Reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU cu privire la situația din Nagorno-Karabah

Un magazin din Stepanakert, capitala Nagorno-Karabah, unde există lipsuri grave de alimente, medicamente și energie.

Un înalt oficial al ONU a declarat Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite pe 16 august că livrarea ajutoarelor umanitare către Nagorno-Karabah de către Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) trebuie să se reia prin orice rute disponibile.

Edem Wosornu a spus că CICR face tot ce poate, dar poate acoperi doar nevoile cele mai urgente.

„Trebuie să fie permisă și altor ajutoare umanitare imparțiale să ajungă la civilii care au nevoie de ele și trebuie găsită o soluție durabilă pentru tranzitul sigur și regulat al persoanelor și al bunurilor”, a spus Wosornu.

Wosornu a vorbit la o întâlnire de urgență cu privire la deteriorarea situației umanitare din regiunea separatistă a Azerbaidjanului Nagorno-Karabah, populată în mare parte de armeni.

Întâlnirea de la sediul ONU din New York a avut loc după ce ambasadorul armean la ONU, Mher Margarian, a declarat într-o scrisoare către Consiliul de Securitate că oamenii din Nagorno-Karabah sunt „la pragul unei catastrofe umanitare cu drepturi depline”.

Atât Armenia, cât și autoritățile separatiste au spus că Azerbaidjanul a blocat regiunea din decembrie, ceea ce a dus la penurie de alimente, medicamente și energie.

Îți mai recomandăm Cozi pe timpul nopții la pâine. Viața în Nagorno-Karabah, fără gaz și curent. „Azerbaidjanul creează un genocid în văzul tuturor”

Ministrul armean de externe Ararat Mirzoyan a discutat despre situație cu omologul său rus, Serghei Lavrov, și a subliniat necesitatea de a evita un „dezastru umanitar”, a informat TASS.

Situația s-a deteriorat atât de mult încât Biroul Apărător al Drepturilor Omului din Armenia a declarat pe 15 august că un bărbat în jurul vârstei de 40 de ani a murit din cauza malnutriției cronice, a deficitului de proteine și energie.

Afirmația nu a fost verificată independent, dar un fost procuror al Curții Penale Internaționale a declarat la începutul lunii august că blocada Coridoarului Lachin, singura legătură dintre Nagorno-Karabah și Armenia, ar putea echivala cu un „genocid” al populației armene locale. Baku a respins o astfel de afirmație.

Tensiunile declanșate de blocadă au crescut și mai mult după ce Azerbaidjanul a înăsprit în iunie un punct de control instalat în aprilie pe drumul cunoscut sub numele de Coridorul Lachin, susținând că „diverse tipuri de contrabandă” au fost descoperite în vehiculele Crucii Roșii care veneau din Armenia.

Referindu-se la blocadă, prim-ministrul armean Nikol Pashinian a declarat pe 11 august că mișcările Azerbaidjanului ar putea duce la „anularea unei oportunități istorice de pace” între cele două națiuni din Caucazul de Sud.

Îți mai recomandăm Nagorno-Karabah | Statele Unite găzduiesc negocieri între Armenia și Azerbaidjan

Azerbaidjanul neagă blocarea Nagorno-Karabah și oferă o rută alternativă pentru aprovizionare prin orașul Agdam, care este situat la est de regiune și este controlat de Baku.

Cu toate acestea, guvernul separatist din Nagorno-Karabah a respins acea ofertă, declarând că blocarea Coridorului Lachin este o încălcare a acordului de încetare a focului din 2020, intermediat de Moscova, care a plasat fâșia de pământ de 5 kilometri lățimea sub controlul forțelor de menținere a păcii ruși.

Un grup de experți ONU a emis o declarație pe 7 august, exprimând alarma cu privire la blocarea în curs a Coridorului Lachin de către Azerbaidjan, despre care au spus că a dus la o criză umanitară gravă în Nagorno-Karabah.

„Prin ridicarea blocadei, autoritățile azerbaidjane pot alina suferința a mii de oameni din Nagorno-Karabah și pot permite fluxul nestingherit de asistență umanitară către populația civilă”, au spus experții. „Este esențial să se asigure siguranța, demnitatea și bunăstarea tuturor persoanelor în această perioadă critică.”

Îți mai recomandăm Situația din Nagorno-Karabah, stabilizată după încălcarea încetării focului

Armenia și Azerbaidjan au purtat două războaie pentru Nagorno-Karabah, o enclavă muntoasă populată predominant de armeni, care este recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului. Cel mai recent război a durat șase săptămâni la sfârșitul anului 2020 și a lăsat 7.000 de soldați morți de ambele părți.

Ca urmare a războiului, Azerbaidjanul a recâștigat controlul asupra unei părți din Nagorno-Karabah și a șapte districte din jur. Războiul s-a încheiat cu o încetare a focului intermediată de Rusia, în baza căreia Moscova a desfășurat aproximativ 2.000 de soldați pentru a servi ca forțe de menținere a păcii.

Europa Liberă România e pe Google News. Vă puteți abona AICI.