Țară în Service | Cum pierde România un profit istoric al companiilor cu acționariat de stat

Din 2001, guvernul „fură” cel puțin 50% din profitul companiilor de stat pentru a acoperi găurile din bugetul central. De obicei, executivul decide să oprească 90% din dividendele acestor firme. Urmarea, o serie de societăți publice se chinui să se dezvolte, deși au realizat profituri de sute de milioane de euro în ultimii 12 ani. Aeroportul Otopeni nu are un terminal nou, deși investiția a fost aprobată în 2012, iar Hidroelectrica încearcă de un deceniu să construiască un baraj pe râul Olt.

Acțiunile deținute de statul român la întreprinderi de la nivel central și local au adus un profit de 8,1 miliarde de lei în anul 2021, însă principalele trei societăți din energie, respectiv Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica, au avut singure un profit net de 6 miliarde de lei, potrivit datelor dintr-un raport al Guvernului. Din această sumă, executivul a încasat de dividende aproape cinci miliarde de lei, conform datelor din documentele Palatului Victoria.

Statul român a încasat la începutul anului 2020, ca dividende pentru anul precedent - 2019, o sumă de *3,2 miliarde de lei de la firmele unde diverse ministere dețin un pachet majoritar de acțiuni. (*Exact cât a decontat în septembrie 2022 de la bugetul de stat către furnizorii de energie)

Starul crizei energetice a crescut profitabilitatea în 2021. Anul trecut, companiile unde statul are un pachet important de acțiuni, cotate la Bursa de Valori București, au adus la bugetul public 5 miliarde de lei. Sunt incluse aici companiile Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, OMV Petrom, Transgaz, Electrica, Conpet, Antibiotice și Transelectrica.

Iar pentru primele nouă luni ale anului în curs, deja trei companii au raportat profit de peste 5,5 miliarde de lei.

Hidroelectrica - 3,5 miliarde de lei

Veniturile realizate de Hidroelectrica în perioada ianuarie-septembrie 2022 s-au ridicat la 6,88 miliarde lei, o creștere de 46,8% comparativ cu cele 4,68 miliarde lei realizate în perioada ianuarie-septembrie 2021. Statul deține în această societate, prin Ministerul Economiei, 80% dintre acțiuni.

Hidroelectrica a produs în primele nouă luni ale anului 10,6 TWh de energie electrică, din care 10 TWh din producție proprie, în scădere cu circa 25% față de primele nouă luni din 2021. În schimb, prețul mediu de vânzare a fost de 590,5 lei/MWh, o creștere de 93,3% față de anul trecut, când prețul mediu era de numai 305,4 lei/MWh.

Astfel, și profitul net s-a majorat cu 37,4%, la 3,52 miliarde lei în perioada ianuarie-septembrie 2022, de la 2,56 miliarde lei în perioada ianuarie-septembrie 2021.

Electrica - 0,5 miliarde de lei

Grupul de furnizare și distribuție de energie Electrica SA, la care cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Energiei, a încheiat primele nouă luni cu un profit net de 534 milioane, de șapte ori mai mare decât anul trecut, când s-a situat la 72 milioane lei, deși compania a furnizat mai puțină energie în 2022 față de 2021.

Rezultatul pozitiv vine după ce la finalul primelor șase luni din an, compania avea pierderi de 176 milioane lei. Aici, statul român deține, prin Ministerul Energiei, 49%.

Romgaz - 2,2 miliarde de lei

Producătorul și furnizorul de gaze naturale Romgaz a raportat un profit net de 2,24 miliarde lei în primele nouă luni din 2022, în creștere cu 93,5% față de perioada similară din 2021, în timp ce afacerile s-au majorat de peste trei ori, la 10,8 miliarde de lei, potrivit raportului financiar publicat la Bursa de Valori București.

Romgaz este a doua cea mai valoroasă companie a statului român.

Marcel Murgoci, director de tranzacționare al Estinvest, crede că profitul putea fi și mai mare dacă nu intervenea tot statul român.

„Am remarcat faptul că profitabilitatea societății, deși în creștere cu aproximativ 95%, a fost trasă în jos de cheltuielile reprezentate de impozitul pe veniturile suplimentare pentru gaze naturale, contribuția la Fondul de Tranziție Energetică, precum și redevența pentru producția de gaze”, este opinia acestuia. La Romgaz, statul deține, tot prin Ministerul Energiei, un pachet de 70% din acțiuni.

Cele mai importante companii unde statul român este acționar

Hidroelectrica - 80% dintre acțiunile producătorului de energie
Romgaz - 70%
Nuclearelectrica - 82%
OMV Petrom - 21%
CN Aeroporturi București - 80%
Transgaz - 59%
Engie România - 37%
Electrica - 49%
Rompetrol Rafinare - 45%
Transelectrica - 59%
E-Distribuție Banat - 25%
Conpet - 59%
Societatea Națională a Sării - 51%
Poșta Română - 94%
Enel Energie - 24%
E-Distribuție Dobrogea - 25%
Enel Energie Muntenia - 24%
Imprimeria Națională - 100%
Compania Națională a Porturilor Maritime - 80%
Compania Națională a Porturilor Fluviale - 80%

Dumitru Chisăliță, președintele organizației Asociația Energie Inteligentă, atrage atenția că profiturile record realizate de companiile de stat nu vin în urma unor politici publice ale guvernului, ci sunt urmarea crizei energetice internaționale, care a dus la creșterea prețurilor în energie.

Unde merg banii: la bugetul de stat

Profitul unei companii este scos prin dividende, iar statul român a decis încă de la mijlocul anului în curs să preia cel puțin 90 din profitul pe care aceste societăți cu acționariat de stat îl vor realiza până la finalul anului în curs.

Prin ordonanța de urgență pentru plafonarea și compensarea facturilor la gaze şi energie electrică (OUG nr.27/2022), publicată în Monitorul Oficial în luna martie și intrată așadar în vigoare, guvernul PNL - PSD a stabilit și cadrul legislativ pentru ca societățile din subordinea statului român să plătească minimum 90% din rezultatul net din 2021 sub formă de dividende.

Pe scurt: statul nu permite companiilor publice, în special celor unde ministerele sunt acționari majoritari, să investească în dezvoltare, ci atrage banii la bugetul public central pentru a-i folosi în alte scopuri.

Din 2010, cu mici excepții, guvernul a lăsat companiile de stat fără 90% din profit, pe care l-a luat la bugetul central. În situații anuale rare și uneori doar pentru anumite companii, statul a lăsat maximum 50% din profit companiilor care l-au realizat, conform unei analize a Europei Libere pentru deciziile de acest fel din 2010.

OUG 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome reglementează repartizarea unei cote de „minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende, în cazul societăților naționale, companiilor naționale și societăților cu capital integral sau majoritar de stat“.

Spre exemplu, în acest an, guvernul a decis ca profitul de anul trecut al companiilor publice că revină în proporție de 90 la bugetul central. Au fost două excepții, Nuclearelectrica și Romgaz care au rămas cu 50% din profit.

Romgaz a fost lăsat cu 50% din profit pentru a face investiții în extragerea gazelor din Marea Neagră.

„Cele două companii au proiecte importante de investiții (reactoarele 3 și 4, începerea exploatării gazelor din Marea Neagră – perimetrul Neptun Deep) și ne asigurăm că au și resursele financiare necesare. Premierul Nicolae Ciucă, precum și PNL susțin dezvoltarea investițiilor în domeniul energiei”, a mai explicat ministrul Virgil Popescu pentru Europa Liberă.

Apoi, la începutul anului 2020, tot 90% la sută din profitul companiilor publice a fost atras la guvern, printr-un memorandum stabilit de Executiv.

Pro și contra sărăcii companiilor de stat

Fondul Proprietatea s-a opus în ultimii ani practicii guvernului de a lăsa firmele cu acționariat de stat fără profit pe care l-ar fi putut investi în dezvoltare. Reprezentanții Fondului Proprietatea chiar au deschis mai multe procese statului român. „Considerăm că împărțirea acestor profituri într-un mod chibzuit și în folosul companiilor care l-au realizat ar fi adus mai multe beneficii chiar bugetului public”, ne-au transmis reprezentanții Fondului Proprietatea.

Reamintim că, Fondul Proprietatea este o societate pe acțiuni înființată de Guvernul României la data de 28 decembrie 2005. Fondul „Proprietatea” S.A. s-a constituit pentru asigurarea resurselor financiare necesare despăgubirii persoanelor expropriate abuziv de statul comunist. Despăgubirea s-a făcut în acțiuni, reprezentând valoarea actualizată la nivelul anului 2005 a imobilelor care nu au putut fi restituite în natură. În urma îndeplinirii unor etape strict determinate de lege, titularii drepturilor de despăgubire au devenit acționari ai Fondului Proprietatea.

Cele mai importante pachete de acțiuni deținute de Fondul Proprietatea sunt la: Hidroelectrica - 19,9%, OMV Petrom - 9,99%, Aeroporturi București - 20,0%, Engie România 12,0%, Nuclearelectrica - 7,0%, E-Distribuție Banat - 24,1%, Portul Constanța 20,0%, Salrom 49,0%, E-Distribuție Muntenia 12,0%, E-Distribuție Dobrogea 24,1%.

Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, susține că executivul și ministerele nu acționează mereu lucid când vine vorba de profitul societăților publice.

„Ca mecanism nu sunt de acord cu acest lucru. Fiecare companie este un caz. Câteodată poți să iei 100%, câteodată nu poți să iei nimic. Trebuie sa te uiți la gradul de îndatorare a respectivei companii, la planurile de investiții, dacă gradul de îndatorare permite împrumuturi. Ca regula, orice fel de procent e greșit. Când eram ministru era 50% si am încercat sa schimb să scot acest 50% și să fie în funcție de caz", spune Nicolescu.

Pe de altă parte, specialistul în investiții bursiere Marius Pandele e de părere că pentru societățile listate la bursă e și greu de realizat investiții. „Societățile de stat au datorii mici în momentul de față, iar distribuirea unor dividende suplimentare nu le-ar afecta în mod real posibilitatea de a face investiții. De altfel, pentru companiile cu activitate reglementată, așa cum sunt majoritatea celor deținute de stat si listate la BVB, investițiile sunt oricum mult mai dificil de realizat decât pare”, este opinia sa într-o analiză legată de companiile de stat.

Opt dintre companiile de stat sunt cotate la Bursa de Valori București.

„Asta pentru ca orice investiție intră în baza de active reglementate, crește astfel profitul reglementat și, într-un final, duce la creșterea tarifelor. Și, cum orice creștere de tarife este văzută prost de consumatori, care sunt în același timp și alegători, rezultatul este că autoritățile statului au o reticență naturala când vine vorba sa aprobe proiecte de investiții importante la companiile cu activitate reglementată”, mai punctează Marius Pandele .

„Prin urmare, pauperizarea companiilor de stat prin acordarea de dividende mari este o temă falsă”, este concluzia specialistului.

Bani pentru compensări și subvenții

1. Compensarea schemei de energie

Din datele obținute de Europa Liberă de la Ministerul Energiei o mare parte din profitul din 2021 al companiilor de stat din domeniu a fost folosit pentru compensarea facturilor la energie în perioada septembrie 2021 - martie 2020. Statul român a plătit aproape 1,2 miliarde de euro în această schemă. Dividendele primite de guvern de la companiile cu acționariat public din domeniul energiei au fost de 850 de milioane de euro.

Pentru acest an, așa cum reiese din OUG 27/2022, profitul companiilor de stat va fi „investit” în noua schemă de compensare a energiei. Valoarea compensărilor acestei scheme de ajutor nu a fost stabilită de Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și de Ministerul Energiei. Cele două părți au emis evaluări diferite ale compensărilor totale. Suma cea mai mică a fost avansată de Ministerul Energiei și ar fi de 5 miliarde de euro.

2. Subvenții

O mare parte din profitul companiilor publice se întoarce ca subvenții tot la companiile cu acționariat public. Așa cum reiese din datele consultate de Europa Liberă dintr-un raport al Guvernul României, realizat la începutul anului, statul român a acordat subvenții de aproape 12 miliarde de lei unor companii deținute de entități publice.

Din această sumă, peste 10 miliarde de lei au fost doar subvenții pentru transport. Documentul arată că întreprinderile centrale au primit subvenții totale de 12,6 miliarde de lei anul trecut, față de 10,4 miliarde în 2020. Dintre toate, cea mai mare parte a sumelor, adică 10,6 miliarde de lei, s-a dus către companiile din subordinea Ministerului Transporturilor, iar 1,7 miliarde – la Ministerul Dezvoltării.

Proiectele în stand-by ale companiilor de stat

Combinat de îngrășăminte

În 2018, Liviu Nistoran, președintele Consiliului de Administrație al companiei Romgaz, anunță că societatea de stat vrea să producă și îngrășăminte pentru fermieri pentru a-și spori veniturile.

În acest sens, a și comandat un studiu în anul următor realizat de compania Horvath&Partners. Compania își va majora profitul prin transformarea gazelor în îngrășăminte și va vinde produse care aduc mai mult profit decât simpla vânzare a combustibililor fosili, a fost opinia specialiștilor care au realizat studiul.

Pentru a pune planul în aplicare, Romgaz a analizat preluarea unei unități de profil de la InterAgro, grup cu active în zona îngrășămintelor chimice deținut de omul de afaceri Ioan Niculae. „Dacă acest lucru nu va avea un rezultat, deși noi ne dorim acest lucru, evaluăm posibilitatea unei investiții greenfield. O astfel de investiție poate ajunge și la 500 de milioane de euro. Sperăm să avem o concluzie până la finalul anului“, declara șeful Romgaz în 2018. Compania nu a avut niciodată bani de investiții pentru a realiza de la zero acest combinat.

Modernizarea aeroportului din Otopeni

Încă din 2010, aeroportul internațional de lângă București și-a depășit capacitatea de 12 milioane de călători pe an. De atunci, au fost puse pe planșă planuri de sporire a capacității prin ridicarea unui al doilea terminal.

De fapt, la Ministerul Transporturi există încă din 2002 planuri pentru încă un terminal. Inițial trebuia finalizat în 2022, apoi termenul s-a prelungit până în 2025. Acum, noul termen este 2028. Întârzierile sunt motivate în mare parte și de faptul că în perioada de dinaintea pandemiei, când aeroportul făcea anual profit de peste 50 de milioane de euro, banii erau luați de guvern, iar investițiile s-au realizat cu încetinitorul.

Centrala electrică de la Iernut

Romgaz a avut un proiect de a moderniza și realiza o nouă centrală electrică la Iernut, județul Mureș, încă din 2000. Din lipsa banilor, acest proiect nu a fost pus în aplicare decât în 2016, cu o finanțare guvernamentală de 260 de milioane de euro. Deși inițial lucrările trebuiau finalizate încă din acest an, proiectul nu va fi gata până în decembrie 2023, așa cum au anunțat reprezentanții companiei Romgaz.

Hidrocentrala de la Islaz

Hidroelectrica a publicat în sistemul de achiziții publice un anunț de consultare a pieței pentru actualizarea studiului de fezabilitate pentru hidrocentrala cu pompe Islaz de pe Olt, de lângă Dunăre, un proiect despre care se vorbește de mulți ani. Puterea instalată este de 28,8 MW în cele patru grupuri, cu o producție prognozată de energie de 100 GWh pe an.

Despre această hidrocentrală s-a vorbit în mai multe rânduri în ultimii ani. Acum patru ani, reprezentanți ai Ministerului Apelor și Pădurilor, ai Hidroelectrica și ai Ministerului Agriculturii s-au întâlnit în Teleorman pentru a discuta detaliile construcției. Lucrurile nu au avansat. Suma estimată deceniul trecut pentru construcția hidrocentralei se ridica atunci la aproximativ 1,4 miliarde de lei.

Ce deține statul

Conform datelor obținute de Europa Liberă de la Guvernul României, statul deține direct sau indirect participații la 2.411 întreprinderi.

Dintre acestea, 846 sunt deținute de autoritățile centrale, dintre care statul are participații majoritare la 409 companii și minoritare la 437.

Alte 1.565 sunt dețineri ale autorităților locale, dintre care 1.451 sunt majoritar în proprietatea statului, iar la 114 consiliile locale au pachete de acțiuni minoritare.

Cele 409 companii deținute de autoritățile centrale se împart și ele în 249 de societăți monitorizate de Ministerul Finanțelor și 160 unde acest lucru nu se întâmplă din cauză că sunt în faliment, lichidare, dizolvare sau alte forme de administrare.

Grupul celor 249

Cele 249 de companii deținute de instituții centrale sunt și ele clasificate în 227 de întreprinderi publice centrale active , iar restul de 22 sunt inactive.

Mai departe, cele 227 au o valoare de aproape 29 de miliarde de lei (5,8 miliarde de euro), iar împreună au o cifră de afaceri de 45,1 miliarde de lei (9,2 miliarde de euro) și un total de 169.065 de angajați.

Cele mai profitabile companii de stat sunt din energie:

Hidroelectrica – profit net de 3,019 miliarde de lei în 2021;
Romgaz – 1,96 de miliarde de lei;
Nuclearelectrica – 1,03 miliarde de lei;

Între primele zece companii de stat, ca activitate în 2021, se remarcă și Imprimeria Națională (252 de milioane), Transgaz (186 de milioane), Loteria Română (124 de milioane), Registrul Auto Român (122 de milioane), Salrom (60 de milioane.), Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie - SAPE (53 de milioane) și Conpet (51 de milioane).

Grupul companiilor relevante

Cele mai relevante de companii la care statul este acționar sunt evaluate la 140 de miliarde de lei. Pachetele majoritare ale statului valorează mai mult de 80 miliarde de lei, iar totalul deținerilor depășește 90 de miliarde de lei.

Cele mai multe companii sunt energetice, producători, distribuitori și furnizori, și companii de administrare a aeroporturilor și porturilor. Li se adaugă Poșta Română și Societatea Naţională a Sării – SALROM.

Compania Națională a Sării este o altă societatea uneori profitabilă a statului român.

Valoarea primelor 25 de companii în care statul este acționar majoritar este de aproape 104 miliarde de lei potrivit celor mai recente (iunie 2022) evaluări făcute de Fondul Proprietatea.

Guvernul invocă adeseori, inclusiv în veniturile bugetare, veniturile din privatizare, iar cifrele de mai sus sunt indiciile privind acestea.

Pe de altă parte, de aproape 20 de ani, companii cu valori deja foarte mari sunt lipsite de șansa creșterii ca urmare a interesului investitorilor de capital.

Exemplele notorii sunt Hidroelectrica (probabil cea mai valoroasă companie românească, aproape 63 de miliarde de lei) care nu a realizat investiții în ultima perioadă, dar și o companie mult mai mică, SALROM (264 milioane de lei), a cărei valoare ar crește foarte mult odată cu certificarea și exploatarea zăcămintelor de grafit.

Îți mai recomandăm Gorj | Comoara de miliarde de euro din care s-ar putea produce baterii electrice pentru autoturisme

Alte dețineri ale statului au valori mari, deși sunt de dimensiuni mici, ca în cazul OMV Petrom (SNP), unde pachetul de 21% valorează peste 5,3 miliarde de lei.

Statul mai are pachete consistente la marile companii de distribuție și furnizare de energie Enel, Engie și E.On (a cărei evaluare lipsește din statistică, nefiind nici listată la Bursă și nici în portofoliul FP).

Pierderi

Cele mai mari pierderi le are tot o companie din energie, Complexul Energetic Oltenia, cu o pierdere brută de 1,6 miliarde de lei la nivelul anului trecut, ca urmare a scumpirii cu 90% a certificatelor de emisii.

Aceasta este urmată de CFR Marfă (-351 de milioane de lei), CFR Călători (-325 de milioane), Metrorex (-290 de milioane), Romaero (-62 de milioane).

Acesta din urmă derulează programe de investiții, realizate în special prin Compania Națională de Investiții. În total, în perioada 2019-2021, statul a dat subvenții de 31 de miliarde de lei către companiile centrale.

Îți mai recomandăm Țară în service | Prăbușirea TAROM. Cum a ajuns compania de stat datoare vândută și ce șanse are să scape de faliment

O altă companie de stat aflat în pragul colapsului este TAROM, compania de transport călători nu a mai înregistrat profit de peste un deceniu.

Cât se câștigă la companiile stat

În privința cheltuielilor cu personalul, salariile acestora au totalizat 14,4 miliarde de lei în 2021, în urcare față de 13,7 miliarde din 2020.

Personalul a scăzut de la 180.000 de angajați în 2019 la 173.000 în 2020 și la 169.000 anul trecut.

Salariul mediu brut era de 7.113 lei în companiile de stat, echivalent cu 4.162 de lei net, în mână.

În 2020, salariul brut era de 6.611 lei, adică 3.867 lei net.

Ce ar urma

În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este propusă revizuirea reglementărilor pentru îmbunătățirea guvernanței corporative, monitorizării eficiente și controlului, cu accent pe performanță și responsabilitate.

Astfel, ca răspuns la recomandarea 5 din 2019, în cadrul componentei C14 se urmărește îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative a întreprinderilor de stat prin reorganizarea și restructurarea companiilor și participațiilor statului, inclusiv cele de la nivelul UAT-urilor.

Reforma va viza, de asemenea, crearea unui task-force distinct la nivelul SGG care să aibă responsabilități de monitorizare și coordonare a companiilor de stat, precum și în introducerea unui nou sistem de indicatori de performanță pentru membrii consiliului de administrație al companiilor de stat; precum și măsuri de auditare și derulare a planurilor de restructurare. Teoretic, acestea ar urma să crească profitabilitate și eficiența companiilor.