Clientelismul din companiile de stat | Ce promite România în schimbul banilor europeni

La dezbaterea organizată joi de Expert Forum (EFOR), fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, cel care și-a asumat întocmirea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a explicat ce s-a angajat să facă România în privința companiilor de stat.

Printre cele nouă reforme vitale, condiții ferme pentru primirea celor 29,1 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, se află modificarea regulilor după care sunt conduse companiile de stat.

România trebuie să îmbunătățească așa-numita guvernanță corporativă, setul de reguli și principii menite să sporească șansele de eficiență a companiilor. Sunt și reguli generale, dar și foarte specifice: în transporturi și energie.

Promisiunile României pentru companiile de stat din transporturi:

Potrivit lui Cristian Ghinea, România nu ar fi putut obține cele aproape 30 de miliarde de euro fără promisiunea de rezolva această restanță majoră, și anume „a face ordine în companii de stat, recomandarea ignorată de ani buni de guvernările anterioare”.

În mod concret, în domeniul companiilor din transporturi, condițiile impun inclusiv îmbunătățirea performanțelor sistemului feroviar în ceea ce privește punctualitatea trenurilor:

• până în trimestrul IV din 2025, România trebuie să reducă cu cel puțin 20% procentul de trenuri care au o întârziere mai mare de 30 de minute;
• Până la sfârșitul anului 2021, se va finaliza o analiză pentru a cuantifica nivelul de referință pentru numărul de trenuri cu întârzieri;

România trebuie să angajeze o instituție financiară internațională sau o societate internațională de audit pentru o evaluare independentă. Recomandările acesteia vor trebui aplicate până la 30 iunie 2023.

Companiile vizate sunt Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), noua Companie de Investiții Rutiere (CNIR), Compania de Căi Ferate (CFR), dar și CFR Călători și Metrorex.

Angajamentele pentru domeniul energetic:

• listarea pe bursă a unui pachet de acțiuni Hidroelectrica de până la 15 % până la 30 iunie 2023;
• Selecția și numirea membrilor consiliilor de administrație și/sau de supraveghere ale tuturor întreprinderilor naționale de stat aflate în subordinea Ministerului Energiei (Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica etc.) pe baza unei proceduri transparente și competitive pentru un mandat de 4 ani – până în trimestrul IV din 2022;
• Remunerarea membrilor CA se va baza pe obiective cantitative și calitative legate de performanța financiară și în materie de servicii.

România se angajează în cadrul reformei guvernanței corporative ca până la finalul perioadei de desfășurarea al PNRR (anul 2026) să aibă listate la bursă și alte trei companii de stat din domeniul energiei sau transporturilor (altele decât Hidroelectrica).

România promite și modificări generale, vitale pentru funcționarea companiilor de stat, modificări care răspund problemelor tradiționale din aceste companii, inclusiv numirilor în CA pe criterii exclusiv politice.

Unul din capitolele PNRR este „Componenta 14 – Bună guvernanță”, menit inclusiv să asigure furnizarea în România a unor „servicii publice de calitate de către un corp de funcționari publici profesioniști și bine pregătiți”, intensificarea luptei anticorupție, garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia, dar și reformarea sistemului de achiziții publice sau dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil și unitar în sectorul public.

În acest capitol, reforma cu numărul 9 vizează „îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat”. România promite modificarea Legii 11/2016, prin eliminarea tuturor excepțiilor de la respectarea standardelor de guvernanță corporativă, inclusiv pentru companiile de stat de la nivel local.

PNRR menționează în mod specific și extinderea aplicării Legii privind guvernanța corporativă la furnizorii locali de încălzire centralizată.

Reforma include crearea unui „grup operativ” în cadrul Secretariatului General al Guvernului care va monitoriza aplicarea standardelor de guvernanță corporativă pentru toate categoriile întreprinderilor de stat. Aceasta chiar dacă în prezent există o astfel de unitate la Ministerul Finanțelor, a explicat Cristian Ghinea la dezbaterea Expert Forum, care nu are însă forță instituțională pentru a controla celelalte ministere care au companii în subordine sau pentru a monitoriza companiile locale.

Noul grup operativ va avea responsabilitatea de a asigura o procedură de selecție transparentă și competitivă pentru aprobarea numirii membrilor consiliului de administrație, a observatorilor, precum și pentru evaluare și control.

Până în 2023, România va trebui și să reducă cu 50% numirile temporare în Consiliile de Administrație, „metoda legală de a vântura clientelă politică la companii”, a adăugat fostul ministru Cristian Ghinea. În opinia sa, din punct de vedere tehnic, reforma în domeniul companiilor de stat nu este una dificilă, dar ea va avea nevoie de un sprijin politic ferm.

Faptul că banii din PNRR sunt condiționați de aceste reforme, a adăugat Ana Otilia Nuțu de la Expert Forum, oferă o șansă ca ele să fie duse la capăt. Deocamdată, „companiile de stat sunt folosite în continuare pentru sinecuri sau contracte-căpușă de achiziții şi vânzări”, arată documentul lansat joi de organizație. În opinia președintelui EFOR, Sorin Ioniță „companiile de stat sunt o resursă foarte importantă pentru clientelism politic în România.”

Fostul secretar de stat din 2016 de la Ministerul Economiei, Sorana Baciu, expert internațional în guvernanța corporativă a companiilor de stat, a subliniat că numirile politice, ale unor persoane necalificate sunt cu atât mai grave cu cât ele înseamnă doar acordarea unor salarii pe termen scurt, degeaba, în timp ce o gestionare eficientă a companiilor de stat poate genera venituri majore pentru stat.

În plus, companiile de stat ar fi în măsură să gestioneze politici axate pe viitoarele tendințe globale, în special cele cu privire la respectarea unor standarde de mediu.

La dezbaterea de joi, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară al BNR, Eugen Rădulescu, a subliniat că în anul 2020, primele cinci companii de stat profitabile au generat 70% din valoarea profiturilor din sectorul public, în timp ce primele cinci companii cu pierderi au generat 64% din totalul pierderilor din 2020.

„Aceste evoluții arată că ar exista posibilitatea, în cazul în care ar exista și voință politică, pentru o concentrare asupra companiilor cu pierderi. Cele mai mari pierderi sunt de la două complexe energetice: Hunedoara și Oltenia, care lucrează pe cărbune, pe huilă. Ne costă o avere să menținem cele mai poluante industrii producătoare de energie în România în 2021”, a spus acesta.

El a subliniat că guvernanța corporativă și numirea unor consilii de administrație pe criterii de profesionalism are rezultate. După ce în 2016, au avut loc numiri profesioniste la câteva companii din domeniul energetic, în 2017, profitul rezultatului net al companiilor de stat a fost de peste 7 miliarde de lei. A urmat o cădere spectaculoasă, anul 2019 ajungând „sub zero” – cu mai multe pierderi decât profit.

Potrivit publicației profit.ro, Ministerul Finanțelor monitoriza la începutul anului 2021 un număr de 1.367 de companii ale statului, din care 294 inactive, în diverse stadii de insolvență, reorganizare, faliment, lichidare sau dizolvare.