusia și China.

Sunt două țări cu care compania maghiară are conexiuni puternice.

„O companie-mamut de stat într-un regim autoritar, cum este Ungaria, nu e niciodată o companie pur comercială, motivată doar de rațiuni economice. La fel cum nici Gazprom (companie de stat rusească, n.red.) nu e tocmai o companie comercială, după ce și-a dinamitat singură piața europeană în 2022 pentru a îngheța Europa la ordinele Kremlinului”, afirmă experta în energie Otilia Nuțu de la think tank-ul Expert Forum.

O întrebare și mai importantă este de ce marile companii din energie părăsesc România. E.ON e doar cea mai recentă dintr-o listă mai lungă.

„În momentul de față, pentru aceste companii, România nu mai este o țară care să aibă predictibilitate și, în lipsa predictibilității, sunt cele mai mari șanse ca o afacere să meargă prost”, crede Dumitru Chisăliță, expert în energie, președinte al Asociației Energia Inteligentă.

„Regulile care se schimbă în timpul jocului”, menționează el.

Legăturile MVM cu Rusia

Ungaria este una dintre țările europene cu cea mai mare dependență de gazul natural rusesc - aproximativ 85% din consumul intern provine din Rusia.

În 2021, Budapesta a semnat un acord pe 15 ani cu Gazprom pentru furnizarea a 4,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale anual, livrate prin conductele care traversează Serbia, Austria și Ucraina. Acordul include opțiuni de ajustare a volumului de livrare după zece ani.

După invazia rusească din Ucraina, din 2022, țările europene și-au redus semnificativ importurile de gaz din Rusia. Ungaria a continuat însă să colaboreze cu Gazprom.

În septembrie 2024, ministrul ungar al Afacerilor Externe, Péter Szijjártó, a subliniat că securitatea energetică a Ungariei nu poate fi garantată fără gazul rusesc, considerând această chestiune una de „fizică și matematică”, nu de politică.

O lună mai târziu, în octombrie, cele două țări au semnat un nou memorandum pentru creșterea livrărilor de gaze rusești către Ungaria, ajungând la un total de 6,7 miliarde de metri cubi pentru 2024.

Și totuși, Ungaria și-a stabilit obiectivul de a elimina complet dependența de gazul rusesc până în 2050, printr-o campanie de electrificare pe scară largă și diversificarea surselor de energie.

Dar importul de gaz nu este singura afacere a MVM cu Rusia.

Compania maghiară operează, prin subsidara MVM Paksi Atomerömű Zrt, centrala nucleară Paks, construită cu rușii de la Rosatom.

MVM plănuiește să prelungească durata de viață a centralei nucleare cu 20 de ani, până în anii 2050 (între 2052 și 2057). Centrala produce în prezent aproape jumătate din energia electrică din Ungaria.

Ungaria vrea să-și extindă centrala nucleară Paks, de 2 gigawați în prezent, cu două reactoare VVER de fabricație rusă, fiecare cu o capacitate de 1,2 gigawați.

Otilia Nuțu, expertă în energie (ExpertForum).

Un împrumut interstatal de 10 miliarde de euro din partea Rusiei finanțează cea mai mare parte a proiectului de 12,5 miliarde de euro în temeiul unui contract semnat în urmă cu zece ani.

Proiectul este adesea citat ca un semn al menținerii legăturilor strânse dintre Ungaria, țară membră NATO și UE, și Rusia, în ciuda războiului din Ucraina - o conexiune care i-a deranjat pe aliații occidentali.

„Viktor Orban, prin toate acțiunile sale, rămâne calul troian al Kremlinului în UE, trebuie să ne gândim cu multă atenție dacă să permitem accesul MVM într-un domeniu sensibil precum furnizarea și distribuția de energie în România, în condițiile în care acea energie poate fi controlată de la Kremlin”, explică pentru Europa Liberă Otilia Nuțu, expertă în energie.

Legăturile MVM cu China

În decembrie 2020, MVM a cumpărat Enexio Hungary Zrt., o companie ungară care avea două filiale în China. Această achiziție a facilitat intrarea MVM pe piața energetică chineză. Tranzacția a inclus achiziția legală a unui brevet pentru sisteme de răcire Heller-Forgó, folosite la centralele electrice din China.

În urma achiziției Enexio, MVM și-a asigurat contracte pentru furnizarea de astfel de sisteme de răcire pentru noi centrale electrice din China și nu numai.

În octombrie 2022, MVM a semnat un acord de finanțare corporativă în valoare de 250 de milioane de euro cu ICBC Austria, o subsidiară a Băncii Industriale și Comerciale a Chinei. Acest acord a avut ca scop asigurarea stabilității financiare a MVM pe fondul crizei energetice și a tendințelor imprevizibile de pe piețele europene și globale.

Sub conducerea lui Viktor Orban, Ungaria a devenit un partener important de comerț și investiții pentru China, spre deosebire de alte țări din Uniunea Europeană, care se gândesc să devină mai puțin dependente de a doua economie din lume.

În septembrie 2024, premierul maghiar a declarat că firmele chineze au promis până acum investiții în valoare de 9 miliarde de euro în Ungaria.

Budapesta a împrumutat 1 miliard de euro de la băncile chineze în aprilie pentru a finanța proiecte de infrastructură și energie într-un acord ai cărui termeni nu au fost făcuți publici.

Ce alte achiziții a făcut MVM în ultimii ani

În ultimul deceniu, MVM Group, compania energetică deținută de statul ungar, și-a extins strategic operațiunile prin mai multe achiziții notabile:

• Compania E.On Cehia a anunțat, în iulie 2020, vânzarea întregii activități de retail de energie electrică și gaze a din Cehia către MVM.
• În decembrie 2020, MVM a cumpărat E.ON Áramszolgáltató, distribuitorul local de energie electrică pentru piața reglementată cu amănuntul din Ungaria. A devenit astfel unicul furnizor de gaze și energie pentru consumatorii casnici din țara vecină.
• Și tot în decembrie 2020, MVM a finalizat achiziția Enexio Hungary Zrt., inclusiv a celor două filiale din China.
• În decembrie 2023, filiala MVM, MVM Green Generation Ltd., a achiziționat o centrală solară de 100 MW la Kaposvár, Ungaria – e una dintre cele mai mari centrale fotovoltaice din țară.
• În mai 2024, o altă subsidiară a companiei, MVM Zöld Generáció, a semnat acorduri pentru achiziționarea de centrale solare.
• Pe 5 iunie 2024, MVM Group a încheiat un acord de vânzare-cumpărare cu firma de stat azeră Southern Gas Corridor CJSC pentru achiziționarea unui pachet de 5% din zăcământul de gaze offshore Shah Deniz și un pachet de 4% din Azerbaijan Gas Supply Company Limited.

Relația MVM cu România

MVM are deja deschise companii în România - MVM Future Tehnology SRL, furnizor și producător de energie electrică, și MVM Energy Romania SA.

MVM Future Energy Technology S.R.L. operează câteva centrale hidroelectrice mici în Valea Uzului din județul Harghita.

În 2023, MVM Future Energy Tehnology SRL a avut o cifră de afaceri de 50,6 milioane de lei și un profit de aproape 1,6 milioane de lei. Firma a câștigat, în ultimii șase ani, contracte din bani publici pentru furnizarea de energie electrică în valoare de aproape 16 milioane de lei.

MVM Energy Romania SA – reprezentanța MVM în România – a avut în 2023 o cifră de afaceri de 3 milioane de lei și pierderi de 2,3 milioane de lei.

În 2020, MVM a încercat să cumpere centrale eoliene, distribuție de energie electrică și centrale hidroelectrice mici operate în România de ČEZ și evaluate la 1,07 miliarde euro. Nu a reușit.

Dacă achiziția E.On România va primi girul autorităților, MVM își va crește portofoliul de clienți cu încă 3,5 milioane. Tranzacția ar urma să fie finalizată în 2025.

Pentru ca tranzacția să fie finalizată e nevoie de acordul Consiliul Concurenţei şi de cel al Comisiei pentru examinarea investiţiilor străine directe.

MVM va vinde gazul românesc Europei sau gazul rusesc României?

„Sunt posibile ambele variante”, crede Dumitru Chisăliță.

MVM va avea acces la gazele din platforma Neptun Deep și va putea exporta surplusul de producție către Europa. Dar la fel de bine va putea și vinde gaz în România.

Iar tranzacția e firesc să îngrijoreze statul român, crede expertul.

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligentă.

„O companie de talie mondială o să facă întotdeauna totul să respecte legile, o să facă totul ca să nu există niciun fel de suspiciune despre absolut nimic, ceea ce înseamnă curățenia business-ului”, spune el.

„În momentul în care apare o firmă mai mică, aceste abordări nu mai sunt neapărat, dacă vreți, pe foaia principală de management și, ca atare, există diverse posibilități care îngrijorează”, mai spune Dumitru Chisăliță pentru Europa Liberă.

Miza uriașă a următoarelor trei luni este continuarea tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina din ianuarie anul viitor, crede Otilia Nuțu.

„Afacerea ar suna așa: nu cumpărăm gaz rusesc, vom cumpăra gaz azer, pe care Gazprom îl va transporta prin conductele sale până la granița cu Ucraina, apoi acesta va traversa Ucraina și va ajunge spre Ungaria, Slovacia, Austria”, explică ea.

Doar că, în opinia expertei, Azerbaidjanul nu are fizic capacitatea de a acoperi cererea Europei. Prin urmare, inevitabil prin conducte va ajunge gaz rusesc.

Iar, prin tranzacția care urmează să se întâmple, MVM ar putea vinde mai departe gazul primit acum, prin Conducta Drujba, în Ungaria, și spre România.

„Există așadar un risc major ca MVM să achiziționeze cantități suplimentare de gaz «azer» pentru a-l vinde clienților săi preluați de la E.ON, readucând gazul rusesc în România”, conchide Otilia Nuțu.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.